Tag: legume

  • Epidemia de E.coli din Europa in imagini


    In total, in spatiul UE au fost inregistrate 1.605 cazuri de
    infectii cu bacteria Escherichia coli enterohemoragica si alte 658
    de cazuri de pacienti care prezinta simptome ale sindromului
    hemolitic si uremic.

    Un prim caz de infectare cu bacteria E.coli a fost confirmat in
    Polonia, la o femeie de 29 de ani venita din Germania. Ministrul
    german al Agriculturii, Ilse Aigner, a anuntat la inceputul
    saptamanii ca autoritatile ii sfatuiesc in continuare pe cetateni
    sa nu consume seminte germinate, rosii, salate si castraveti, pana
    cand nu va fi descoperita originea bacteriei.

    “Institutul (sanitar) Robert Koch si Institutul federal pentru
    evaluarea riscurilor isi mentin recomandarile de a evita consumul
    de castraveti, rosii si salate crude”, a declarat Aigner, in cadrul
    unei conferinte de presa la Berlin.

    Ea a adaugat pe aceasta lista semintele germinate, acuzate
    duminica seara ca ar fi la originea imbolnavirilor, desi primele
    rezultate ale analizelor au fost negative.

    Sursa: boston.com

  • Germania s-a sucit din nou: Nu exista probe ca germenii de legume ar fi cauzat epidemia

    Ministrul agriculturii din landul Saxonia Inferioara, Gert
    Lindemann, a spus ca procesul de cercetare a cauzelor epidemiei e
    dificil, pentru ca au trecut deja cateva saptamani de la inceputul
    imbolnavirilor, astfel incat va fi necesara initierea de noi teste
    pe germeni si seminte, “pentru a ajunge la deplina certitudine”,
    informeaza AP.

    Declaratia ministrului arunca si mai mult in incertitudine soarta
    producatorilor europeni de legume, care abia ce rasuflasera usurati
    cand acelasi ministru spusese, cu o zi in urma, ca epidemia nu
    poate fi atribuita castravetilor de import, ci germenilor de legume
    (mai multe soiuri de fasole, linte, lucerna, schinduf) produsi de o
    ferma organica si livrati magazinelor si restaurantelor din
    landurile invecinate.

    “O asemenea investigatie e un dezastru”, a declarat pentru AP
    Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea Bolilor
    Infectioase de la Universitatea Minnesota. “Un asemenea sir de
    razgandiri dovedeste incompetenta autoritatilor germane”, a spus
    cercetatorul.

    Ferma cu pricina se numeste Gaertnerhof si se gaseste in satul
    Bienenbuettel din districtul Uelzen (intre Hamburg si Hanovra), din
    Saxonia Inferioara, in nordul Germaniei. Ferma a fost deja inchisa,
    iar produsele distribuite de firma in Saxonia Inferioara, Hamburg,
    Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost
    retrase de pe piata.

    Autoritatile germane au emis insa o avertizare pentru populatie de
    a se abtine nu numai de la consumul de germeni (muguri) de legume,
    ci si de la consumul de salata, rosii si castraveti, pe motiv ca si
    castravetii ar putea fi contaminati, insa cu o tulpina diferita de
    E.coli, nu cu cea noua care a cauzat majoritatea imbolnavirilor din
    2 mai incoace.

    UE va tine marti o reuniune de urgenta a ministrilor
    agriculturii din UE, spre a discuta criza creata si impactul ei
    economic, inclusiv interzicerea totala de catre Rusia a
    importurilor de legume din UE. Luni, ministrul roman al
    agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca va cere Comisiei
    Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani de
    castraveti, ale caror pierderi sunt estimate la 9 milioane de euro
    pentru urmatoarele doua luni. Statul va acorda celor pagubiti un
    ajutor financiar de 4,6% din valoarea productiei comercializate
    anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile facute in
    perioada in care se estimeaza pierderi, a promis Tabara.

    Presa occidentala a publicat reportaje din Germania, in special din
    Hamburg, de unde reiese ca restaurantele au renuntat aproape de tot
    sa mai ofere salata sau cruditati clientilor, din prudenta, ceea ce
    inseamna ca pagubele pentru producatorii europeni de castraveti,
    rosii si salata vor continua.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu alte
    epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

  • Tabara: Legumele produse in Romania sunt sigure pentru consumatori

    “E.coli este o infectie exterioara si nu una in interiorul
    plantelor. Orice fruct trebuie spalat”, a mai spus Tabara intr-o
    conferinta de presa. Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare –
    Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis
    Chetan, a adaugat ca, pana in prezent, pe teritoriul Romaniei nu au
    fost depistate legume infestate. Comisia Europeana intentioneaza sa
    propuna “compensatii” financiare pentru a ajuta producatorii de
    legume si fructe afectati de informatiile privind sursa epidemiei
    de E.coli din Germania, informeaza AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemtii s-au razgandit: epidemia nu e cauzata de castravetii de import, ci de legumele de la o ferma din Germania

    Gert Lindemann, ministrul agriculturii in Saxonia Inferioara, a
    declarat pentru Reuters ca originea tulpinii de bacterie
    responsabila de imbolnavirile din Europa a putut fi identificata in
    nordul Germaniei, zona in care au calatorit toti europenii care
    s-au contaminat in ultima perioada.

    Lindemann a declarat ca exista o “legatura directa” intre o firma
    din Uelzen, Saxonia Inferioara, si imbolnavirile rezultate. Firma
    avea o ferma de legume care producea diverse soiuri de legume
    incoltite folosite cu precadere pentru salate. Ulterior, ministrul
    agriculturii a mentionat intr-o conferinta de presa ca este vorba,
    “printre altele, de germeni de fasole adzuki, fasole mung, linte,
    lucerna, schinduf”, potrivit Bild am Sonntag. Mai multe detalii vor
    fi date publicitatii luni.

    Ferma a fost deja inchisa, iar produsele distribuite de firma in
    Saxonia Inferioara, Hamburg, Schleswig-Holstein,
    Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost retrase de pe piata.
    Cercetatorii sustin ca infestarea a putut aparea fie la ferma, fie
    in cursul transportului, fie la restaurantele sau magazinele unde
    au fost livrati germenii de legume. Posibile focare de infectie ar
    fi putut astfel aparea la un restaurant din Lubeck sau la un
    festival de la Hamburg, tinut in cursul lunii mai.

    Ministrul a recomandat cetatenilor sa se abtina de la consumul
    de germeni de legume.

    Pana in prezent, epidemia a ucis 22 de oameni in Europa si a
    imbolnavit peste 2.200. Unii au dezvoltat sindrom hemolitic si
    uremic, o afectiune care ataca rinichii. Complicatiile bolii includ
    insuficienta renala si cardiaca, epilepsie, diabet, necroza
    intestinala si chiar decesul.

    Potrivit OMS, 12 state au anuntat cazuri de sindrom hemolitic
    uremic si colita hemoragica de pe urma infectiei cu Escherichia
    coli. Germania a raportat in total peste 1.500 de astfel de cazuri.
    In afara de Germania, cazuri de imbolnaviri au fost raportate in
    Austria, Cehia, Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste.
    Printre alimentele despre care se stia ca pot propaga imbolnavirea
    se numara carnea, varza, merele, insa contaminarea se face si prin
    contactul cu bazine de inot infestate sau apa potabila
    infestata.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu
    alte epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

    Faptul ca sursa epidemiei a fost atribuita castravetilor de import,
    in special din Spania, a dus deja la pagube considerabile pentru
    producatorii de legume din Europa, care au cerut zadarnic daune
    Germaniei si au facut petitii la Comisia Europeana. Rusia a impus
    deja interdictie de import pentru toate legumele din Uniunea
    Europana, pana la clarificarea situatiei.

  • Germania nu-i despagubeste pe producatorii europeni de legume afectati de “criza castravetilor”

    Cel putin 19 persoane au murit in Europa in urma contaminarii cu
    E.coli, insa autoritatile germane au recunoscut ca imbolnavirile nu
    au fost provocate de castravetii importati din Spania. Cu toate
    acestea, producatorii de legume din tarile europene, si in special
    din Spania, au suferit pierderi financiare considerabile.

    “Trebuia sa avertizam populatia. in momentul in care am facut asta,
    fusese gasit ceva la unii castraveti spanioli. Cand ai o informatie
    la un moment dat, trebuie sa avertizezi populatia”, a afirmat
    Reinhard Schafers, intr-o interventie la postul de radio privat
    Europe 1.

    Potrivit OMS, 12 state europene au anuntat cazuri de sindrom
    uremic hemolitic si E.coli enterohemoragic. Germania a raportat in
    total peste 1.500 de astfel de cazuri. In afara de Germania, cazuri
    de imbolnaviri au fost raportate in Austria, Cehia, Danemarca,
    Franta, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie
    si Statele Unite.

    Ministerul Agriculturii de la Bucuresti a solicitat deja
    Comisiei Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani
    de castraveti, ale caror pierderi din intreruperea exporturilor
    catre Cehia si Germania si scaderea vanzarilor pe piata interna
    sunt estimate la 9 milioane euro in urmatoarele doua luni.

    Ca urmare a intreruperii exporturilor catre Cehia si Germania,
    producatorii au pierderi de 100.000 de euro pe zi, iar vanzarile pe
    piata interna au scazut cu 70% in ultima perioada, a declarat
    sambata agentiei MEDIAFAX Adrian Radulescu, secretar de
    stat in Ministerul Agriculturii.

  • Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%

    Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
    preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
    nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
    chiar au scazut cu 0,34%.

    Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
    s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
    legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
    uleiul (1,04%).
    Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
    combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
    cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
    scumpirilor.

    Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
    s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
    în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
    între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
    investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

    Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
    ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
    12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.

    BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
    prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
    plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
    parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
    din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
    majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.

    “Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
    presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
    materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
    importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
    4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
    efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.

    Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
    a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
    Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
    2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
    precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%).

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • Inflatia a ajuns la 7,88% in octombrie, trasa in sus de preturile alimentelor

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna septembrie, s-au
    consemnat la cartofi (11,9%), oua (7,1%), ulei (4,82%), legume si
    conserve de legume (4,12%), fructe proaspete (3,27%) si faina
    (2,09%). Fata de luna decembrie 2009, cele mai mari cresteri de
    preturi le-au avut cartofii (24%), conservele de legume (15,6%) si
    uleiul (16,3%).

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,29%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (2,63%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu
    decembrie 2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate
    de combustibili (11,27%), carti si presa scrisa (11,18%), respectiv
    energia electrica (8,58%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,67%,
    cresteri notabile au avut tarifele CFR (4,91%) si serviciile de
    apa, canal si salubritate (1,87%). In raport cu sfarsitul anului
    trecut, cel mai mult s-au majorat tarifele la aceleasi doua
    categorii – apa si canal (15,3%) si CFR (13,9%).

    Citricele, carnea de porc si cafeaua au fost singurele marfuri
    alimentare care s-au ieftinit usor fata de septembrie, in timp ce
    fata de decembrie 2009 a existat o singura ieftinire, la oua – cu
    14,5%.

    Intre marfurile alimentare, au scazut nesemnificativ fata de
    septembrie doar preturile la categoria “ceasuri, aparate
    audio-video si articole sportive”, iar in categoria serviciilor nu
    s-a inregistrat nicio ieftinire. Fata de sfarsitul anului trecut,
    singurele servicii al caror pret a scazut sunt transporturile
    aeriene, cu 3,8%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia
    la sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al
    BCR. “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de
    politica monetara la sedinta din 2 noiembrie, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentr acest scenariu.”

    Datele INS anuntate miercuri corespund cu estimarile Asociatiei
    Analistilor Financiar-Bancari, care prevazusera marti o inflatie
    lunara de 0,5% in octombrie, respectiv o rata anuala de 7,8%.

    BNR a modificat saptamana trecuta estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 BNR sa treaca la o tinta centrala
    stationara, de 2,5%.

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.