BusinessMagazin

Tag: jocuri

  • Judoka Alex Bologa, complet nevăzător, obţine prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2016

    În meciul pentru bronz, Bologa l-a învins pe uruguayanul Henry Borges, prin ippon.

    Clujeanul Alex Bologa, care va împlini 21 de ani în luna noiembrie, este nevăzător şi practică judoul de şase ani, fiind antrenat de Geanina Andreica şi Tamas Gergely.

    Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro se desfăşoară în perioada 7 – 18 septembrie. 12 sportivi reprezintă România: Florentina Hriscu (aruncarea discului), Florin Cojoc (săritură în înălţime), Mihaela Lulea (para-canoe), Iulian Şerban (para-canoe), Eduard Carol Novak (ciclism), Olah Attila (ciclism), Alexandru Bologa (judo pentru nevăzători), Naomi Ciorap (înot), Samuel Ciorap, Octavian Ilina (înot), Makszin Dacian (tenis de masă) şi Bobi Simion (tenis de masă).

  • Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro, în perioada 7 – 18 septembrie

    Rio de Janeiro va găzdui cea de-a 15-a ediţie a Jocurilor Paralimpice de vară, în perioada 7 – 18 septembrie, iar România va participa cu 12 sportivi.

    La competiţia unde se vor întâlni sportivi din peste 176 de ţări, calificaţi atât la categorii deja consacrate, cât şi la categorii noi, România este prezentă cu cea mai numeroasă echipă din istoria Jocurilor Paralimpice. La ediţia din 2004 a Jocurilor Olimpice, România a participat cu doar doi sportivi, în 2008 cu patru, iar la Londra 2012 cu cinci sportivi.

    Marea deschidere a competiţiei, unul dintre cele mai aşteptate momente ale Jocurilor, va avea loc miercuri şi se va desfăşura pe faimosul stadion Maracana. Competiţiile vor avea loc în patru cartiere din Rio: Barra da Tijuca, Copacabana, Maracana şi Deodoro. Programul olimpic include 23 de sporturi, cuprinzând 528 de probe sportive.

    Onoarea de a fi portdrapel la ceremonia de deschidere îi va reveni lui Eduard Carol Novak, singurul campion paralimpic din istoria României. Ciclistul speră ca un eventual succes al său sau al colegilor să amplifice sportul paralimpic în ţară la nivelul celor din ţările dezvoltate economic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când pasiunea se transformă în milioane de dolari. Sumele impresionante câştigate de gamerii profesionişti

    13 august 2016. În timp ce echipajul feminin de canotaj, opt rame cu cârmaci, al României obţinea medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la câteva mii de kilometri depărtare, în Seattle, un alt român alături de alţi patru coechipieri străini se băteau pentru cel mai important trofeu la Dota 2 al anului şi pentru un premiu de 9,1 milioane de dolari.

    Din păcate pentru românul de origine siriană Aliwi Omar, echipa sa a pierdut finala şi a trebuit să se mulţumească cu locul doi şi cu un premiu de 3,4 milioane de dolari, fiecare luând acasă peste 680.000 de dolari. Este vorba de The International 2016, unde 16 echipe de pe tot globul s-au duelat pe tărâmul de Dota 2, iar în joc au fost puşi la bătaie 20,7 milioane de dolari. Dota 2 este doar un exemplu din domeniul sporturilor electronice, dar este şi jocul cu cele mai mari câştiguri pentru jucătorii profesionişti. Această ediţie, cu numărul şase, a competiţiei a devenit cea mai mare din domeniul sporturilor electronice.

    Sporturile electronice sunt competiţii de jocuri video pe diferite genuri: shooter (Call of Duty, Counter-Strike), multiplayer online battle arena (Dota 2, LoL), bătaie (Mortal Kombat) etc. Multe dintre aceste jocuri sunt gratuite, veniturile producătorilor venind din achiziţiile de obiecte virtuale realizate de jucători.

    Deşi au căpătat o vizibilitate mult mai mare în ultimii ani, competiţiile de jocuri video se ţin din anii ‘70. Odată cu primele calculatoare au apărut şi primele jocuri video; aşa cum era şi firesc, datorită naturii competitive a omenilor, a fost nevoie de numai un pas pentru ca veritabile competiţii de jocuri video să fie organizate.

    Se crede că primul concurs de acest fel a avut loc pe 19 octombrie 1972, la Universitatea Stanford, unde studenţii au fost invitaţi la o „bătălie intergalactică de Spacewar“. În anii ‘90 jocurile s-au mutat treptat din reţea în online, graţie îmbunătăţirii infrastructurii şi a vitezei de internet. Apoi, odată cu apariţia unor jocuri populare precum Counter-Strike, Quake sau Warcraft şi competiţiile s-au înmulţit.

    În trecut gamingul, şi într-o oarecare măsură şi în prezent, era văzut ca fiind destinat doar tocilarilor care stau într-o cameră întunecată şi mănâncă doar junk-food. Odată cu dezvoltarea internetului, a social media şi apariţia modelelor de jocuri free to play (gratis), jocurile video au devenit tot mai populare, iar categoria de casual gamers a crescut foarte mult. În acelaşi timp a apărut şi spectatorii de jocuri video. Iar cel mai cunoscut loc pentru iubitorii de jocuri video şi competiţiile de gaming a devenit platforma Twitch, care a fost cumpărată de Amazon în 2014 pentru 1 miliard de dolari. Însă pe lângă forumuri, reţele sociale şi site-uri, eSports şi-a găsit un loc dedicat şi în ograda televiziunilor de sport precum ESPN sau Turner Sports, care anunţa recent că va prezenta evenimentele din eSports „exact cum prezentăm şi sporturile tradiţionale ca NBA sau baseball“.

    Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor. Tot în Coreea de Sud a apărut şi prima televiziune dedicată sportului electronic, unde se transmiteau 24 de ore zilnic competiţii de StarCraft şi Warcraft 3. Astfel de competiţii nu au loc numai online, ci multe turnee au acum şi o componentă offline, locuri unde jucătorii se înfruntă în mediul virtual, în faţa a zeci de mii de oameni. În 2014 au asistat peste 40.000 de spectatori la campionatul League of Legends World Championship din Seul.

    În momentul de faţă, potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. „Trei factori stau la baza dezvoltării industriei eSports: infrastructura tehnologică disponibilă, popularitatea jocurilor competitive şi mentalitatea publicului, care are sau nu legătură directă cu aceste jocuri“, spune Silviu Stroe, CEO al PGL (divizia de e-sports a Computergames.ro, organizatori de evenimente de profil) şi vicepreşedinte al IeSF (Federaţia Internaţională de Sport Electronic).

    În ce priveşte infrastructura şi popularitatea jocurilor, „România stă foarte bine. Avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Iar românii sunt mari amatori de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone şi League of Legends. Mai avem de lucrat la mentalitatea jucătorilor, care este în acelaşi timp şi cel mai greu de modelat, deoarece ai nevoie de o resursă mult mai importantă decât banii: timpul“, continuă Stroe.

    Compania lui Stroe, PGL, a organizat un turneu major de Dota 2 în Manila, Filipine, şi a participat la organizarea turneului The International, iar el spune că organizarea de astfel de evenimente ar putea fi o oportunitate importantă pentru ţara noastră. „Sporturile electronice ar putea fi o resursă uriaşă pentru România, dacă şi autorităţile, în speţă Ministerul Sportului şi Tineretului, ar înţelege importanţa lor. Ignorarea totală a unui fenomen care interesează  milioane de tineri nu ajută pe nimeni“, spune el.

    Un alt exemplu grăitor pentru succesul eSports este The International 2016, o competiţie ce se întinde pe parcursul a două săptămâni (o săptămână faza grupelor), iar faza eliminatorie se desfăşoară pe KeyArena, un complex cu 17.000 de locuri. De aici chiar şi cele mai prost clasate echipe vor pleca cu peste 100.000 de dolari. Făcând o paralelă cu sportul tradiţional, Jocurile Olimpice au o amploare mult mai mare, dar atleţii care aleargă după medalii câştigă mai puţin decât jucătorii care aleargă prin lumi virtuale. Un spaniol medaliat cu aur primeşte 100.000 de dolari, un american primeşte 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 pentru argint şi 10.000 de dolari pentru bronz, în timp ce un român medaliat cu aur primeşte 70.000 de euro de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Dacă ia aurul, un sportiv din Singapore primeşte cel mai mare bonus: 753.000 de dolari.

     

  • România capătă o formă în ochii Sony PlayStation

    „Sunt un tip ocupat şi petrec două zile şi jumătate aici. Luăm în foarte serios această piaţă“, a spus Jim Ryan, preşedintele Sony Interactive Entertainment Europe, vorbind despre regiunea Europei de Est în cadrul unei discuţii în sediul proaspăt deschis al Sony din Praga, într-o sală de şedinţe răcoroasă şi unde erau prezentate produsele companiei japoneze, printre care şi două seturi de PlayStation VR, noul produs al companiei destinat realităţii virtuale.

    În această regiune, mai ales în România, creăm o categorie de entertainemet care înainte nu exista. Creşte foarte mult regiunea Europei de Sud-Est, probabil că avem cea mai mare rată de creştere în această zonă faţă de oriunde în lume“, continuă Ryan aplecat în faţă şi sprijinindu-şi coatele pe genunchi. Este îmbrăcat casual cu o pereche de blugi şi o cămaşă albstru închis deschisă la doi nasturi. Vorbeşte calm, chibzuind la fiecare răspuns. Face o pauză de gândire chiar şi înainte de a-mi spune că jocul lui preferat este Doom (versiunea 2015) dar că se distrează jucându-se şi la jocuri video Lego alături de fiica sa de nouă ani.

    PlayStation, ce se află pe piaţă încă din 1994, este un produs emblematic pentru Sony, iar a patra reiteraţie a consolei se bucură de un succes enorm. De la lansare, în noiembrie 2013 (SUA), până în prezent consola s-a vândut în peste 43 de milioane de exemplare şi japonezii plănuiesc să mai adauge încă 20 de milioane de unităţi până în martie 2017.

    De fapt, în ziua discuţiei cu Jim Ryan, Sony a anunţat rezultatele înregistrate în primul trimestru financiar, iar divizia de gaming a companiei s-a dovedit a fi o componentă foarte importantă pentru portofoliul companiei japoneze. Aproximativ 3,2 miliarde de dolari au fost generate de această divizie în ultimele trei luni, în creştere cu 14,5% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2015. Mai mult decât atât, gamingul a adus profituri companiei de aproape 427 de milioane de dolari, adică 78% din profitul total de 546 milioane de dolari înregistrat de Sony.

    În raportul companiei este precizat că la acest rezultat nu au contribuit doar vânzările de hardware, ci şi „creşterile semnificative ale vânzărilor de software pentru PS4, inclusiv cele efectuate prin intermediul PlayStation Network, dar şi reducerea costurilor de producţie“. Totuşi, per total, vânzările companiei au scăzut cu 10,8%, până la 15,7 miliarde de dolari, iar profitul a scăzut şi el cu 42%.

    „Piaţa de jocuri video din lume se află într-o stare foarte bună. Rata de vânzări a PS4 este excelentă, mai ales în Europa vânzările ne-au depăşit toate aşteptările. Suntem foarte fericiţi“, a comentat Ryan parcursul de până acum al consolei. Sony, prin PS4, deţine poziţia de lider de piaţă la nivel european, „la o distanţă destul de mare faţă de următorul competitor“.

    Iar acest lucru se datorează, în opinia şefului PlayStation, seriozităţii cu care au tratat piaţa europeană şi investiţiilor în distribuţia produselor pe continent. „Chiar şi în perioade dificile ne‑am păstrat oamenii, prezenţa pe continent, şi am tratat gamerii europeni cu foarte mult respect şi cred că ne-au recompensat alegând produsul nostru“, spune Ryan. Tot el punctează şi că ultima consolă a fost lansată în România, chiar înainte de cea din Japonia.

    Un element cu care se confruntă Sony şi alţi producători de console este faptul că acest tip de platformă a devenit mai mult decât o modalitate de a te juca. Acum majoritatea sistemelor oferă şi alte opţiuni de entertainment (ca vizionarea de filme de pe disc sau onlie, ascultarea de muzică). Ceea ce înseamnă că pe lângă segmentul de împătimiţi ai jocurilor video, aceste console se adresează şi unui alt segment, cel de casual gamers, al familiilor tinere. „Mă gândesc foarte mult cum să ne adresăm celor două categorii de public. Dar ceea ce se întâmplă de obicei este faptul o nouă consolă e adoptată la început de gameri, apoi, odată cu trecerea timpului, costul consolei se reduce şi publicul mai casual intră în ecuaţie. Însă anul acesta avem de-a face cu o provocare pentru că vindem mai repede ca oricând şi trecem mai repede prin audienţa de gameri. Ne gândim mai mult la publicul casual acum decât în trecut“, afirmă şeful Sony Interactive Entertainment Europe.

    Fie că este vorba de vânzări de jocuri sau de console, cert este că PlayStation este foarte important pentru Sony; ca urmare compania pregăteşte o nouă consolă, aşa- numitul proiect Neo, care până nu de mult era doar la rang de zvon, însă de curând a fost confirmat, iar Jim Ryan a avut de spus despre acest nou produs că „lucrăm la el, este o variantă de PS4 îmbunătăţită. Acestă consolă este menită să le ofere gamerilor o experinţă de gaming mai bună, capabilă să redea jocurile la o rezoluţie 4K“.

     

  • Cât costă un echipament complet pentru jocurile PC de realitate virtuală

    Pasionaţii de jocuri video pentru PC-uri care vor să experimenteze cea mai nouă tehnologie disponibilă pentru gaming – realitatea virtuală (virtual reality – VR), trebuie să investească circa 1.700 euro în echipamentul corespunzător – PC complet şi căştile VR (Oculus Rift sau HTC Vive), potrivit reprezentanţilor Nvidia, cel mai mare producător de plăci grafice la nivel mondial.

    „Tehnologia de realitate virtuală este în prezent unul dintre motoarele de creştere ale pieţii de PC-uri. Practic, ne ajută să vindem PC-uri în continuare. Pentru o avea însă o experienţă completă de gaming virtual este nevoie şi de echipamente în plus (ochelarii VR – n. red.) care nu pot funcţiona fără un PC care are o putere de procesare foare mare şi o placă video de gaming corespunzătoare”, a spus Cristi Stroe, directorul de vânzări al companiei americane Nvidia pe segmentul consumer din zona Balcani. 

    Cititi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Încă o victorie pentru Usain Bolt. La câte medalii a ajuns sportivul jamaican

    Atletul jamaican Usain Bolt a câştigat, vineri, finala probei de 200 de metri din cadrul Jocurilor de la Rio de Janeiro, Brazilia. Bolt şi-a trecut în palmares a opta medalie olimpică de aur, dar nu a înregistrat un record mondial sau olimpic, aşa cum îşi propusese.

    Bolt a fost cronometrat cu 19.78 secunde. Medalia de argint i-a revenit canadianului Andre De Grasse (20.02 secunde), iar bronzul a fost cucerit de către francezul Christophe Lemaitre (20.12 secunde).

    Jamaicanul în vârstă de 29 de ani a obţinut al doilea său titlu olimpic în Brazilia, după cel de la 100 de metri, şi rămâne cu recordul mondial la 200 de metri (19 secunde şi 19 sutimi, în 2009).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro