BusinessMagazin

Tag: lifestyle

  • Ce gust are luxul la altitudine

    De la Arcul de Triumf, Champs-Elysées coboară lin către Sena. Dacă alegi partea dreaptă a bulevardului, primul loc pe care îl întâlneşti în cale este restaurantul lui Joël Robuchon. Asta dacă nu-ţi fură privirea sclipitorul magazin Cartier de pe trotuarul opus. Trebuie să te uiţi de două ori, ce-i drept, pentru că firma nu-ţi sare nicidecum în ochi. În plus, “atelierul”, pentru că aşa e denumirea în franceză, este la subsol, iar intrarea se face trecând printre rafturile unui magazin de suveniruri. Nici nu ar trebui să atragă atenţia, pentru că nu toţi plimbăreţii de pe cea mai scumpă arteră comercială din Europa intră în publicul său ţintă. Am auzit prima oară de Joël Robuchon vara trecută, când mi-a căzut în mână “Where”, una dintre revistele înşirate în lobby-ul hotelului Mandalay Bay din Las Vegas. “Where” îl numea pe francez “bucătarul secolului” şi saluta deschiderea unui nou restaurant în cadrul complexului hotelier MGM Grand, una dintre cele mai luxoase clădiri de pe Las Vegas Boulevard. Robuchon le reproşa americanilor că bucatele din meniuri sunt aceleaşi indiferent de anotimp şi că îşi propune în primul rând să diversifice oferta culinară.

    La Paris, Robuchon era mai agitat decât mă aşteptam. “Aşa e mereu la astfel de evenimente”, avea să-mi explice Cedric Leurquin, responsabilul de comunicare corporate al Air France. Restaurantul său, cotat cu două stele Michelin, găzduia jurnalişti din peste zece ţări şi oficiali francezi pentru prezentarea noilor meniuri de la clasa business pe zborurile de lung-curier. Prin completarea meniurilor cu bucatele gătite de Joël Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, dar şi prin oferirea unor truse de igienă şi a altor servicii auxiliare, Air France vrea să-şi securizeze pasagerii pe zborurile lungi, cele mai profitabile pentru aviaţia europeană în actualul context economic. “Vom fi ambasadorii bucătăriei franţuzeşti în lume”, adăuga Christian Herzog, vicepreşedintele de marketing al grupului Air France KLM, maeştrii culinari fiind înnoiţi de acum încolo la fiecare şase luni.

    Lupta pentru pasageri a devenit tot mai aprigă în ultimii ani, după ce companiile aeriene din Orientul Apropiat au intrat agresiv pe piaţa europeană pentru a cuceri cotă de piaţă pe zborurile de lung curier, în mare parte către destinaţiile din Asia şi Oceania. Turkish Airlines, Emirates, Qatar Airlines, dar şi Etihad Airways, Singapore Airlines şi Thai Airways au obţinut numeroase premii în ce priveşte confortul, mâncarea şi serviciile auxiliare oferite pasagerilor înaintea îmbarcării, dar şi în timpul şi după zbor.

    Atotputernicii Air France KLM, British Airways şi Lufthansa se văd nevoiţi să inoveze tot mai mult la capitolul servicii, muşcaţi pe de-o parte de orientali şi asiatici şi, pe de altă parte, de preţurile extrem de competitive ale operatorilor low-cost. Nemţii îşi schimbă bucătarii la fiecare două luni pentru zborurile de lung curier, gemenii Thomas şi Mathias S¸hring fiind responsabili în ianuarie şi februarie de meniurile Star Chef la clasele premium. Născuţi la Berlin în 1977, cei doi au devenit celebri după ce au lucrat la Mezzaluna, unul dintre restaurantele de top ale Thailandei, dar şi la Roma, Wolfsburg şi Zwolle. Experienţa lor nu va distanţa meniurile Lufthansa de nuanţele mediteraneene, de regulă mai apreciate de pasagerii europeni.

    British Airways oferă meniurile First unde pasagerii pot alege, în funcţie de apetit, dar şi de starea de spirit, “Catch of the Day”, meniul cu fructe de mare oferit de scoţienii de la Loch Fyne, dar şi ceaiurile englezeşti, a căror servire e inspirată de unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Marea Britanie, The Dorchester.

    Puţin tardiv, europenii încep să înţeleagă că zborul nu mai înseamnă de multă vreme călătoria din punctul A în punctul B, ci trebuie să devină o experienţă cât mai plăcută. Pierderile de miliarde de euro din aviaţia europeană au determinat reduceri de costuri şi la capitolul servicii, iar asiaticii au exploatat minusul la maximum în favoarea lor. “În planul de a ajunge din nou pe profit, am ales să menţinem acelaşi nivel al investiţiilor în calitatea serviciilor de la bord. Capacitatea de a inova şi de a urca la aşteptările pasagerilor va fi parte din succesul nostru”, spunea Alexandre de Juniac, noul CEO al Air France. Ambiţia este necesară, dar nu şi suficientă.

  • Ultima modă în designul grafic: tiparul ca pe vremea bunicilor

    Un exemplu în acest sens este Centrul pentru Carte din San Francisco (San Francisco Center for the Book), unde toate materialele se tipăresc cu ajutorul maşinilor de tipar înalt. Centrul pentru Carte doreşte nu numai păstrarea tradiţiei tiparului cu litere de metal în relief, ci şi a artei legătoriei cărţilor şi încearcă să câştige cât mai mulţi adepţi, organizând cursuri de iniţiere în această artă.

    Printre cei ce frecventează asemenea cursuri se numără tinerii care studiază designul grafic şi realizează lucrări pe computer, atraşi de posibilitatea creării unei felicitări sau a unei cărţi de vizită lucrate manual sau editori care scot pe piaţă cărţi în tiraje limitate în condiţii grafice deosebite.

    Cei care se aşteaptă să le fie uşor înţeleg, odată ce participă la cursuri, cât de complex este procesul tiparului înalt, cu litere în relief, care trebuie aranjate cu grijă manual. Ca materiale didactice sunt folosite nişte maşini de tipar din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, iar cursurile încep cu lecţii despre întreţinerea maşinilor şi pregătirea cernelurilor necesare, sub îndrumarea unui tipograf cu experienţă.

    Acesta oferă asistenţă cursanţilor sau celor care au terminat deja cursurile, atunci când doresc să folosească echipamentele centrului pentru a scoate tipărituri pe care ulterior le pot comercializa. Cererea de cursuri este în creştere, spun oficialii centrului din San Francisco, ba chiar există deja liste de aşteptare.

  • Ce nu fac oamenii pentru animalele lor de casă

    Moartea recentă a unui câine în vârstă de 26 de ani, deţinător al recordului mondial de longevitate, readuce în atenţie numărul mare de proprietari care, din 2001 încoace, încearcă să-şi înscrie în Cartea Recordurilor Guinness câinele, pisica sau iepurele la categoria “cel mai bătrân încă în viaţă”, scrie Financial Times.

    Există destule animale de casă ce se bucură de o viaţă lungă alături de stăpâni, iar tendinţa de creştere a duratei de viaţă a animalelor de companie, spun specialiştii, o urmează pe cea înregistrată la oameni odată cu progresul ştiinţei şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă a alimentaţiei sau a surselor de apă.

    Veterinarii confirmă şi ei această tendinţă, constatând că la cabinetele lor ajung din ce în ce mai mulţi pacienţi în vârstă, în special pisici, dar şi câini. Printre motivele care au dus la creşterea duratei de viaţă a animalelor de companie se numără mai buna înţelegere a nevoilor alimentare ale acestora, precum şi grija de care au parte.

    Britanicii, spre exemplu, au cheltuit 2 miliarde de lire sterline pe hrana animalelor de companie anul trecut, nemaipunând la socoteală şi vizitele la veterinar, în timp ce cheltuielile totale efectuate de americani pentru prietenii necuvântători (hrană, accesorii, îngrijire) au ajuns la 50 de miliarde de dolari.

    Preocuparea pentru bunăstarea animalelor de companie se vede, afirmă veterinarii, şi din faptul că tot mai mulţi stăpâni doresc să le ţină în viaţă cât mai mult posibil, nemaiacceptând ideea eutanasierii, iar progresele în domeniul medicinei veterinare îi ajută să-şi realizeze dorinţa.

  • Culmea adrenalinei: să te roteşti prin aer cu frânghia în munţii din Utah (VIDEO)

    Curajoşii au folosit o frânghie de 150 m, iar fiecare săritură a constat într-un plonjon de aproape 40 de metri de la înălţimea arcadei, urmat de o ascensiune de până la circa 30 m în aer, într-o mişcare de pendul de circa 20 de secunde.

    Corona Arch din Moab, Utah are o înălţime de circa 43 de metri şi o deschidere de 32 de metri. Corona şi Bowtie Arch sunt printre cele mai spectaculoase formaţiuni geologice ale Parcului Naţional al Arcadelor din Utah, formate prin eroziune naturală a muntelui. Zona este frecventată de amatorii de drumeţii montane şi relativ uşor accesibilă. Există ghizi în zonă care oferă turiştilor inclusiv posibilitatea de a face rapel (coborâri pe frânghie) pe Corona Arch.

    Una dintre sărituri a avut un final neaşteptat de romantic: o fată a fost cerută în căsătorie de prietenul ei după ce ambii şi-au terminat zborul pe frânghie.

    Clipul publicat pe YouTube de Devin Graham cu isprava grupului, filmată în curs de două zile, a strâns peste 2,3 milioane de vizionări în patru zile.

    Graham nu este primul care îşi revendică un record la pendularea cu frânghia. Există pe YouTube un clip nu mai puţin spectaculos, publicat încă din 2007, unde săritorul foloseşte o platformă specială situată la 160 m deasupra râului Bhote Kosi din Nepal.

  • Cum să faci cumpărături direct din taxi (VIDEO)

    Un număr de cincizeci de taxiuri au fost prevăzute experimental cu ecrane pe care pasagerilor li s-au afişat reclame la diverse produse, iar doritorii şi doritoarele le-au putut achiziţiona cu ajutorul unui smartphone.

    Mai precis, cei care au dorit să cumpere ceva trebuia să descarce o aplicaţie software, apoi să îndrepte telefonul spre nişte etichete speciale afişate, realizând astfel achiziţia.

    Teaserul campaniei Lancome Mobile Taxi Shop:

  • Reţete delicioase pentru slăbit

    Supă cremă de ardei cu ghimbir, salată Avantgarde de vită, tagliattele Montignac cu ton şi ratatouille sau spaghetti integrale cu sos pesto preparat în casă sunt doar câteva dintre felurile de mâncare de la Bistro Montignac. “Meniul este diversificat, nu are puncte comune cu un meniu de restaurant care merge pe principiile unor diete. Nu avem un restaurant de dietă, în sens restrictiv”, spune Mihai Amuza, care are o experienţă de peste 14 ani în managementul sau dezvoltarea unor companii precum Arctic sau Rettig.

    Acum unghiul de abordare este uşor diferit: este antreprenor şi a investit împreună cu soţia sa, Melania, în noul proiect 200.000 de euro. Este însă doar primul pas dintr-un drum ce se doreşte mai lung. Potrivit lui Mihai Amuza, parteneriatul cu familia Montignac este un aranjament complex, pe termen lung. Bistro Montignac, care are 60 de locuri şi unde pot fi luate prânzul şi cina, este primul proiect de acest gen al proprietarilor în România, iar următorii paşi depind în principal de evoluţia economică. “Afacerea poate fi extinsă în noi locaţii în România, dar şi în regiune, începând cu 2013”, afirmă Amuza, care pentru a lua pulsul pieţei a derulat în 2010 un studiu de piaţă. Şi a ajuns la concluzia că merită să investească într-un astfel de restaurant. Care este însă povestea din spatele acestei hotărâri?

    Cei doi soţi – Mihai şi Melania Amuza – au testat în urmă cu câţiva ani metoda Montignac, iar apoi au adoptat chiar un stil de viaţă în concordanţă cu aceasta. “Am constatat că stresul, alimentaţia haotică şi nesănătoasă şi lipsa de timp şi preocupare pentru activitate fizică îşi pun serios amprenta asupra stării fizice şi psihice”, povesteşte Mihai Amuza. El şi soţia sa au adoptat (nu fără “ceva eforturi”) metoda Montignac în stilul de viaţă, chiar şi obiceiul de a face mişcare în mod regulat. Efectul nu a întârziat să apară: “Am redescoperit pofta de viaţă şi plăcerea de a mânca”, spune antreprenorul. Mulţumiţi de rezultate, au vrut apoi să împărtăşească din propria experienţă celor care doresc o alimentaţie corectă şi diversificată, să-şi menţină greutatea sau să slăbească”, declară ei. Celebrul stil alimentar a fost inventat de Michel Montignac, care a avut în tinereţe probleme cu kilogramele în plus.

    După terminarea studiilor, a lucrat în industria farmaceutică, iar la sfârşitul anilor ’70 a decis să se ocupe de cercetare în domeniul nutriţiei. Michel Montignac a pus la punct o metodă originală de a slăbi, fiind primul care a folosit indicii glicemici, în funcţie de care alimentele sunt împărţite în trei categorii. Alimentele care pot fi consumate nerestrictiv, în cantităţi normale, au indicele glicemic cuprins între 0 şi 35 – de pildă carnea, uleiul, grăsimile, legumele şi fructele având conţinut redus de zahăr. Un consum moderat este recomandat pentru alimentele cuprinse în a doua categorie, cu indice glicemic cuprins între 35 şi 50, cum sunt făina integrală, orezul sălbatic, orezul basmati, fructele uscate fără adaos de zahăr sau strugurii. Din cauza riscului de îngrăşare, alimentele din categoria cu indice glicemic cuprins între 50 şi 100 cuprinde, între altele cartofii, pâinea şi pastele din făină albă, zahărul sau morcovii gătiţi.

    A încercat pe propria piele reţeta şi a pierdut zece kilograme în mai puţin de trei luni. Aşa a demonstrat că pierderea în greutate este posibilă şi fără înfometare. Devenit celebru graţie acestei reţete, Michel Montignac a vizitat România în 2009, cu ocazia lansării în această ţară a celei mai noi ediţii din cartea scrisă de el “Mănânc, slăbesc şi mă menţin”.

    La inaugurarea recentă a Bistro Montignac a participat fiul celebrului nutriţionist, Charles Montignac, care s-a declarat convins de faptul că parteneriatul cu Melania şi Mihai Amuza va avea impact asupra felului cum este percepută celebra metodă de către români, urmând să fie privită drept “un nou stil de viaţă şi totodată o experienţă rafinată pentru simţuri”.

  • Exotic şi sălbatic: destinaţii de Ziua Îndrăgostiţilor (GALERIE FOTO)

    O astfel de destinaţie atipică, potrivit BBC Travel, este arhipelagul Fernando de Noronha din Brazilia, slab populat, dar devenit faimos ca destinaţie pentru amatorii de scufundări, care pot vedea pe sub apă delfini, epave vechi şi corali ireali. Infrastructura de turism din zonă nu e cine ştie ce, în schimb călătorii au ocazia să vadă insulele aşa cum au fost ele în ultimii 500 de ani, cu amintirea istoriei abia prezentă prin ruinele unor clădiri lăsate de coloniştii portughezi.

    Arhipelagul Kuna Yala din Panama, la rândul său, poate figura pe lista atracţiilor pentru cuplurile care nu caută gălăgia hotelurilor frecventate de hoarde de turişti. Există aici palmieri şi plaje spectaculoase, dar nu şi hoteluri care să strice peisajul, întrucât legile stricte de conservare a mediului natural au împiedicat dezvoltările imobiliare necontrolate şi au ferit locul de circuitul agenţiilor de turism.

  • Zece idei creative de cadouri pentru Valentine’s Day (GALERIE FOTO)

    În unele cazuri, cu cât sunt mai simple ideile, cu atât mai probabil se economisesc şi bani. În toate cazurile însă, distracţia e asigurată. Iar dacă timpul e prea scurt anul acesta, ideile pot fi încercate şi de ziua de naştere a partenerului sau a partenerei ori ţinute minte pentru următoarea Zi a Îndrăgostiţilor.

    Sursa: The Frisky

  • Casa viitorului: o grădină suspendată (GALERIE FOTO)

    Arhitectul nipon Ryue Nishiziwa a proiectat o vilă care sfidează îngustimea spaţiului disponibil şi mitul că Tokyo trebuie să fie un oraş de monştri arhitectonici, scrie InHabitat. Dezvoltată pe verticală, clădirea are etaje lipsite de pereţi interiori, înlocuiţi de un sistem de panouri, grilaje pentru plante şi ferestre uriaşe de sticlă.

    Casa viitorului: o grădină suspendată (GALERIE FOTO)

    Fiecare etaj seamănă perfect cu o grădină plină de flori şi plante, beneficiind de iluminare naturală din belşug, graţie panourilor din sticlă menite să creeze impresia că între interior şi exterior aproape că nu există separare. Etajele sunt legate între ele printr-o scară sinuoasă din oţel, ce permite numeroaselor plante să crească şi să se caţere din etaj în etaj şi inclusiv peste acoperiş, cam ca vrejul de fasole din povestea lui Jack.

    Scara leagă parterul, cu sufrageria şi bucătăria, de dormitoarele de la primul şi al doilea etaj şi băile lor, sfârşind pe terasă, unde se găseşte camera de oaspeţi, ce poate fi folosită şi ca pod pentru depozitarea uneltelor de grădinărit necesare pentru o asemenea locuinţă. Rezultatul e o ambianţă zen, îndemnându-i pe locatari la meditaţie şi contemplaţie.

  • Ce şi-ar mai dori fetiţa?

    Sunt fete care nu concep să meargă la evenimente importante fără să se aranjeze, ceea ce pentru ele înseamnă coafură şi machiaj adecvat situaţiei, scrie The New York Times. Unele dintre aceste fete sunt chiar sprijinite de mamele lor, care, conştiente că fiicele doresc să le imite, le duc la saloane de frumuseţe unde pot învăţa de la profesionişti cum să se machieze şi ce produse li se potrivesc.

    Aceste fete fac parte din categoria de preadolescente, încadrată, în general, între 8 şi 14 ani şi pentru care au apărut deja produse destinate lor. O astfel de ofertă vine de la compania Pacific World, cu gama GeoGirl, o serie de produse pe bază de ceai verde, lemn dulce şi vitamina E, care s-a bucurat de suficient succes de piaţă încât să determine lanţul american de retail Wal-Mart să mai comande produse ale mărcii.

    La rândul său, fiica Madonnei, Lourdes Leon, acum în vârstă de 15 ani, are propria sa linie de produse cosmetice – Material Girl, lansată în completarea unei linii de articole vestimentare, ce se vând prin intermediul lanţului de magazine Macy’s.

    Produsele adresate preadolescentelor însă trebuie să fie neapărat ieftine, deoarece fetele din această categorie doresc să fie cochete ca surorile mai mari sau mamele lor, dar dispun de un buget mai redus. Câştigurile producătorilor vin din faptul că aceste cliente, odată obişnuite să le cumpere produsele, vor da dovadă de loialitate faţă de o marcă sau alta, ajungând să cumpere ceva mai scump atunci când vor creşte şi vor avea mai mulţi bani de cheltuit.