BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Piaţa imobiliară din Europa se transformă: Chiriile explodează şi cu peste 200% în anumite ţări. Ce se întâmplă în România

    În al patrulea trimestru din 2022, chiriile la nivelul UE au crescut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce preţurile locuinţelor s-au majorat cu 3,6%, arată datele Eurostat.

    În perioada 2010-2022, Estonia a înregistrat o creştere a preţurilor pentru chirie de 216%, în timp ce Lituania s-a confruntat cu o creştere de 160%.

    sursa foto: Eurostat

    În comparaţie cu trimestrul al treilea din 2022, preţurile locuinţelor au înregistrat o scădere pentru prima dată de la începutul tendinţei ascendente din 2015 (-1,5% în trimestrul al patrulea din 2022 faţă de trimestrul al treilea din 2022). Chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă (+0,6% în comparaţie cu trimestrul al treilea din 2022).

    Preţurile locuinţelor şi chiriile din UE au urmat o traiectorie ascendentă similară între 2010 şi al doilea trimestru din 2011. Cu toate acestea, după acest trimestru, preţurile locuinţelor şi chiriile au evoluat diferit. În timp ce chiriile au crescut în mod constant pe parcursul acestei perioade până în trimestrul al patrulea din 2022, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

    După o scădere bruscă între al doilea trimestru din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile între 2013 şi 2014. După o creştere rapidă la începutul anului 2015, preţurile locuinţelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În trimestrul al treilea din 2022, preţurile locuinţelor au crescut în acelaşi ritm ca şi chiriile (ambele +0,7% faţă de trimestrul al doilea din 2022).

    În această perioadă, preţurile locuinţelor au crescut în 24 de ţări din UE şi au scăzut în trei. Preţurile au explodat în Estonia (+199%), Ungaria (+174%), Lituania (+142%), Luxemburg (+136%), Letonia (+133%), Austria (+126%) şi Cehia (+125%). Scăderi au fost observate în Grecia (-14%,), Italia (-9%) şi Cipru (-4%).

    În ceea ce priveşte România, piaţa imobiliară a fost ceva mai stabilă, cu o creştere de 2% preţului pentru locuinţe şi aproape 3% pentru chirie.

     

  • Zona din Bucureşti care explodează total. Se pregătesc investiţii uriaşe, apartamente, mall-uri şi clădiri de birouri

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou.

    ♦ Proiectele noi de infrastructură alături de zona comercială cu nume precum Dedeman, Ikea, Jumbo sau Auchan alături de miile de noi locuinţe vor transforma Pallady într-una similară zonei Băneasa din nordul Capitalei, mai ales odată cu viitoarele dezvoltări de birouri.

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou. Mai mult, deja bulevardul Theodor Pallady a atras nume mari din retail, atât de mobilă, cum este Ikea, dar şi din bricolaj pre­cum Dedeman sau Leroy Merlin sau food – Auchan, Lidl sau Kaufland.

    „Avem în zonă linii de metrou, tramvai, autobuz, bulevard cu trei benzi pe sens şi potenţial de dezvol­tare. Estimez că sunt circa 1.000 de hectare disponibile pentru dezvol­tare, teren unde construcţii vechi nu prea sunt. Mai ales în ultimii 10 ani a existat o dezvoltare rapidă, interval în care s-au construit 20-25.000 de lo­cuinţe. Mai mult, aici discutăm des­pre o suprafaţă com­pac­tă care nu mai există în altă parte în Bucureşti, atât ca extindere cât şi ca mijloace de trans­port în comun, fa­cilităţi sau infrastructură“, a spus Ionuţ Negoiţă, cel mai activ dez­vol­tator imobiliar din Capitală, într-un interviu acordat ZF.

    Dezvoltatorul vrea inclusiv să investească într-un proiect de birouri care să completeze componenta de comercial din zonă.

    „Intenţionez ca în aproximativ un an să încep proiectarea unei dezvol­tări de birouri pe un teren de 18.000 mp aproape de metrou şi în vecinătatea Ikea. Sunt optimist. Va ieşi o clădire de 50.000 -60.000 mp de birouri. Obli­gatoriu se va crea un pol de office acolo. Va fi precum un oraş nou cu tot ce are nevoie“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    Dincolo de o componentă de office, care să vină alături de co­mer­cial şi rezidenţial, Pallady are nevoie şi de un mall, cu elemente precum un cinematograf modern care să com­pleteze lista de funcţiuni.

    „Zona Pallady are nevoie de clădiri de birouri şi un mall. Odată ce am deschis clinica medicală, am fost plăcut surprins că interesul pentru angajări în cadrul clinicii a fost unul ridicat deşi sectorul medical este unul cu deficit. Explicaţia a fost simplă – mulţi dintre angajaţi deja stau în sud, est sau vest şi lucrează în nord, fac şi o oră şi jumătate până la locul de muncă şi petrec mult timp în maşină. Ei vor să lucreze cât mai aproape de casă. Acum avem de-a face cu o „dictatură“ a angajatului şi nu a angajatorului cum era vremea când se construiau birouri în zona Pipera fără metrou, iar companiile vor veni după angajaţi, iar distanţa faţă de locul de muncă este în top trei priorităţi dincolo de climatul la locul de muncă şi salariu“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    El explică faptul că în 2022 vânzările de locuinţe au fost afectate de contextul economic şi războiul din Ucraina, iar creşterea dobânzilor şi-a pus amprenta asupra vânzărilor de locuinţe de segment mediu.

    „Cererea pentru locuinţe în zonă a fost una bună şi foarte bună, dar odată cu începerea războiului lucrurile s-au schimbat şi aici, cum s-au schimbat în toată piaţa de rezidenţial şi a scăzut la 40% din ce era. Dar piaţa va reveni. Noi vindeam circa 80 de unităţi pe lună, iar acum vindem 35. Cred că toată zona vindea 2.000 -2.500 de locuinţe pe an, iar acum volumele au scăzut la circa 1.000. Publicul-ţintă este clasa medie şi în viitor putem discuta de o ridicare a nivelului de calitate peste mediu. Zona are potenţial de mediu plus şi noi vrem să venim şi cu produse de acest nivel“, a subliniat Ionuţ Negoiţă

    El explică faptul că Pallady continuă să fie un pol de interes pentru investitori şi clienţi în condiţiile în care aceasta continuă o zonă deja existentă şi are deja infrastructura necesară, atât pentru transport în comun cât şi când vine vorba de străzi, iar în plus sunt în construcţie două noi pasaje realizate de Primăria Sector 3 în partea de est tocmai pentru a fluidiza traficul rutier.

    „Cele două pasaje -unul care traversează un giratoriu şi celălalt peste un alt rond pentru acces spre zona comercială, aminteşte de Băneasa, unde cele două pasaje au ajutat enorm fluidizarea traficului şi dezvoltarea zonei. Orice element care îmbunătăţeşte infrastructura este bine-venit. Există deja extindere şi dincolo de centura actuală, există un outlet dar şi alte proiecte mai mici sau mai mari de case plus logistică. Blocuri nu ar avea logică acolo cât timp sunt terenuri în oraş„, a spus Ionuţ Negoiţă.

    Grupul de firme condus de Ionuţ Negoiţă lucrează în prezent la proiecte cu un total de peste 5.000 de apartamente care vor fi gata treptat în următorii patru ani.

    „Am finalizat HILS Pallady vizavi de Ikea compus din 1908 apartamente, unde există şi o clinică medicală cu o suprafaţă de 1.500 mp cu 30 de specialităţi. Mai avem şi o clădire de birouri pentru firmele proprii unde ne vom muta în 2-3 luni -4.000 mp are clădirea şi va avea inclusiv magazin alimentar, farmacie, cafenea şi alte servicii. Avem spaţii verzi, locuri de joacă, parcare supraetajată, parcări la suprafaţă şi metrou la 50 de metri de ieşirea din cartier. În lucru avem un proiect pe str. Brauner de 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare. În martie 2024 va fi gata. Acolo avem o parcare supraetajată. Tot în zona Pallady mai avem un proiect de 1.200 de apartamente cu parcări subterane, două niveluri în subsol şi un demisol. Acolo tocmai ce am început lucrările care se vor termina în circa doi ani. Un alt proiect de 400 de apartamente este început acum. Va avea tot două niveluri de parcări în subteran, este început şi va fi gata la final de 2024. Mai lucrăm şi pe alte terenuri şi am iniţiat procedurile. Spre exemplu avem un teren cu un PUZ mai vechi şi încă valabil şi vrem să îl punem în valoare“, a subliniat dezvoltatorul.

    Înainte de boomul imobiliar din ultimul deceniu, zona Theodor Pallady era recunoscută drept una industrială, unde dezvoltările de rezidenţial erau la un nivel scăzut. Însă odată cu dezvoltarea comercială, aceasta s-a transformat într-unul dintre cele mai fierbinţi poluri de rezidenţial din Bucureşti.

    „Zona Pallady era în 2009 o zonă gri, unde erau multe fabrici, uzine, industrie. Lucrurile s-au schimbat mult odată cu apariţia centrelor comerciale moderne care au dat cu totul altă perspectivă zonei. Şi apariţia dezvoltărilor rezidenţiale, desigur. Acum lucrurile stau cu totul altfel şi odată cu noile investiţii, zona a fost subestimată, însă pe de-o parte a fost bine pentru că preţurile n-au urcat prea mult, însă sunt destul de ridicate şi investitorii iau zona în serios“, a conchis Ionuţ Negoiţă.

     

     

     


     

     

  • Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au înregistrat creşteri stabile. Unde se poziţionează România pe lista ieftinirilor

    Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

    Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări..

    În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la  4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

    Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat. Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au înregistrat creşteri stabile. Unde se poziţionează România pe lista ieftinirilor

    Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

    Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări..

    În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la  4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

    Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat. Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

    Cât timp va continua declinul preţurilor locuinţelor va depinde de băncile centrale, care majorează ratele pentru a ţine sub control inflaţia. Conform celor mai recente date ale FMI privind perspectivele economice mondiale, inflaţia se va diminua sub nivelul din 2022 pentru 85% dintre ţări. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia la nivel global să scadă în acest an până aproape de 6,5% de la 9% în 2022. De asemenea, o nouă diminuare este aşteptată şi în 2024.

    Economiştii consideră că în scenariul în care băncile centrale vor înceta majorările de rate sau vor încetinii ritmul acestora, preţurile locuinţelor se vor putea stabiliza mai rapid.

    Sursa foto: OECD

  • Se dau 4.000 de euro gratuiţi pentru renovarea locuinţelor din România! Zeci de mii de oameni vor beneficia. Care sunt condiţiile

    Veşti bune la nivel naţional, după ce s-a aflat că se dau 4.000 de euro gratuiţi (aproximativ 20.000 de lei) pentru renovarea locuinţelor din România! Conform informaţiilor prezentate de ministrul Mediului, Tanczos Barna, aproximativ 80.000 de persoane vor beneficia de programul Casa Verde Fotovoltaice 2023. Aplicaţia de înscriere ar putea fi disponibilă la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, mai anunţă oficialul.

    Se dau 4.000 de euro gratuiţi pentru renovarea locuinţelor din România! Zeci de mii de oameni vor beneficia. Care sunt condiţiile
    Programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 ar putea permite românilor să primească 20.000 de lei de la Guvern pentru instalarea de panouri solare pe acoperişurile locuinţelor lor, practic îmbunătăţind locuinţa şi făcând-o sustenabilă din punct de vedere energetic.

    „Atât din perspectiva producerii energiei verzi, cât şi din perspectiva reducerii emisiilor de carbon, programele finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu sunt foarte importante. Au crescut, în general, toate bugetele aferente programelor care vizează reducerea emisiilor de carbon.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Câte milioane de români ar rămâne fără nimic dacă mâine ar veni un cutremur ca în Turcia pentru că nu au casele asigurate

    Gradul de asigurare a locuinţelor în România este la un nivel alarmant de mic, 20% dintr-un fond locativ de circa 9,6 milioane de locuinţe, conform celor mai recente date INS, ceea ce înseamnă că la un cutremur cel puţin la fel de devastator ca cel din 1977, proprietarii a 7,7 milioane de locuinţe nu vor putea primi nici măcar ajutor de la stat dacă nu au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD).

     

    Anul 2023 a dat startul unor noi provocări, mai exact două cutremure devastatoare de peste 7 grade pe scara Richter care au pus în genunchi Turcia, urmate de alte seisme de magnitudini mai mici, dintre care unul de peste 5 grade în România, judeţul Gorj. Aceste evenimente au atras din nou atenţia asupra locuinţelor din România, cât de stabile ar fi în cazul unui cutremur, dar şi gradul de asigurare a acestora. Motivul pentru care asigurarea locuinţelor este esenţială, pe lângă faptul că poliţa obligatorie de locuinţă (PAD) este o asigurare obligatorie, asemeni poliţei RCA în cazul autovehiculelor, este şi faptul că în cazul în care proprietarii nu îşi asigură locuinţa cu o poliţă PAD, acest lucru, prin lege, obligă statul să nu poată interveni prin sprijin financiar în cazul unuia dintre cele trei riscuri catastrofale care au fost incluse în poliţă obligatorie, acestea fiind definitorii pentru regiunea din care face parte România.

    Pe lângă faptul că România a mai trecut printr-un cutremur devastator în anul 1977, acest subiect este în continuare lăsat deoparte în detrimentul altor subiecte de actualitate. Prin urmare, 45 de ani mai târziu, cutremurele recente atât din Turcia, cât şi din România nu fac decât să arate cât de mult timp a trecut din 1977 până în prezent fără ca locuinţele să fie 100% asigurate printr-o formă minimă de protecţie, respectiv o poliţă PAD.

    Astfel, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a ajuns la 1,85 milioane la finalul lunii ianuarie 2023, însemnând circa 20% dintr-un fond locativ total la nivel naţional de circa 9,6 milioane de locuinţe, conform celor mai recente date INS, însemnând că un număr de 7,7 milioane de locuinţe nu ar putea beneficia nici măcar de ajutorul statului din cauză că nu deţin o poliţă obligatorie PAD.

    Poliţa obligatorie PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Astfel, pentru locuinţe de tip A, care sunt construite cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exterior din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic, preţul este de 20 de euro pe an, iar despăgubirea maximă este de 20.000 euro. Pentru locuinţe de tip B, care sunt construite cu o construcţie cu pereţi exterior din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimici, de exemplu chirpici, preţul primei de asigurare este de 10 euro pe an, iar despăgubirea maximă este de 10.000 euro.

    Având în vedere caracterul obligativităţii de a avea o poliţă PAD, care este la fel precum o asigurare RCA pentru un autoturism, gradul de asigurare a locuinţelor ar trebui să fie semnificativ mai mare. Pe de altă parte, comparativ cu poliţele RCA, nivelul supravegherii şi monitorizării locuinţelor care ar trebui să fie asigurate cu o poliţă PAD este aproape inexistent. Conform legii, primarii, prin compartimentele de specialitate, au obligaţia de a furniza Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză. Ulterior, PAID are obligaţia de a transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare. Apoi, primarul, prin compartimentul de specialitate, trebuie să trimită scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire de către debitori, în termen de 3 zile de la data primirii listei.

    Nicoleta Radu, CEO al PAID, a spus recent în cadrul emisiunii de business ZF Live că nu există informaţii privind impunerea unor amenzi, care în mod normal ar varia de la 100 lei până la 500 lei, pentru lipsa deţinerii unei poliţe PAD. De asemenea, legea obligă şi primăriile să îşi asigure locuinţele aflate în proprietatea privată, iar potrivit CEO-ului PAID, dintr-un număr de 118.000 locuinţe, câte sunt în proprietatea primăriilor, doar 30.000 sunt asigurate, ceea ce înseamnă că nici măcar primăriile nu respectă legea.

    În ultimii patru ani, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a crescut cu doar 8,5%, de la 1,7 milioane în 2018, la 1,85 milioane în luna ianuarie 2023, conform celor mai recente date statistice publicate pe site-ul PAID. Din totalul de 1,85 milioane de poliţe PAD la nivel naţional, puţin peste 1,46 milioane de poliţe se regăsesc în 20 de judeţe din totalul de 42 de judeţe din România. Bucureşti-Ilfov conduce cu un număr de aproape 476.000 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei, restul judeţelor aflându-se sub 100.000 locuinţe asigurate. În ceea ce priveşte volumul total al subscrierilor,  la finalul primelor nouă luni din 2022 s-a înregistrat o valoare de 475,7 mil. lei, în creştere cu 9,2% faţă de perioada similară din 2021. Din totalul subscrierilor, doar 28%, respectiv 132,3 mil. lei provin din poliţele de asigurare obligatorie a locuinţei, restul sunt subscrieri care provin din zona asigurărilor facultative de locuinţă.  

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Cum schimbă inflaţia comportamentul pieţei rezidenţiale: „Oamenii sunt mai orientaţi spre construirea caselor în regie proprie decât spre achiziţia unui apartament“

    ♦ Segmentul rezidenţial trece astfel printr-o etapă de reconfigurare, creşterea nemaifiind la fel de abruptă ca în ultimii trei-patru ani.

    Preţurile în creştere la locuinţe, concomitent cu dobânzile de asemenea pe trend ascendent, au efecte vizibile pe piaţa rezidenţială, unde potenţialii cumpărători analizează de mai multe ori înainte de a lua decizia unei achiziţii.

    „Oamenii sunt mult mai orientaţi spre construirea caselor în regie proprie decât spre achiziţia unui apartament într-un ansamblu rezidenţial. Scumpirile din ultimul an

    s-au reflectat inclusiv în preţurile apartamentelor, iar dorinţa de accesare a unui credit imobiliar pe 30 de ani s-a diminuat considerabil. Prin urmare, vom asista la o încetinire a pieţei imobiliare atât din punctul de vedere al şantierelor deschise şi al proiectelor livrate, cât şi din punctul de vedere al tranzacţiilor“, spune Cosmin Răileanu, fondatorul Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii.

    Şansele ca preţurile locuinţelor să intre anul acesta pe un trend descendent sunt infime, este concluzia unei analize făcute de businessul imobiliar Titirez.ro. Pe segmentul rezidenţial nou, creşterile de preţuri continuă să fie alimentate de scumpirile materialelor de construcţii, precum şi de costurile mai mari cu forţa de muncă, în vreme ce segmentul apartamentelor vechi este influenţat în mod indirect de această dinamică.

    Segmentul rezidenţial trece astfel printr-o etapă de reconfigurare, creşterea nemaifiind la fel de abruptă ca în ultimii trei-patru ani. Piaţa rezidenţială a spart în 2021 recordul anterior înregistrat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe livrate într-un an, depăşind pragul de 71.000 de noi case şi apartamente finalizate, potrivit datelor publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Recordul este însă urmat, în Bucureşti, pe lângă scumpiri, şi de o situaţie tensionată generată de blocarea PUZ-urilor, care nu lasă loc unor perspective optimiste referitoare la oferta de locuinţe în perioada următoare.

    Şansele de deblocare a autorizaţiilor de construire sunt destul de mici pe termen scurt, iar această deblocare nu înseamnă că instantaneu se vor acorda mii de autorizaţii de construire într-un interval de timp scurt, ci se va vedea abia pe termen mai lung. Dacă deblocarea va veni, rezultatele se vor vedea abia spre sfârşitul anului 2024, spun consultanţii imobiliari, în condiţiile în care durata de construire a unui proiect rezidenţial este de cel puţin 12 luni.

    Potrivit Eurostat, preţul mediu al unei locuinţe în România a crescut, între primul trimestru din 2010 şi al treilea trimestru din 2022, cu 20%. Consultanţii imobiliari locali spun că s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a preţurilor locuinţelor în Bucureşti în funcţie de segmente, adică o creştere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou şi sub 5% pe segmentul vechi. Preţurile vor fi mai departe influenţate de evoluţia tranzacţiilor, un indicator care în primele 11 luni din 2021 înregistrase o creştere de 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior în regiunea Bucureşti „ Ilfov şi o scădere de 1% la nivel naţional în aceeaşi perioadă.

     

     

     


     

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Se ”mişcă” piaţa imobiliară. După cutremurele din Oltenia, numărul caselor scoase la vânzare a explodat

        Conform datelor ANCPI, numarul tranzactiilor imobiliare finalizate in primele doua luni ale anului curent s-a redus spre jumatate fata de anul precedent. O reprezentanta a unui important site de anunturi cu vanzari imobiliare a confirmat recent ca, urmare a miscarilor seismice din sud-vestul Romaniei, oferta caselor scoase la vanzare, construite inainte de 1977, a crescut in ultima luna cu 40%. Numai in Bucuresti exista 400.000 de locuinte construite pana la cel mai mare cutremur din Romania.

        Fara doar si poate, cutremurul din Turcia i-a speriat pe multi romani. Miscarile telurice din Oltenia au pus pe jar proprietarii de case cu o vechime de peste 45 de ani, construite inainte de ultimul mare cutremur din 1977. Nu mai vorbesc de imobilele construite in perioada interbelica, care au atins deja ”onorabila varsta” de peste 80 de ani.

        Firmele de asigurari au fost asaltate de catre cei care nu le dadeau prea mare importanta. Toate la timpul lor, mai bine mai tarziu decat niciodata! Ceea ce nu au aflat inca romanii care vor sa-si asigure casele mai vechi si deteriorate structural este ca, in anumite situatii, acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii minime ca sa primeasca o polita de asigurare. Dar, despre asta in acest articol…

        De ce a crescut numarul locuintelor scoase la vanzare pe site-urile de profil? Oare, de ce se grabesc proprietarii sa vanda? Pai, cred ca logica acestor demersuri tine de bani. De afaceri imobiliare, pe ultima suta de metri. Pana cand si Parlamentul lucreaza la reglementarea acestor proprietati. Deja, este pe fluxul legislativ o prevedere care va interzice inchirierea imobilelor cu probleme de rezistenta (expertizate si dovedite cu deficiente de structura), inclusiv utilizarea acestora in orice activitati publice. 

        Sincer, desi o sa-mi iau iarasi un pachet de injuraturi, mi se pare normal acest demers. E dreptul tau sa risti locuind intr-un imobil cu probleme de constructie dar, de ce sa pui in pericol si viata altcuiva, care eventual nu stie la ce se expune? Tu stii, ca detinator al locuintei, ce probleme are imobilul in care stai. Beneficiarii temporari s-ar putea sa nu afle in timp util. Multi investitori din domeniul imobiliar au cumparat case vechi, in locatii ultracentrale, pentru a le inchiria in sistemul Airbnb. Ei sunt potentialii perdanti in viitorul apropiat.

        Cate astfel de apartamente aflate in orasele mari, turistice, au fost scoase la vanzare acum? Nu cred ca stie cineva exact, dar nu ma indoiec ca ele formeaza grosul ofertelor care au explodat in ultima vreme. Pana la urma este dreptul oricui sa-si incerce norocul si sa vanda cat mai scump, cat mai poate, daca gaseste un cumparator dispus sa preia riscurile aferente constructiei. Chiar si cu o lege nou promulgata, nu am dubii ca multi rentieri vor scoate proprietatile la inchiriere fara contract.

        Astfel, piata imobiliara a devenit ”efervescenta”, dar nu pe palierul caselor normale, noi sau (mai) bine construite. Din pacate, ceea ce asteptau ”expertii” imobiliari nu s-a intamplat. Inflatia nu a marit preturile caselor, din contra. Cererea de locuinte s-a diluat in fata creditelor prohibitive impuse de banci, cel putin pentru moment. In  consecinta, numarul de tranzactii s-a prabusit si nu se stie cand sau daca se va revigora prea curand. Intre timp si numarul autorizatiilor de construire emise in ianuarie 2023 a scazut cu aproape 20 %, comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, conform datelor INS.

        Nu este mai putin adevarat ca domeniul imobiliar ramane in atentia investitorilor romani si straini. Interes exista, bani sunt, dar nu (prea) se fac tranzactii la nivelul preconizat, dorit de dezvoltatori si vanzatori. Ceea ce conteaza este ca economia tarii creste ”ca-‘n povesti”, cu imprumuturi masive ale statului, cu inflatie mare si speculand oportunitatile create de razboiul din Ucraina. Pe asta cred ca se bazeaza si proprietarii care si-au scos casele la vanzare. Daca Romania a ajuns la cel mai mare PIB in 2022, daca a inceput sa se cutremure pamantul de cum duduie economia, poate se va misca si piata imobiliara…

        

    Dragos Dragoteanu, Certified International Property Specialist

  • De la „Trafic Greu“ la pol imobiliar. Şoseaua Progresului din sectorul 5 s-a transformat în pol de dezvoltare de 1 miliard de euro pentru birouri, locuinţe şi centre comerciale

    Aflată în imediata vecinătate a cariterelor Cotroceni şi Unirii, dar care merge către Rahova şi spre Berceni, Şoseaua Progresului, cunos­cută drept Trafic Greu înainte de 1989, atrage tot mai multe proiecte imobiliare, dezvolta­torii mizând pe linia de tramvai existentă, dar şi pe noua staţie de metrou de la Răzoare.

    ♦ Ultimii şapte ani şi următorii patru au atras şi vor atrage construirea unui total de peste 5.000 de apartamente, peste 180.000 mp de birouri şi 65.000 mp de spaţii de retail, fără a mai lua în calcul Liberty Center, inaugurat în 2008.

    Aflată în imediata vecinătate a cariterelor Cotroceni şi Unirii, dar care merge către Rahova şi spre Berceni, Şoseaua Progresului, cunos­cută drept Trafic Greu înainte de 1989, atrage tot mai multe proiecte imobiliare, dezvolta­torii mizând pe linia de tramvai existentă, dar şi pe noua staţie de metrou de la Răzoare.

    „În total, vorbim de un nou ecosistem cu o valoare de peste un miliard de euro doar în zona Progresului – Viilor. AFI şi One United au dezvoltat şi vor dezvolta clădiri de birouri. A fost dezvoltat un proiect comercial amplu, iar acum sunt în construcţie proiecte rezidenţiale de calibru. Sunt investiţii care redau zona oraşului, o readuc la viaţă şi o introduc într-un circuit urban – şi sunt investiţii care la rândul lor atrag alte investiţii, de la furnizori de materiale, finisaje, afaceri care se deschid în zonă, companii care îşi aduc echipele şi sediile în zonă şi multe altele“, a spus Ionuţ Nicolescu, preşedinte al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    One United, AFI Europe, NEPI-Rockastle, Dedeman şi Novum sunt cei mai mari investitori care au cumpărat terenuri şi cei mai mulţi au şi demarat noi investiţii în transformarea fostului Trafic Greu într-una dintre cele mai căutate zone ale Bucureştiului pentru locuinţe sau birouri.

    „Cu AFI Tech Park am fost printre primii care am investit în zona Progresului şi formăm un nou centru de interes. Zona este una aproape de centru, se dezvoltă şi tramvaiul deja existent şi separat de drum ajută, mai ales dacă vor intra pe aceste linii şi noi tramvaie“, a explicat în cadrul unui interviu pentru ZF Doron Klein, CEO al AFI Europe pentru România şi Cehia. AFI a dezvoltat deja două faze ale proiectului de birouri, iar o a treia va urma pentru a ajunge la un total de 71.000 mp de office.

    „Autorităţile ar trebui să vină la rândul lor şi să contribuie la dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii generale din zonă dar şi din Capitală, de la mijloace de transport în comun moderne la trasee eficiente şi predictibilitate maximă. Premisele sunt însă bune iar zona Progresului va fi un pol semnificativ pe termen mediu“, a explicat Ionuţ Nicolescu.

    Zona a revenit în prim-plan după tranzacţia de 35 mil. euro a celor de la One United prin care au cumpărat de la Adriean Videanu terenul fostului Vulcan şi unde va fi dezvoltat proiectul mixt One Cotroceni Towers

    Cu o valoare brută de dezvoltare (GDV) estimată la 400 de milioane de euro, One Cotroceni Towers va fi o importantă dezvoltare mixtă şi un exemplu emblematic de regenerare urbană, care va creşte gradul de atractivitate a traiului, muncii şi a petrecerii timpului liber în Bucureşti. Componenta rezidenţială va cuprinde 1.296 de unităţi dispuse în cinci turnuri. Două turnuri vor avea 33 de etaje, devenind astfel cea mai înaltă dezvoltare rezidenţială din Bucureşti şi din regiune. Alte două turnuri vor avea 23 de etaje, în timp ce o clădire va avea 16 etaje. În plus, dezvoltarea mixtă va include şi o clădire de birouri de sine stătătoare, cu o suprafaţă închiriabilă totală (GLA) de aproximativ 48.000 mp, care va fi denumită One Cotroceni Park Office Faza III, continuând povestea de  primelor două faze, care au un GLA cumulat de 81.000 mp.

  • Dezastru imobiliar într-una dintre cele mai importante ţări europene. Preţurile locuinţelor scad pentru a şasea lună consecutivă de scăderi în cel mai alert ritm anual înregistrat din 2012

    Luna trecută, preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în cel mai alert ritm anual înregistrat din 2012, accentuând o scădere declanşată de creşterea ratelor la creditele ipotecare, raportează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    Costul mediu al unei locuinţe a scăzut luna trecută cu 1,1% faţă de anul trecut, a anunţat miercuri Nationwide Building Society. Aceasta a marcat a şasea scădere lunară consecutivă a preţurilor şi primul declin anual din iunie 2020.

    „Va fi greu pentru piaţă să recupereze avântul pierdut”, a declarat miercuri Robert Gardner, economistul şef al Nationwide. „Furtuna pare să rămână intensă, cu o piaţă a muncii care se aşteaptă în general să slăbească pe măsură ce economia se va contracta în trimestrele următoare, în timp ce ratele ipotecare rămân mult peste minimele care au prevalat în 2021”.

    Raportul indică o restrângere tot mai mare a puterii de cumpărare a consumatorilor, după ce inflaţia a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, ceea ce a determinat o serie fără precedent de majorări ale ratelor dobânzilor din partea Băncii Angliei. Acest lucru a împins costul împrumuturilor la niveluri nemaiîntâlnite de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

    Un raport separat al British Retail Consortium a arătat că preţurile în magazinele din Marea Britanie au crescut în cel mai alert ritm înregistrat din ultimii 18 ani, forţând consumatorii să plătească mai mult pentru un coş mai mic de bunuri.

    „Preţurile de vânzare cu amănuntul, în general, au continuat să reacţioneze la impactul creşterii facturilor la energie, la costurile de funcţionare mai mari şi la condiţiile comerciale mai dificile provocate de războiul din Ucraina”, a declarat Helen Dickinson, director executiv al BRC. „Preţurile vor rămâne ridicate în următoarele luni”.

    După ce au crescut vertiginos în timpul pandemiei, când rata cheie a BOE era aproape de zero, preţurile locuinţelor au început să scadă la sfârşitul anului trecut şi acum au înregistrat cea mai lungă serie de scăderi lunare, depăşind-o pe cea dintre 2008 şi 2009.

    În pofida scăderii preţurilor locuinţelor, casele devin în continuare tot mai inaccesibile pentru cumpărătorii aflaţi la prima achiziţie din cauza ratelor ipotecare mai mari şi a salariilor în scădere. Valoarea medie a unei locuinţe a fost de 257.406 lire sterline (310.380 de dolari), cu 3,7% mai mică decât vârful din august 2022.