BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Ce semnale a transmis eşecul IPO-ului şi cum vede piaţa listarea Hidroelectrica. Brokeri: Listarea Agricover a eşuat din cauza timingului nepotrivit. După Hidroelectrica se vor descătuşa anumite energii

    Eşecul listării Agricover Holding, printr-o ofertă publică iniţială stabilită la maximum 416 mil. lei şi derulată între 4 şi 16 mai 2023 la Bursa de la Bucureşti, a transmis un semnal de alarmă în piaţă, având în vedere că ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a cunoscut un interes scăzut din partea investitorilor. De vină ar fi fost timingul nepotrivit, consideră unii brokeri.

    „Agricover a eşuat în tentativa de listare datorită timingului nepotrivit. Să nu uităm că ei au obligaţiuni în euro listate pe BVB, deci sunt deja pe piaţa de capital. Cred că toata lumea aşteaptă IPO-ul Hidroelectrica şi nefiind multe informaţii despre această ofertă, investitorii preferă să conserve cash-ul pentru acest IPO”, spune Lucian Hanganu, broker de acţiuni în cadrul Goldring, pentru Ziarul Financiar.

    El adaugă faptul că Hidroelectrica va fi probabil cel mai mare IPO din Europa de anul acesta, ceea ce înseamnă că vom avea intrări ale unor nume mari din industria financiară pe piaţa de capital din România, precum fonduri de investiţii, consorţii financiare sau bănci de investiţii din top 10. „Cred că investitorii sunt în aşteptare şi nu cred în sentiment negativ”, afirmă el.

    Oferta a constat într-o majorare de capital social de 140 mil. lei şi vânzare de acţiuni de circa 280 mil. lei din partea lui Jabbar Kanani şi a BERD. Tranşa investitorilor de retail a fost subscrisă în proporţie de 52% şi un interes scăzut a venit şi din partea instituţionalilor.

    Şi Lucian Isac, CEO al Estinvest, crede că ce s-a întâmplat la Agricover a fost un timing prost ales, adică cu puţin timp înainte de listarea Hidroelectrica. Având în vedere că nu ştie nimeni când se aprobă prospectul de listare a producătorului de energie, clienţii nu au riscat să rămână cu banii blocaţi.

    „Majoritatea clienţilor mei, şi asta se vede în lichiditatea din piaţă, stau pe bani aşteptând autorizarea prospectului la Hidroelectrica. Ceea ce s-a întâmplat la Agricover cred că nu are nicio legătură cu performanţele emitentului şi nici măcar cu preţul din ofertă. Pur şi simplu a fost mult prea aproape de aşteptarea privind listarea Hidroelectrica. Eu aş fi ieşit pe piaţă imediat după Hidroelectrica, pentru că, din ce vedem, cel mai probabil va fi suprasubscriere şi vor rămâne bani după ce se va încheia listarea Hidroelectrica”, afirmă el.

    Lucian Isac speră ca peste jumătate de an sau un an Agricover să revină la bursă cu acţiuni şi spune că sunt mulţi bani în piaţă, atât la instituţionali, în special la fondurile Pilon II, cât şi la investitorii de retail. Cum ar putea sta lucrurile după momentul listării companiei de stat?

    „Sunt convins că se vor descătuşa anumite energii. Lichiditatea va creşte nu doar pentru Hidroelectrica, ci şi pe ceilalţi emitenţi. Lumea va începe să caute oportunităţi şi sunt oportunităţi pe piaţa noastră. Cred de asemenea că vor apărea până la finalul anului încă vreo două-trei listări noi. Este ca un reflux. La fel cum apa se retrage în acest moment, dintr-o dată vine fluxul. Odată cu listarea Hidroelectrica vom vedea şi un flux mare de piaţă pe mulţi emitenţi. Pe de altă parte, cred că şi dimensiunea pieţei va cunoaşte un salt calitativ ca urmare a unor noi categorii de investitori care vor veni către piaţă odată cu listarea Hidroelectrica”, explică Lucian Isac pentru ZF.

    Agricover a decis să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a lipsei apetitului investitorilor, obiectivul holdingului fiind atragerea unei diversităţi largă de investitori. Liviu Dobre, CEO-ul Agricover, a spus pentru ZF că ofertele Agricover şi Hidroelectrica sunt mai degrabă complementare şi nu se exclud reciproc şi că listarea rămâne un obiectiv important.

    „Aşa cum menţionam anterior, listarea la bursă rămâne pentru noi un obiectiv important, dar nu este o condiţie pentru continuarea poveştii noastre de success”, a spus Liviu Dobre.

    Pe de altă parte, Ovidiu Susan, investitor pe piaţa de capital de peste 15 ani, a fost doar pe jumătate surprins de eşecul ofertei Agricover. El spune că şi perspectiva listării Hidroelectrica a contat pentru toată piaţa, însă cel mai important motiv a fost insuficienţa atractivităţii ofertei.

    „Sincer, nu mă aşteptam ca oferta să nu se închidă, dar mă aşteptam să fie un interes scăzut, cel puţin pe partea de retail, unde mai discutăm în piaţă, mai cunosc şi eu alţi investitori. Ceea ce m-a surprins a fost lipsa de interes din partea investitorilor instituţionali. Se pare că dacă este să găsim un „vinovat”, aici am putea găsi motivul pentru care oferta nu s-a închis. Nu a fost suficient de atractivă pentru investitorii instituţionali din varii motive. Probabil că multiplii şi perspectivele nu au mulţumit”, spune el.

    În ceea ce priveşte Hidroelectrica, Ovidiu Susan consideră că situaţia este diferită şi că în acest caz oferta cel mai probabil nu va eşua.

    „Hidro este din altă ligă, lumea o aşteaptă ca pe o fată Morgana. Acest subiect a ajuns un fel de glumă perpetuă între cei cu ştate mai vechi în piaţa de capital, că în fiecare an se listează. Să sperăm că de data asta se va întâmpla. Dacă se va întâmpla, nu îmi imaginez că va eşua ca ofertă cum s-a întâmplat cu Agricover. Indiferent de interesul investitorilor de retail, cei instituţionali vor acoperi oferta şi compania va veni în piaţă”, completează investitorul.

    Întrebat de ce crede că ritmul listărilor a încetinit în ultima perioadă şi ce-i lipseşte bursei locale pentru a reveni la trendul din anii trecuţi, Ovidiu Susan aduce în discuţie multiplii la care au venit şi vin în continuare companiile la bursă.

    „Dacă ne aducem bine aminte, companiile care au venit atunci să se listeze, au făcut-o la multiplii semnificativ mai mici decât cele care vin acum. Companiile de pe AeRO, primele care au intrat în valul de acum doi-trei ani, Norofert, SafeTech, Agroland, au venit la multiplii PER sub 10. SafeTech avea un multiplu chiar foarte mic. Aceşti multipli au fost foarte atractivi pentru acele plasamente private şi lumea a participat, ofertele s-au suprasubscris. Faptul că multiplii au fost mici a determinat şi creşterea acţiunilor după listare. Asta a atras atenţia din ce în ce mai multor investitori de retail şi toate aceste creşteri au atras atenţia şi altor companii, iar în felul acesta s-a creat acel val de optimism pe care îl cunoaştem cu toţii. Ca să ne întoarcem acolo, probabil trebuie să ne întoarcem în faza de trecut, aceea a unor companii bune la multiplii mici. Dacă nu avem aşa ceva, este greu de surescitat o atenţie foarte mare”, spune Ovidiu Susan.

  • De la nebunia scumpirilor, acum s-a ajuns la preţuri negative la energie. Care sunt cauzele şi ce înseamnă pentru investitori: se face din nou diferenţa între speculatori şi cei care ştiu să plaseze bani în energie. Se curăţă bula

    „Investitorii serioşi nu se uită la preţurile de acum un an, de azi sau de mâine, ci la previziunile analiştilor pe termen lung. Lucrurile nu arată grozav, dar acum se face din nou diferenţa dintre speculatorii imobiliari şi cei care chiar ştiu să investească. Pentru aceştia din urmă este business as usual. Cine se sperie acum sunt păcălicii. Băncile cu care lucrăm au aceeaşi gândire ca noi, sunt pregătite pentru acest scenariu“, spune Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates, dezvoltator de proiecte regenerabile la cheie.

    ♦ În ultimele două weekenduri, energia spot s-a vândut pe piaţa locală la preţuri negative, în anumite intervale, o premieră pentru România, dar un fenomen mai des întâlnit pe pieţele vest-europene ♦ Scăderea cererii de energie alături de o producţie de energie eoliană foarte bună sunt printre cauzele care au dus la acest scenariu greu de imaginat în vara anului trecut când preţul energiei pur şi simplu explodase ♦ Ce înseamnă să treci de la peste 3.000 lei/MWh la -102 lei/MWh şi care este semnalul pentru investiţiile în energie?

    „Investitorii serioşi nu se uită la preţurile de acum un an, de azi sau de mâine, ci la previziunile analiştilor pe termen lung. Lucrurile nu arată grozav, dar acum se face din nou diferenţa dintre speculatorii imobiliari şi cei care chiar ştiu să investească. Pentru aceştia din urmă este business as usual. Cine se sperie acum sunt păcălicii. Băncile cu care lucrăm au aceeaşi gândire ca noi, sunt pregătite pentru acest scenariu“, spune Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates, dezvoltator de proiecte regenerabile la cheie.

    De doi ani de zile, România este într-o fierbere în ceea ce priveşte avizarea de proiecte solare sau eoliene, mii de MW obţinând avizele tehnice de racordare la reţea sau chiar contractele de racordare. Dar pentru orice investitor în energie, ceea ce se întâmplă acum cu preţul îndeamnă la precauţie.

    „Este un semnal de preţ care este luat în calcul“, spune Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul companiei de consultanţă Horváth. Stancu spune însă că lucrurile trebuie analizate într-un context mai larg, ultimul an fiind marcat de scăderea drastică a consumului de energie la nivel european. În România, de exemplu, cererea s-a comprimat cu 8%, procent care aminteşte de contracţia cererii din 2009, an de criză economică. Mai departe, de la începutul anului proiectele de energie eoliană din nordul Europei au avut factori de funcţionare foarte buni datorită condiţiilor meteo favorabile.

    „Ceea ce vedem însă este că preţul energiei depinde foarte mult de cerere şi vedem o volatilitate cu care va trebui să învăţăm să trăim. Dar de la asta până ca un investitor să ajungă la oprirea unui proiect este cale lungă“, este de părere Stancu.

    La rândul său, Radu Voinescu spune că ceea ce se întâmplă acum în piaţa va fi o sită suplimentară prin care se vor cerne investitorii serioşi de speculatorii pursânge.

    „Sper să se cureţe bula aceasta de ATR-uri (avize tehnice de racordare) în care suntem acum, o bulă speculativă. Oricum, dacă se va realiza 25%-30% din ceea ce s-a avizat, cred că suntem într-un scenariu optimist. Interesul este în continuare pe România, chiar şi din partea unor investitori care nu sunt acum aici. Problema este că există interesul, dar nu prea au ce să cumpere. Piaţa ne arată că trebuie toţi să facem lucrurile mai bine, să ridicăm nivelul jocului“, spune Radu Voinescu. Pe baza informaţiilor de la Transelectrica, la începutul acestui an erau cu avizele tehnice de racordare la reţea şi cu contractele obţinute circa 4.730 MW în proiecte de energie eoliană şi aproape 3.800 MW în proiecte de energie solară, toate aceste investiţii urmând să fie finalizate până în 2026. Dar la nivelul pieţei se vorbeşte despre proiecte în dezvoltare de 30.000 MW, România având acum o capacitate funcţională de circa 16.000 MW, din care numai 4.500 MW sunt în zona de eoliene şi solare.

    Dar nu numai investitorii din energia regenerabilă se uită zilele acestea la preţul energiei. O scădere accentuată şi menţinută pe termen lung de intrarea în funcţiune a unor noi unităţi de energie verde pune o presiune majoră pe proiectele de producere a energiei pe gaz sau pe cele nucleare pe care România le are în vedere. „Va trebui să ne obişnuim cu volatilitatea extremă, se schimbă structura întregii pieţe de energie, se schimbă ordinea de merit.“

    „Pe piaţa locală funcţionează şi schema cu certificatele verzi care le permite investitorilor în regenerabile să iasă pe plus chiar dacă vând la preţ negativ. Problemele vor fi când vine vorba de finanţarea proiectelor nucleare sau a celor din zona de SMR (reactoare modulare mici – n.red.). Clar este că intrăm într-o decadă spectaculoasă pentru energie“, a mai spus Cătălin Stancu.

    Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates: Investitorii serioşi nu se uită la preţurile de acum un an, de azi sau de mâine, ci la previziunile analiştilor pe termen lung. Lucrurile nu arată grozav, dar acum se face din nou diferenţa dintre speculatorii imobiliari şi cei care chiar ştiu să investească în energie. Pentru aceştia din urmă este business as usual. Cine se sperie acum sunt păcălicii.

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: “Rabla” imobiliară

    In ultimii ani, achizitia unei case noi e preferata uneia “sifonata”? Cu ce se deosebeste esential un imobil nou de unul vechi? De ce casele (mai) noi isi mentin valoarea si pe criza, iar cele vechi scad? Uite doua dileme care chinuie gandurile unor investitori imobiliari. Posibilele raspunsuri ar putea fi:

    1. Apartamentele noi arata mai bine, sunt moderne, se adapteaza mai bine nevoilor locatarilor, au instalatiile sanitare, electrice si partile tehnice comune functionale. Chiar daca unele sunt facute la ieftineala, iau fata potentialilor cumparatori; 

    2. Un detaliu important! La unele complexuri rezidentiale exista niste regulamente, impuse de dezvoltatori, ce nu permit modificari exterioare care sa lezeze imaginea de ansamblu. Fiind semnate odata cu contractarea imobilului, ele sunt parte din “etica” proprietarilor si, in general, sunt respectate;

    3. Facilitatile oferite intr-o dezvoltare imobiliara mare (sute de apartamente) confera un standard de locuire net superior imobilelor individuale, vechi, chiar daca acestea au o locatie (mai) centrala. Acest aspect este un reper care, uneori, face diferenta intre nou si vechi;

    4. Odata ce un proprietar se muta intr-un imobil nou are grija sa respecte regulile stabilite de asociatia de bloc/ complex, astfel incat valoarea casei achizitionate sa creasca in timp. Intr-un bloc cu proprietari care locuiesc acolo de zeci de ani, a face o mica investitie comuna pare o utopie, imposibil de realizat;

    5. Nimic nu se compara cu mirosul de nou, cu standardul unui produs nou, cu frumusetea unui imobil care este “cap-coada” nou. Stiu, e mai scump “noul”, dar, in cele mai multe cazuri, merita. Daca e prea scump, in timp se ajusteaza pretul si se vinde pana la urma.

    Programul “rabla” imobiliara ar putea fi o varianta complementara pentru multiplele programe “Prima casa”. Cine ar putea incepe acest demers? Astazi vad doar doi “jucatori” puternici care ar putea deschide o noua pagina de istorie imobiliara:

    • statul, care poate muta, prin schimb, proprietarii care stau in imobile cu buline in case noi, construite din bani publici. De ce ar face acest lucru? In cele mai multe cazuri, acest gen de imobile sunt construite pe terenuri ultracentrale, a caror valoare este mai mare decat imobilul ”copt”, care sta sa cada.

    • dezvoltatorii mari, posesori de sute de apartamente nevandute, care pot initia un sistem de barter partial si diferenta in bani cu proprietarii de case vechi, dornici sa se mute intr-un imobil nou. Ce vor face cu cele preluate vechi? Sunt antreprenori, se descurca, va asigur!

    Daca va intrebati de ce ar fi util un program “rabla” in domeniul imobiliar, va dau un singur reper: nimic nu este mai important pentru oameni decat siguranta vietii. Pe langa cea alimentara, medicala si materiala, exista si siguranta imobiliara. In cazul unui cutremur, succesul unui program “rabla” ar fi garantat. De ce oare “rabla” auto este la mare cautare? Multe case vechi vor fi in aceeasi situatie in maximum 10-20 de ani, care trec repede. 

    In cazul unui cutremur major, ”rabla” imobiliara va lua locul ”rablei” auto. Marea diferenta va fi urmatoarea: cand schimbi masina o conduci tot tu, daca iti doresti ”rabla” imobiliara s-ar putea sa nu mai apuci sa te muti in casa noua. Astazi, in opinia mea, numai in Bucuresti sunt cateva mii de “rable” imobiliare. In tara sunt cel putin cateva zeci de mii. Daca nu se face nimic, vom avea in viitor si recensamantul “rablelor” imobiliare. Plus o lista a fostilor proprietari.

    Dragos Dragoteanu, Certified International Property Specialist

  • Ce fac obligaţiunile de 40 mil. euro ale Agricover după eşecul ofertei de listare a companiei la BVB

    Obligaţiunile companiei de agricultură Agricover Holding nu înregistrau nicio evoluţie în dimineaţa de joi, 18 mai, la nici 24 de ore după de grupul a anunţat că nu va continua procesul de listare a acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a faptului că, în  condiţiile actuale ale pieţei, nu ar fi îndeplinit parametrii prevăzuţi iniţial.

    “Cu o situaţie financiară solidă şi fiind pe deplin conştienţi de contextul geopolitic, macroeconomic şi al pieţelor financiare, ne-am asumat un risc calculat. Ne vom continua planurile ştiind că modelul nostru de afaceri inovator va asigura profitabilitatea şi ritmul de creştere urmărite. Suntem in continuare dedicaţi respectării celor mai înalte standarde de guvernanţă corporativă, continuând în acelaşi timp angajamentul nostru de a promova inovaţia în rândul fermierilor. Dorim să ne exprimăm recunoştinţa faţă de toţi investitorii care au participat la acest proces”, spune Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, conform unui comunicat.

    La ora publicării ştirii, bondurile listate la BVB sub simbolul AGV26E nu afişau nicio dinamică. Cuponul obligaţiunilor este de 3,5%, randamentul până la maturitate ajungând la 2,38%.

    În martie 2021, grupul de agribusiness a listat la BVB ceea ce atunci era cea mai mare emisiune de obligaţiuni corporative a unei companii antreprenoriale româneşti, cu o valoare totală de 40 de milioane de euro. Ulterior, recordul a fost întrecut de reţeaua de mobilitate Autonom Services, cu 48 de milioane.

    Valoarea nominală a unui titlu este de 50.000 de euro. Emisiunea s-a desfăşurat printr-un plasament privat suprasubscris, în cadrul căruia au participat investitori instituţionali (fonduri deschise de investiţii, bănci comerciale, instituţii financiare internaţionale), precum şi investitori din categoria „private banking”.

    Potrivit BVB, capitalul atras prin emisiunea de obligaţiuni este destinat finanţării operaţiunilor de creditare ale Agricover Credit IFN SA, subsidiară a Agricover Holding SA, specializată exclusiv în finanţarea fermierilor din România.

     

  • Încep să apară ordine mai mari de subscriere pentru IPO-ul Agricover: în câteva ore azi micii investitori au alocat aproximativ 3 mil. lei. Tranşa de retail, la 28% până acum

    Ultimele zile ale ofertei de listare a Agricover Holding (AGV) aduce un interes mai ridicat din partea micilor investitor comparativ cu debutul din 4 mai în contextul în care încep să apară ordine substanţiale în platforma Bursei de Valori, unele individuale chiar şi de câteva sute de mii de acţiuni. 

    Astfel, oferta care se încheie pe 16 mai la ora 12:00, a strâns până acum subscrieri de circa 11,7 mil. lei, din care circa 3 mil. lei doar de la deschiderea şedinţei de joi şi până la ora redactării acestei ştiri. 

    Potrivit calculelor realizate de ZF din platformele brokerilor, până la ora aceasta sunt subscrise circa 24 milioane de acţiuni AGV, adică 28% din tranşa de retail. Aseară subscrierile erau de 17,6 milioane de acţiuni.

    Spre comparaţie de alte oferte de listare de la Bucureşti, care au oferit discount-uri pe sistemul “primul venit, primul servit”, în tranşe care se epuizau în câteva zeci de secunde, consorţiul de intermediere a ofertei Agricover, format din Wood şi Tradeville, au mers pe varianta clasică. Consorţiul a alocat 10% din tranşă pentru micii investitori iar restul pentru cei mari acolo unde subscrierile nu sunt publice.

    Cu o evaluare de 1 mld. lei, adică de 12 ori faţă de profitul net din 2022 şi de 0,43 ori faţă de venituri, o marjă de profit de 3,6%, aproximativ 520 de angajaţi, active de 3,6 mld. lei şi datorii de 3 mld. lei, holdingul Agricover (simbol bursier AGV) derulează până pe 16 mai o ofertă de vânzare de acţiuni prin care vrea să atragă 416 mil. lei (circa 80 mil. euro) de la investitorii de la Bursa de Valori.

    Listarea Agricover Holding constă atât în vânzarea de acţiuni din partea celor doi acţionari vânzători – antreprenorul Jabbar Kanani şi BERD – cât şi într-o majorare de capital prin emisiunea de acţiuni noi.

    Cea din urmă operaţiune, estimată la aproximativ 140 mil. lei pe baza preţului maxim de 0,5 lei pe acţiune la care subscriu micii investitori, are ca destinaţie finanţarea strategiei de creştere a holdingului, în special a filialei Agricover Credit, potrivit datelor din prospect.

    Restul banilor atraşi de la investitori, de 276 mil. lei, rămân la cei doi acţionari care îşi diminuează deţinerile în holding, respectiv 202 mil. lei la Jabbar Kanani (care va scădea de la 85,2% din capitalul social al Agricover Holding la 57,44%) şi 75 mil. lei la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (de la 12,72% la 4,12%).

     

    Agricover a avut în 2022 afaceri de 2,5 mld. lei la nivel de grup şi un profit net de 90 mil. lei.


     

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: De ce să pui economiile la treabă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Marius Bosoiu, 26 de ani, a intrat în contact cu mediul de afaceri încă din facultate, care l-a pregătit ca specialist în comunicare. În vara anului trecut, când a început un job legat de piaţa de capital, el a înţeles că trebuie să facă ceva mai mult decât să economisească şi astfel a descoperit o nouă pasiune – investiţiile la bursă. Acum poate spune că îmbină utilul cu plăcutul.

     

    „Principalul motiv pentru care am devenit investitor la BVB este obţinerea unui venit suplimentar generat de economiile proprii, cu un randament superior celui al depozitelor bancare. De asemenea, am avut în vedere şi sprijinirea sectorului antreprenorial din România, care are nevoie de capital pentru a putea dezvolta companiile atât pe plan local, cât şi la nivel internaţional”, spune Marius Bosoiu, brăilean în vârstă de 26 de ani stabilit în Bucureşti.

    Marius a absolvit un master în management şi comunicare în afaceri la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Cu o experienţă de cinci ani în business development şi comunicare la NNDKP, în mai 2022 s-a alăturat echipei Cornerstone Communications, companie specializată în relaţii cu investitorii şi servicii de consultanţă pentru piaţa de capital.

    Ei bine, tocmai această funcţie este cea care l-a apropiat de lumea investiţiilor la bursă. Din poziţia de şef de operaţiuni, Marius asistă clienţii în activităţile de relaţii publice şi aspectele operaţionale specifice unei companii listate.

    „Am intrat în piaţă în urmă cu aproximativ un an, atunci când am început să activez într-un domeniu conex pieţei de capital. Investiţiile intră în categoria pasiunilor, deşi jobul pe care îl am în prezent este legat de piaţa de capital. Astfel, activitatea pe care o desfăşor zi de zi mă ajută să fiu la curent cu evoluţiile din piaţă, ceea ce facilitează procesul decizional referitor la alegerea companiilor în care să investesc”, spune el.

    Marius Bosoiu, 26 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: director de operaţiuni

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Prima alimentare a contului deschis la broker a fost de 4.000 de lei. A investit la început în companii de pe piaţa principală, cum ar fi Sphera Franchise Group şi Banca Transilvania, dar şi de pe piaţa AeRO, precum AROBS Transilvania Software, Simtel Team şi SafeTech Innovations. Cum a fost experienţa lui de începător?

    „Pentru mine, procesul de înregistrare a fost facil, lucru datorat şi de faptul că eram familiarizat cu acesta. Într-adevăr, după selectarea brokerului, paşii de urmat sunt extrem de uşor de parcurs chiar şi pentru persoanele mai puţin tehnice. Ce consider că lipseşte este un ghid uşor accesibil care să cuprindă toate etapele pentru a deveni investitor la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă investitorul.

    Până în prezent, Marius nu a realizat vreun exit, nici în cazul acţiunilor care sunt pe minus nu a marcat pierderea. Încă de când a devenit investitor, contextul pe care l-am traversat a fost unul plin de provocări. Astfel, a avut oportunitatea să cumpere o bună parte din portofoliu în momente de scădere a pieţei. Randamentul anului 2022 a fost de aproximativ 10% şi cel mai mult au cântărit acţiuni ca SafeTech, Simtel şi Nuclearelectrica, unde a beneficiat de un preţ de intrare mai scăzut în comparaţie cu evoluţia ulterioară.

    „Din experienţa de până acum, consider că cele mai importante calităţi ale unui investitor sunt capacitatea de a achiziţiona acţiuni compatibile stilului propriu de a investi, răbdarea şi asumarea unei nereuşite. Astfel, atât timp cât există încredere în companie şi în perspectivele acesteia, este important să nu te laşi influenţat de fluctuaţiile de preţ, dar atunci când aceşti factori nu mai sunt solizi, decizia potrivită este exitul”, adaugă Marius Bosoiu.

    În ceea ce priveşte pieţele în care sunt listate companiile, portofoliul lui este destul de echilibrat, cu un mic plus pentru piaţa AeRO. În privinţa împărţirii pe sectoare, domeniul IT&C este cel mai important, cu o pondere de 53%, fiind reprezentat de Safetech Innovations şi AROBS Transilvania Software, urmat de energie regenerabilă cu 18%, deţinând acţiuni la Simtel. Restul portofoliului este alcătuit din sectoare precum financiar-bancar (8%), bunuri de larg consum (8%) energie (7%) şi agricultură (6%).

    „Strategia mea de investiţii este pe termen lung, astfel că prefer să investesc, în principal, în acţiuni cu potenţial ridicat de creştere. Acesta este şi motivul pentru care companiile listate pe piaţa AeRO reprezintă peste jumătate din portofoliul meu, fiecare dintre acestea având planuri solide pentru transferul pe piaţa principală. De asemenea, domeniile în care activează companiile din portofoliu sunt unele cu perspective bune”, adaugă Marius.

    Per ansamblu, portofoliul lui Marius a înregistrat o evoluţie pozitivă în primele luni din 2023, cu o creştere pe majoritatea companiilor, deşi au existat evenimente de natură să scadă încrederea în piaţa de capital. Acesta remarcă faptul că incertitudinea din economie a generat un comportament precaut din partea investitorilor, care mizează şi pe alte instrumente financiare, precum titluri de stat sau depozite bancare, iar această stare a fost accentuată şi de problemele companiilor cu obligaţiuni listate care au intrat în insolvenţă.

    „Strategia pe care am avut-o până acum a vizat cumpărarea de acţiuni, activitate care va continua şi în perioada următoare. La acest moment urmăresc câteva companii pentru a le adăuga în portofoliu, dar monitorizez continuu piaţa pentru alte oportunităţi. Având în vedere incertitudinea existentă, cred că oamenii fac investiţii pe baza proiecţiilor pe care le au în legătură cu anumite sectoare sau companii şi mai puţin pe fundamentele actuale ale acestora, ceea ce poate oferi nişte preţuri avantajoase”, mai spune el.

    L-am rugat pe investitor să nominalizeze câteva companii pe care le-ar vedea listate la Bursa de la Bucureşti. A preferat să îmi spună în schimb ce tip specific de companie îi place – „una care să activeze într-un domeniu cu perspective pozitive, cu o poziţie financiară bună, un istoric solid, guvernanţă de calitate, condusă de un antreprenor cu viziune şi cu un potenţial semnificativ de creştere. Din punct de vedere istoric, acestea sunt companiile care confirmă aşteptările şi cresc încrederea investitorilor în sistemul pieţei de capital.”

    Aşteptarea pe care o are de la o acţiune este să înregistreze o evoluţie pozitivă a preţului, cel puţin pe termen mediu. Pornind de la acest principiu, analiza pe care o realizează include activitatea companiei, indicatorii financiari din ultimii ani, perspectivele pe care aceasta le are şi managementul, toate puse în contextul economic general. Bineînţeles, socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg, aşa că am fost curios să aflu cum se confruntă el cu situaţiile în care se simte descurajat.

    „Lipsa certitudinii reprezintă o componentă intrinsecă a activităţii investiţionale. Gestionarea acestui risc depinde, printre altele, de tipul de instrumente financiare utilizate, intervalul de timp vizat pentru investiţii, contextul economic, dar şi cel geopolitic şi sanitar, aşa cum am văzut în ultimii ani. Totuşi, dacă analizele companiilor demonstrează condiţii favorabile pentru investiţii, atunci ponderea influenţei factorilor externi asupra companiei este diminuată pe termen mediu şi lung”, explică el.

    Marius consideră că ceea ce îi lipseşte cel mai mult bursei din România sunt investitorii de retail. Spune că o piaţă de capital emergentă are nevoie de o bază solidă de investitori care să contribuie la consolidarea companiilor importante şi să le sprijine pe cele aflate în etape incipiente de dezvoltare, dar cu potenţial de a deveni repere ale economiei locale.

    Celor care vor să îi urmeze exemplul, el le transmite că înainte de acest pas ar trebui să înţeleagă modul în care funcţionează o companie, să fie la curent cu evenimentele care au loc atât în România, cât şi la nivel global, să fie conştienţi de riscurile investiţiilor la bursă, să îşi creeze aşteptări realiste în legătură cu eventualele câştiguri şi să evite să se lase influenţaţi de opinia unor pseudospecialişti, care pot avea o agendă ascunsă. Numeşte asta educaţie financiară elementară.

    „Nu cred în existenţa unui moment extrinsec potrivit pentru a începe investiţiile deoarece fluctuaţiile sunt continue şi nu poţi şti în ce punct al valului economic te afli, dacă este unul ascendent sau descendent. Cred că mult mai important este nivelul individual de pregătire, astfel încât investiţiile să fie bazate pe fundamente solide, iar acest lucru, coroborat cu un orizont de timp de minimum 1-2 ani, va duce la înregistrarea unor randamente investiţionale pozitive”, conchide Marius Bosoiu.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Brokerul este un operator economic, o persoană fizică sau o companie care intermediează cererea şi oferta pe o piaţă financiară, adică este un intermediar între vânzător şi cumpărător. Există mai multe tipuri de brokeri – imobiliari, de acţiuni, de contracte futures, de produse forex sau de opţiuni, de fonduri sau de credite etc. – iar unii dintre ei au servicii complete sau extinse. Brokerii de la bursă sunt în general companii reglementate care oferă clienţilor acces la pieţe financiare. Ei sunt cei care plasează pe piaţă ordinele de cumpărare sau de vânzare ale clienţilor prin intermediul unei platforme de tranzacţionare şi remuneraţia lor constă în comisioane din tranzacţiile încheiate. Pentru a investi sau tranzacţiona la bursă, un investitor are nevoie să apeleze la serviciile unui broker şi trebuie să analizeze cu atenţie oferta celor prezenţi în piaţă pentru a alege unul.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

     

     

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

     

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

     

     

    „Suntem încrezători că anul acesta vom continua să fim la fel de activi şi implicaţi în proiecte diversificate, precum şi în tranzacţii de M&A, prin care să atragem companii antreprenoriale din domeniul IT, care pot aduce valoare adăugată grupului nostru. Totodată, vizăm consolidarea activităţii noastre pe pieţele din America de Nord şi Europa, prin creşterea numărului de clienţi şi întărirea parteneriatelor cu clienţii existenţi.”

    Voicu Oprean, CEO, preşedinte CA şi acţionar majoritar al AROBS Transilvania Software

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Revitalizare pe piaţa crypto: Preţul Bitcoin se îndreaptă din nou către 30.000 de dolari, după o creştere de 76% înregistrată în 2023, în timp ce investitorii reacţionează la cele mai recente turbulenţe din sectorul bancar al Statelor Unite

    Pieţele criptografice au crescut joi, investitorii reacţionând la cele mai recente semne de stres din sectorul bancar regional din SUA, asimilând decizia de politică monetară a Rezervei Federale, raportează Bloomberg.

    Bitcoin, cea mai puternică monedă digitală a crescut joi cu până la 2,6%, ajungând să fie tranzacţionată la 29.100 de dolari la ora 6:05 la Londra. Token-urile mai mici, inclusiv Ether, Cardano şi Solana, au înregistrat, de asemenea, o serie de câştiguri. În ultimele trei săptămâni, Bitcoin a depăşit periodic nivelul de 30.000 de dolari, înregistrând mai apoi o scădere, după un salt de 76% în acest an.

    PacWest Bancorp reprezintă cel mai recent motiv de îngrijorare a sectorului bancar din SUA, după prăbuşirea a trei creditori rivali cu sediul în California. Susţinătorii criptomonedelor sunt de părere că erodarea încrederii în moneda fiduciară întăreşte argumentele în favoarea Bitcoin. 

    De asemenea, investitorii au întărit pariurile privind reducerile dobânzilor Fed în cursul acestui an, după ce preşedintele Jerome Powell a dat de înţeles că ultima majorare a dobânzii băncii centrale ar putea marca finalul ciclului de majorare a ratelor. Înăsprirea condiţiilor de creditare şi riscurile reprezentate de sectorul imobiliar comercial alimentează aşteptările privind turbulenţele economice.

    „Ne aşteptăm să vedem o volatilitate semnificativ mai mare în lunile următoare, mai ales dacă vor mai exista replici în sectorul bancar regional din SUA sau preocupări legate de situaţia creditelor imobiliare comerciale”, a declarat Tommy Honan, şeful departamentului de analiză a pieţei de la bursa de criptomonede Swyftx.

    Bitcoin şi-a revenit parţial în 2023 în urma prăbuşirii criptografice de anul trecut, care a provocat un colaps pe piaţă, inclusiv cel al bursei FTX, şi a declanşat o acţiune de reglementare în SUA.