Tag: investitii

  • Giganţii europeni din telecom le cer birocraţilor de la Bruxelles un „new deal” pentru industrie: taxe mai mici, relaxarea regimului de fuziuni & achiziţii şi reducerea numărului de jucători în schimbul unor investiţii mai mari şi recuperarea decalajului faţă de SUA şi Asia

    Directorii generali ai giganţilor din industria europeană de comunicaţii Vodafone Group, Telefonica, Orange şi Deutsche Telekom au cerut de la târgul MWC din Barcelona birocraţilor de la Comisia Europeană schimbări rapide şi radicale în materie de reglementare pentru a se asigura că pot continua să servească clienţii, să investească în reţele şi să inoveze, scrie portalul Mobile World Live.

    În discursul lor, Margherita Della Valle, de la Vodafone, Jose Maria Alvarez-Pallete, de la Telefonica, Christel Heydemann, de la Orange, şi Timotheus Hoettges, de la Deutsche Telekom, au pledat împreună pentru o relaxare sau o îmbunătăţire a reglementărilor în domenii precum alocarea spectrului şi consolidarea pe piaţă.

    Deşi apelurile la schimbări în materie de reglementare nu sunt o noutate, şefii giganţilor telco europeni şi-au exprimat îngrijorarea că Europa riscă din ce în ce mai mult să rămână prea mult în urma altor regiuni ale lumii în ceea ce priveşte inovarea tehnologică şi investiţiile în infrastructura digitală.

    Descriind apariţia comună cu colegii săi drept un “mare moment istoric”, Hoettges a declarat că nu este nimic mai puţin decât o declaraţie a celor patru directori generali că “ceva trebuie să se schimbe pe acest continent”, menţionând că peste 60% dintre companiile de telecomunicaţii europene nu mai obţin venituri suficiente pentru a-şi acoperi costurile de investiţii de capital.

    Alvarez-Pallete a citat un studiu conform căruia operatorii europeni mai au nevoie să acopere un deficit de investiţii de aproximativ 200 de miliarde de euro. “Ceva nu este în regulă şi trebuie să reparăm acest lucru”, a spus el.

    “Suntem pregătiţi să ne jucăm rolul”, a adăugat Della Valle. “Dar dacă trebuie să facem mai mult, avem nevoie şi de un new deal”. 

    În acest caz, liderul Vodafone a subliniat necesitatea ca consolidarea pieţei să devină posibilă în Europa, precum şi siguranţă şi preţuri corecte în accesul la spectrul radio.

    Heydemann, al cărei grup tocmai a reuşit să obţină aprobarea autorităţilor de reglementare pentru fuziunea operaţiunilor sale spaniole cu cele ale Masmovil, a menţionat că, prin publicarea recentă a unei noi cărţi albe, Comisia Europeană a dat unele semne că se îndreaptă în direcţia corectă. 

    Cu toate acestea, ea s-a întrebat dacă “ne vom mişca suficient de repede” pentru a ţine pasul cu viteza unor evoluţii precum inteligenţa artificială.

    Hoettges a concluzionat că este timpul ca liderii politici de la Bruxelles să înceteze să mai vorbească şi să înceapă să acţioneze.

    “Pierdem încrederea pieţelor de capital, care ne dau banii pentru a construi infrastructura. Şi acum este timpul ca acest tip de declaraţii, pe care le-am auzit în ultimul an, să devină realitate în legislaţie”, a spus el.

  • Numire surpriză la vârful bankingului mondial: Gigantul american Citigroup l-a numit pe Vis Raghavan, fost bancher de investiţii de top al JPMorgan, ca Head of Banking

    Citigroup l-a numit pe Vis Raghavan, bancher de investiţii de top al JPMorgan, ca Head of Banking, completând astfel noua sa echipă de conducere şi încercând să se relanseze, scrie FT.

    Raghavan, în vârstă de 57 de ani, este un veteran de 23 de ani al JPMorgan Chase, cea mai mare bancă de investiţii la nivel global, şi fusese promovat luna trecută la conducerea unică a băncii de investiţii.

    Citi a apreciat angajarea ca fiind o lovitură de succes, directorul executiv Jane Fraser afirmând: “Vis este un lider dovedit, iar numirea sa este un alt exemplu al capacităţii noastre de a atrage cele mai bune talente în firma noastră”.

    La scurt timp după ce a fost anunţată mutarea lui Raghavan la Citi, JPMorgan a trimis o notă angajaţilor prin care anunţa că Filippo Gori şi Doug Petno vor deveni co-şefi ai serviciilor bancare globale: o nouă divizie care înglobează afacerile comerciale, corporative şi de investiţii ale JPMorgan.

    Recrutarea lui Raghavan de către Citi este ultima numire din cadrul unei mari restructurări începute de Fraser anul trecut, care a făcut ca Citi să treacă de la două mari unităţi de afaceri la cinci divizii operaţionale. Această reorganizare este forţa motrice care a dus la reducerea a 20.000 de locuri de muncă la Citi, a treia mare bancă americană după active.

    Postul de şef al departamentului bancar a fost unul dintre cele mai mediatizate posturi vacante din industrie, existând speculaţii intense cu privire la cine îl va ocupa. Peter Babej a ocupat interimar această funcţie, dar se aşteaptă ca anul acesta să se pensioneze.

  • Primăria Oradea investeşte peste 186 mil. lei în eficientizarea sistemului de termoficare a oraşului

    Primăria Oradea a demarat un proiect de investiţii de aproximativ 186,2 mil. lei (37,4 mil. euro) pentru eficientizarea sistemului de termoficare a oraşului, prin înlocuirea grupului energetic 1 existent cu un grup energetic modern. Contractul a fost semnat cu asocierea dintre companiile Loial Impex din Suceava (lider), Engul SRO din Slovacia şi Moldproiect ASD din Suceava, potrivit unui comunicat de presă al primărie Oradea.

    Proiectul de investiţii prevede înlocuirea grupului energetic Blocul 1, pus în funcţiune în anul 1966 din CET Oradea, grup aflat la limita duratei de viaţă, cu echipamente noi de ultima generaţie. Durata de realizare a investiţiei este de 18 luni. Sursele de finanţare necesare investiţiei sunt asigurate prin accesarea fondurilor disponibile prin Programul ’’Termoficare’’, prin care Guvernul României participă cu 85% din cheltuielile eligibile, conform ghidului de finanţare, diferenţa fiind acoperită din bugetul local al PMO, prin fondul Investiţii, Înlocuire şi Dezvoltare (IID).

  • Fondul European de Investiţii şi BT Mic au semnat un angajament pentru majorarea garanţiei InvestEU care acoperă un portofoliu suplimentar de credite pentru 10.000 de afaceri mici, de până la 714 mil. lei

    Fondul European de Investiţii (FEI)  şi BT Microfinanţare IFN (BT Mic) au semnat un angajament pentru majorarea garanţiei InvestEU care acoperă un portofoliu suplimentar de credite pentru 10.000 de afaceri mici, de până al 714 mil. lei, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii BT.

    “Dublarea valorii angajamentului de garantare InvestEU la doar un an şi jumătate de la semnarea contractului iniţial ne arată atât nevoia crescută de susţinere a afacerilor mici, cât şi determinarea noastră de a finanţa responsabil aceste business-uri. Drept urmare, împreună cu FEI vom facilita accesul la finanţare pentru încă 10.000 de antreprenori”, a declarant Cristina Sindile, director general BT Mic.

    Produsul InvestEU de garantare a microfinanţării şi investiţiilor sociale şi de dezvoltare a competenţelor oferă acces la finanţare pentru microîntreprinderi din diverse sectoare, inclusiv agricultură.

    “Instrumentele europene de microfinanţare sunt eficiente în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la resurse financiare pentru acei actori economici care au cea mai mare nevoie. Din acest motiv, FEI reînnoieşte colaborarea cu BT Mic prin intermediul InvestEU. Parteneriatul nostru urmăreşte consolidarea capacităţii de a servi sectorul microîntreprinderilor din România”, a declarant Marjut Falkstedt, director executiv FEI.

    Obiectivul majorării garanţiei este continuarea creşterii accesului la finanţare pentru afacerile mici din toate domeniile de activitate, în special pentru cele cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 1 milion de lei.

    Acordul iniţial cu BT Mic a fost semnat în septembrie 2022 şi a fost primul angajament InvestEU din România, având ca obiectiv susţinerea finanţării unui portofoliu de 500 de milioane de lei şi 7.500 de microîntreprinderi. Acesta a fost implementat cu succes pentru peste 5.000 de antreprenori, BT Mic fiind primul creditor pentru 75% din aceştia, ceea ce arată focusul companiei pe incluziunea financiară. Peste 20% dintre microîntreprinderile finanţate sunt firme nou înfiinţate, cu mai puţin de 12 luni de activitate.

     

  • Cum a reuşit un tânăr sărac să ajungă multimiliardar cu o idee pornită de pe vremea când era student. El a revoluţionat o întreagă industrie

    A pornit cu un club de investiţii deschis în studenţie şi a marcat apoi istoria industriei financiare cu o premieră care a transformat-o pentru totdeauna: Brokerajul cu comisioane reduse (discount broker). Ce a adus nou pe piaţă acest concept, prin care Charles R. Schwab, un tânăr născut într-o familie modestă, a ajuns multimiliardar?

    Născut într-o familie de clasă mijlocie din Sacramento, California, în vara anului 1937, Charles R. Schwab a devenit, cu timpul, interesat de lumea finanţelor, aşa că într-un final s-a înscris la Universitatea Stanford, unde s-a licenţiat în economie. Pe durata studiilor a avut şi iniţiativa fondării unui club de investiţii, Investment Indicator, fără să ştie că, pe viitor, aceste rădăcini aveau să crească şi să se transforme într-un business cunoscut la scară globală.

    În 1971, Schwab a făcut un pas îndrăzneţ: cu o investiţie de 100.000 de dolari, bani împrumutaţi de la unchiul său, a pus bazele  First Commander Corporation, care mai târziu a devenit Charles Schwab & Co., Inc. Viziunea cu care a pornit pe calea antreprenoriatului a fost aceea de a revoluţiona industria de brokeraj, care era dominată în acel moment de comisioane ridicate, motiv pentru care investitorilor individuali le era greu să participe activ la piaţa de valori.

    Astfel, noua firmă a lansat modelul discount broker,  oferind comisioane mai mici şi a exploatat tehnologii inovatoare, democratizând investiţiile şi făcându-le accesibile unei audienţe mai largi, aşa că investitorii individuali au prins curajul de a intra pe piaţă, folosindu-se de acest nou model de brokeraj. Au urmat apoi noi premiere, precum  adoptarea platformelor  de tranzacţionare online. Aceste progrese nu numai că au simplificat procesul de investiţii, dar au pus, de asemenea, bazele digitalizării serviciilor financiare pe care le vedem astăzi.

    În calitate de fondator şi lider al Charles Schwab & Co., Inc., antreprenorul a avut un rol   crucial în creşterea şi extinderea organizaţiei. În 1983, compania s-a listat la bursă, marcând un moment semnificativ în istoria sa. De-a lungul anilor, Schwab a ghidat, de asemenea, compania prin diverse fuziuni şi achiziţii, precum achiziţia U.S. Trust Corporation în 2000.

    În ciuda provocărilor întâmpinate, cum ar fi bula dot-com de la sfârşitul anilor ʼ90 şi prăbuşirile ulterioare ale pieţelor, rezilienţa şi deciziile strategice şi vizionare ale lui Schwab au permis companiei să treacă cu bine prin aceste furtuni. Astăzi, Charles Schwab Corporation este un gigant în industria serviciilor financiare, care gestionează active în valoare de circa 8 trilioane de dolari, oferind o gamă largă de servicii, inclusiv brokeraj, banking, gestionarea averilor şi planificare pentru pensii. La rândul său, fondatorul, care s-a retras din conducerea companiei în 2008, păstrând însă 5% din acţiuni, are o avere de peste 11 miliarde de dolari.

    În paralel cu pasiunea pentru brokeraj, Schwab e un avid colecţionar de artă modernă şi contemporană, făcând chiar parte din consiliul de administraţie al Muzeului de Artă Modernă din San Francisco. 

  • A doua cea mai mare economie a lumii începe să fie ocolită de investitori: Investiţiile străine directe au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani

    Investiţiile directe ale întreprinderilor străine în China au scăzut la cel mai redus nivel înregistrat din 1990, subliniind provocările pentru naţiune, în condiţiile în care Beijingul caută mai multe fonduri din străinătate pentru a-şi consolida economia, scrie Bloomberg.

    Pasivele de investiţii directe ale Chinei în balanţa de plăţi s-au ridicat anul trecut la 33 de miliarde de dolari, potrivit datelor Administraţiei de Stat pentru Schimburi Externe publicate duminică. Această măsură a noilor investiţii străine în ţară – care înregistrează fluxurile monetare legate de entităţile cu capital străin din China – a fost cu 82% mai mică decât nivelul din 2022 şi cea mai mică din 1993 încoace.

    Datele arată efectul blocajelor Covid şi al redresării slabe de anul trecut. În premieră din 1998, investiţiile au scăzut în al treilea trimestru din 2023, înainte de a înregistra o creştere în ultimul trimestru.

    Potrivit economiştilor, datele SAFE, care măsoară fluxurile nete, pot reflecta tendinţele în ceea ce priveşte profiturile companiilor străine, precum şi schimbările în ceea ce priveşte dimensiunea operaţiunilor lor în China. Profiturile firmelor industriale străine din China au scăzut anul trecut cu 6,7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

    Cifrele anterioare ale Ministerului Comerţului au arătat că noile investiţii străine directe în China au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Cifrele MOFCOM nu includ câştigurile reinvestite ale firmelor străine, au declarat economiştii.

    Eforturile guvernului de a convinge companiile de peste mări să revină în ţară după criza Covid-19 nu sunt suficiente. Slăbiciunea continuă evidenţiază modul în care companiile străine îşi retrag banii din ţară din cauza tensiunilor geopolitice şi a ratelor dobânzilor mai mari din alte părţi.

    Multinaţionalele sunt mai mult stimulate să păstreze banii în străinătate decât în China, deoarece economiile avansate au crescut ratele dobânzilor în timp ce Beijingul le-a redus pentru a stimula economia. Un sondaj recent al firmelor japoneze din China a arătat că majoritatea acestor companii au redus investiţiile sau le-au menţinut la acelaşi nivel în 2023, firmele în cauză neavând o perspectivă pozitivă pentru 2024.

    Investiţiile companiilor japoneze au atins minimul ultimilor 10 ani, doar 2,2% din noile investiţii ale ţării în străinătate fiind direcţionate către China. 

    Firmele taiwaneze au devenit, de asemenea, mult mai reticente în a-şi spori afacerile în China, investiţiile de anul trecut atingând minimul ultimilor 23 de ani, conform datelor guvernamentale prezentate luna trecută. Companiile taiwaneze au fost în mod tradiţional printre cei mai mari investitori în China, dar au redus noile cheltuieli de capital în a doua cea mai mare economie a lumii de la vârful înregistrat în 2010.

  • Subvenţiile americanilor, un magnet pentru capitalul german. Companiile nemţeşti au anunţat investiţii record de 15,7 miliarde de dolari în SUA în 2023, aproape dublu faţă de 2022

    SUA reuşeşte să atragă capitalul german într-un ritm record, pe fondul unor subvenţii avantajoase puse pe masă de autorităţile americane, potrivit FT.

    Companiile germane au anunţat în 2023 investiţii de 15,7 miliarde de dolari pentru piaţa din SUA, în creştere de la 8,2 miliarde de dolari în 2022. Spre comparaţie, investţiile anunţate de companiile germane în China au fost de 5,9 miliarde de dolari.

    Astfel, angajamentele de investiţii pentru piaţa americană reprezintă circa 15% din totalul angajamentelor de investiţii făcute de companiile germane pentru proiecte greenfield sau pentru expansiunea unor proiecte internaţionale, comparativ cu 6% în 2022.

    Creşterea abruptă a ritmului investiţiilor germane se datorează unor programe adoptate de administraţia Biden, precum Inflation Reduction Act şi Chips and Science Act.

    Cumulat, acestea pun pe masă mai mult de 400 de miliarde de dolari sub formă de avantaje fiscale, credite şi subvenţii, cu scopul de revitaliza industria americană şi de atrage investiţiile necesare tranziţiei energetice.

    Companiile germane au anunţat 185 de proiete în SUA în 2023, dintre care 73 în sectorul de producţie. Cel mai mare proeit anunţat este investiţia de 2 miliarde de dolari a grupului Volkswagen, prin subsidiara de vehicule electrice Scout Motors, pentru o facilitate de producţie în Columbia, Carolina de Sud.

    Analiza realizată de FT prin fDi Markets nu ia în calcul anumite forme de investiţii străine, cum ar fi tranzacţiile de M&A.

    Reprezentanţii marilor companii germane spun că SUA a devenit o destinaţie mai bună de investiţii din mai multe motive: politici industriale pragmatice, perspective puternice de piaţă pe termen lung şi nevoia unui lanţ de aprovizionare solid.

    „Vedem un potenţial imens de investiţii odată cu dezvoltarea infrastructurii de energie din SUA”, a explicat Tim Holt, membru executiv în board-ul Siemens Energy, companie care a anunţat luna aceasta o investiţie de 150 de miloane de dolari în SUA.

    Pe lângă Volkswagen care vrea să investească 2 miliarde de dolari şi să creeze 4.000 de locuri de muncă, următoarele cele mai mari investiţii anunţate în 2023 de companiile germane în SUA sunt Mercedes-Benz, cu o investiţie de 1,9 miliarde de dolari, 2.000 de locuri de muncă, e-VAC Magentics cu o investiţie de 500 de milioane de dolari, grupul ZF Friedrichshafen cu o investiţie de 500 de milioane de dolari, respectiv producătorul Merck KgaA, cu o investiţie de 300 de milioane de dolari.

  • Opinie Dragos Dragoteanu, Euroest Invest: Autorităţile şi BNR, ”influencerii” scăderii investiţiilor. Ce dacă datoria statului a explodat, poporul e fericit!

    Într-un articol aparut ieri, Cristian Hostiuc constata ca investitiile straine in Romania au scazut dramatic. Ca antreprenor direct influentat de acest indicator financiar important am o alta perspectiva asupra cauzelor care au generat aceasta situatie. 

    Banii circula in tara noastra, dar nu se mai duc in investitii. Nu cred ca marirea fiscalitatii este cauza principala. In opinia mea, Romania a ramas un paradis fiscal si raiul evazionistilor. Banii care poposesc in Romania nu mai ajung in economia reala din diverse motive.

    ♦ Imprumuturile statului se duc, in principal, in acoperirea gaurilor bugetare, mai putin in investitii. Armata de votanti trebuie hranita cu grija si continuu, mai ales intr-un an electoral. ANAF, aceasta institutie mediocra, care nu e in stare sa stopeze evaziunea fiscala la nivel macro, lasa loc de ”joaca” evazionistilor profesionisti, romani si straini. De ce sa investesti cand poti sa furi, neplatind taxele si impozitele legale. Statul influenteaza direct scaderea investitiilor, lasand ”portite” pe unde se scurg banii in buzunarul escrocilor care fac ce vor, cu premeditare.

    ♦ In ultimii 2 ani au intrat multe miliarde de euro din strainatate. Aceste sume nu au ajuns in investitii, ci sunt parcate in depozite cu dobanzi generoase, fiind schimbate din euro in lei si invers, la expirarea perioadelor in care au produs alti bani. In opinia mea, cumpararea de obligatiuni de stat si blocarea in depozite la termen nu reprezinta investitii. De ce sa faci o fabrica sau sa incerci sa cladesti o firma respectabila de prestari servicii, cand poti sa cumperi diverse instrumente financiare care iti asigura minimum 7% castig anual, fara niciun efort. Inflatia in unele tari, de unde vin banii respectivi, este mult sub 7% pe an. ”Te uiti si castigi”, era o reclama la un post tv. Uite ca se poate!

    ♦ Din informatii sigure si declaratii publice autentice oferite de reprezentantii firmelor straine care au, cumulat, investitii de miliarde de euro in domeniul imobiliar, multe companii au de gand sa se retraga din Romania. In Bucuresti, a obtine astazi o autorizatie de construire a devenit o himera. Depui dosarul complet, ti se confirma ca totul este in regula si nu primesti ani de zile (fara exagerare) niciun raspuns. Lucrand in domeniu, afirm fara dubii ca strainii sunt realmente siderati de atitudinea PMB, care efectiv sfideaza legile in vigoare. S-a ajuns atat de departe incat Primarul General nu pune in aplicare hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. De ce sa mai investesti daca esti umilit si legile sunt optionale pentru unii.

    ♦ Investitiile straine nu au mai crescut in tara noastra si din cauza conjuncturii internationale, insa acest motiv paleste in fata incompetentei guvernantilor. Azi te bazezi pe o lege, maine se schimba. Azi faci un business plan, maine nu mai e valabil, pentru ca Guvernul schimba regulile dupa bunul plac. Lipsa de predictibilitate este cel mai important indicator pentru companiile straine care vor sa investeasca pe termen mediu sau lung. Daca nu asiguri stabilitate fiscala, chiar daca nivelul de impozitare e mai mare, in zadar astepti investitii straine. Alte tari profita de situatie si asteapta aceeasi bani cu bratele deschise.

    ♦ Toate firmele cauta bani mai ieftini. Mai au de asteptat, mult si bine. Ceea ce mi se pare exceptional este ca BNR a oferit bancilor mediul ideal pentru a face in 2023 un profit istoric: 3 (trei) miliarde de dolari. Statul roman se imprumuta permanent de la banci, devenint cel mai bun „cersetor” si bun-platnic, in acelasi timp. Bancherii jubileaza si Banca Nationala se dovedeste un ”influencer” pozitiv pentru tot ce misca in sistem. Eu consider ca este si un ”influencer” negativ pentru investitorii straini. Bancile detin munti de bani, scumpi pentru investitori. In egala masura, ofera dobanzi care dilueaza apetitul pentru investitii. Astfel, bancile se ”limiteaza” la profituri istorice, gratie BNR. In acest fel, investitiile in economie se opresc in depozite, in achizitia de obligatiuni, etc. si asa am ajuns unde suntem. 

    Chiar daca investitiile straine s-au prabusit in 2023, cercetarile recente arata ca romanii sunt printre cei mai fericiti europeni. Nu mi-ar placea sa traiesc intr-o tara unde sunt investitii straine masive, dar poporul e nefericit. Comasati sau necomasati, suntem de invidiat.

    Dragos Dragoteanu, Manager Euroest Invest

     

  • Cum a reuşit un tânăr cu resurse limitate să revoluţioneze industria de brokeraj şi să devină miliardar

    A pornit cu un club de investiţii deschis în studenţie şi a marcat apoi istoria industriei financiare cu o premieră care a transformat-o pentru totdeauna: Brokerajul cu comisioane reduse (discount broker). Ce a adus nou pe piaţă acest concept, prin care Charles R. Schwab, un tânăr născut într-o familie modestă, a ajuns multimiliardar?

    Născut într-o familie de clasă mijlocie din Sacramento, California, în vara anului 1937, Charles R. Schwab a devenit, cu timpul, interesat de lumea finanţelor, aşa că într-un final s-a înscris la Universitatea Stanford, unde s-a licenţiat în economie. Pe durata studiilor a avut şi iniţiativa fondării unui club de investiţii, Investment Indicator, fără să ştie că, pe viitor, aceste rădăcini aveau să crească şi să se transforme într-un business cunoscut la scară globală.

    În 1971, Schwab a făcut un pas îndrăzneţ: cu o investiţie de 100.000 de dolari, bani împrumutaţi de la unchiul său, a pus bazele  First Commander Corporation, care mai târziu a devenit Charles Schwab & Co., Inc. Viziunea cu care a pornit pe calea antreprenoriatului a fost aceea de a revoluţiona industria de brokeraj, care era dominată în acel moment de comisioane ridicate, motiv pentru care investitorilor individuali le era greu să participe activ la piaţa de valori. Astfel, noua firmă a lansat modelul discount broker,  oferind comisioane mai mici şi a exploatat tehnologii inovatoare, democratizând investiţiile şi făcându-le accesibile unei audienţe mai largi, aşa că investitorii individuali au prins curajul de a intra pe piaţă, folosindu-se de acest nou model de brokeraj. Au urmat apoi noi premiere, precum  adoptarea platformelor  de tranzacţionare online. Aceste progrese nu numai că au simplificat procesul de investiţii, dar au pus, de asemenea, bazele digitalizării serviciilor financiare pe care le vedem astăzi.

    În calitate de fondator şi lider al Charles Schwab & Co., Inc., antreprenorul a avut un rol   crucial în creşterea şi extinderea organizaţiei. În 1983, compania s-a listat la bursă, marcând un moment semnificativ în istoria sa. De-a lungul anilor, Schwab a ghidat, de asemenea, compania prin diverse fuziuni şi achiziţii, precum achiziţia U.S. Trust Corporation în 2000.

    În ciuda provocărilor întâmpinate, cum ar fi bula dot-com de la sfârşitul anilor ʼ90 şi prăbuşirile ulterioare ale pieţelor, rezilienţa şi deciziile strategice şi vizionare ale lui Schwab au permis companiei să treacă cu bine prin aceste furtuni. Astăzi, Charles Schwab Corporation este un gigant în industria serviciilor financiare, care gestionează active în valoare de circa 8 trilioane de dolari, oferind o gamă largă de servicii, inclusiv brokeraj, banking, gestionarea averilor şi planificare pentru pensii. La rândul său, fondatorul, care s-a retras din conducerea companiei în 2008, păstrând însă 5% din acţiuni, are o avere de peste 11 miliarde de dolari.

    În paralel cu pasiunea pentru brokeraj, Schwab e un avid colecţionar de artă modernă şi contemporană, făcând chiar parte din consiliul de administraţie al Muzeului de Artă Modernă din San Francisco. 

  • De ce nu reuşesc românii să economisească la fel ca vesticii, potrivit unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai ţării

    Când vine vorba despre economisire, asigurări, pensii, investiţii, în România suntem mult în urma altor pieţe, susţine Mihail Ion, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România responsabil de Pieţe de capital, Investiţii şi Planificare Financiară Personală. Poate o bancă să înveţe oamenii să facă planificare financiară astfel încât să prioritizeze şi satisfacerea unor nevoi pe termen lung şi să aloce o parte din bani şi pentru pensii private şi pentru asigurări şi pentru investiţii?

     

    Responsabilitatea actorilor pieţei financiare, explică Mihail Ion, este de a genera o activare mai mare în rândul clienţilor, ceea ce va genera efecte benefice pentru clienţi, dar şi pentru piaţa locală şi economie, în ansamblu. „Uneori, clienţii nu conştientizează sau nu prioritizează satisfacerea anumitor nevoi pe termen lung, de exemplu pensia privată, iar din această perspectivă este foarte importantă proactivitatea noastră în a-i ajuta să reflecteze asupra acestora şi să facă imediat primii paşi către soluţii care conduc către finanţe personale mai sănătoase. Atunci când au un plan financiar şi încep să economisească periodic pe termen lung, clienţii ajung să îşi îndeplinească obiectivele, devin mai atenţi în administrarea bugetului personal şi mai încrezători în legătură cu situaţia financiară personală pe termen lung”, este de părere vicepreşedintele Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă din România după active. Implementarea unui plan financiar personal presupune plasamente recurente pentru diverse obiective financiare. Pentru acestea, adaugă el, se pot seta de către clienţi plăţi automate, fără a fi necesar ca în fiecare lună să fie iniţiate plăţi de clienţi, la fel cum aceste plăţi pot să fie şi modificate sau oprite, temporar sau definitiv de clienţi. Deciziile privind alegerea produselor cele mai potrivite, corespunzătoare propriului profil, sunt luate de clienţi, dă asigurări Mihail Ion.

    Simplificând, dacă am încadra utilizarea produselor şi serviciilor financiare de către clienţi în trei categorii, am putea vorbi despre interacţiuni zilnice cu caracter tranzacţional (plăţi, schimburi valutare etc.), soluţii de finanţare şi planificare financiară personală. Pentru prima categorie, clienţii se pot baza pe soluţiile digitale practice, aplicaţii de mobile banking, dar pentru celelalte două categorii este foarte relevant pentru clienţi să fie susţinuţi în alegerile pe care le fac, prin împărtăşirea expertizei grupului financiar, explică vicepreşedintele băncii româneşti cu capital austriac. „Pentru decizii financiare eficiente, favorizăm o abordare globală asupra finanţelor personale şi îi susţinem să îşi calibreze soluţiile potrivite în interacţiunile cu colegii din agenţiile băncii, asistaţi de un instrument digital, Smart Finance, care încorporează expertiza noastră şi permite simulări pe termen lung asupra modului cum îşi pot îndeplini obiectivele financiare.” Concret, interacţiunile 1 la 1 cu clienţii sunt susţinute de instrumentul digital Smart Finance, care permite simulări asupra modului cum diversele produse pot acoperi nevoile clienţilor. Pot fi luate în calcul date pe care clienţii le doresc ca input pentru modelarea situaţiei personale, susţine Mihail Ion. „De exemplu, putem simula, ipotetic, de ce sumă economisită lunar într-un fond de pensii facultative ar avea nevoie cineva pentru a păstra acelaşi nivel al veniturilor după pensionare, cunoscând  faptul că pensia de stat reprezintă doar o fracţiune din salariu, iar pensia privată obligatorie compensează doar o parte din diferenţă.” Dar face Raiffeisen planificare financiară pentru toate generaţiile şi pe toate liniile de business, de la retail la corporate? Care sunt de fapt clienţii-ţintă ai băncii româneşti cu capital austriac? „Planificarea financiară în sens strict se referă la clienţii persoane fizice şi pentru această categorie de clienţi strategia băncii îşi propune generalizarea la nivel de masă. Când vine vorba despre finanţarea companiilor, cele mai bune soluţii pot fi identificate atunci când se porneşte de la situaţia financiară actuală, se analizează perspectiva afacerilor şi riscurilor, soluţii de garantare, sunt realizate proiecţii financiare pe termen mediu-lung. În sens larg, putem spune că pentru companii, planificarea financiară era încorporată şi până acum în gestionarea relaţiilor cu clienţii”. Pe segmentul persoane fizice, Raiffeisen va lansa serviciul de consultanţă financiară, care se va adresa doar clientelei de private banking, având deja, ca bancă, autorizarea ASF pentru această activitate. „Vom începe în curând încorporarea în acest proces a unor componente ESG (mediu, social, guvernanţă).” Raiffeisen are peste 2,2 milioane de clienţi persoane fizice, dintre care peste 100.000 au făcut în 2023 primii paşi către planificare financiară personală, începând să economisească periodic pentru pensie sau alte obiective financiare, sau pentru protecţie împotriva evenimentelor neprevăzute, a menţionat vicepreşedintele băncii într-un interviu. Întrebat despre modalitatea prin care Raiffeisen Bank se diferenţiază de alţi concurenţi din România pe palierul planificării financiare, Mihail Ion spune că strategia Raiffeisen presupune susţinerea clienţilor pentru acoperirea tuturor nevoilor financiare, nu doar a celor bancare în sens strict. „Sprijinim  fiecare client, asistaţi de instrumentul digital Smart Finance, care încorporează expertiza noastră şi permite simulări pe termen lung asupra modului cum îşi pot îndeplini obiectivele financiare. Această abordare este scalabilă, ne va permite să atingem un număr foarte mare de clienţi. Rezultatele obţinute în 2023, de peste 100.000 clienţi care au făcut primii paşi în planificarea financiară, reprezintă o confirmare în acest sens.” Vorbind în continuare despre evoluţiile de anul trecut, Mihail Ion spune că, dincolo de economisirea periodică, în anul 2023 s-a observat o revenire a interesului pentru plasamente în fonduri de investiţii, pentru activele financiare deja acumulate de clienţi. „Astfel, în 2023, valoarea plasamentelor clienţilor noştri în fondurile administrate de Raiffeisen Asset Management a crescut cu peste 700 de milioane de lei, astfel că am fost promotorii reluării creşterii pieţei de investiţii administrate în România după evoluţiile nefavorabile din anul 2022.” Pe lângă oferta de fonduri locale, Raiffeisen a extins gama de fonduri străine disponibile pentru clienţii de private banking, astfel că are deja, de exemplu, clienţi care au valorificat evoluţiile favorabile în piaţa de acţiuni americană ale companiilor de tehnologie precum Microsoft, Nvidia s.a., investind în fonduri acţiuni de US High Tech ESG Equities, menţionează vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

    Dar care este pentru Raiffeisen România ordinea importanţei în cazul segmentelor banking, pensii, asigurări, investiţii? „Avem aspiraţia să fim recomandaţi de clienţii noştri ca grup financiar, nu doar ca bancă şi ne bazăm foarte mult pentru acest lucru pe pilonul din oferta noastră pentru clienţii individuali reprezentat de sănătatea finanţelor personale pe care o putem obţine implementând un plan financiar. Planificarea financiară acoperă în egală măsură nevoia de economisire pentru pensie, pentru alte obiective financiare importante pe parcursul vieţii sau de protecţie pentru evenimente neprevăzute. Aşadar, vorbim de o combinaţie de produse bancare, pensii facultative, investiţii, asigurări.” În ceea ce priveşte integrarea fondului de pensii şi a asigurărilor în cadrul pachetelor financiare destinate clienţilor Raiffeisen, Mihail Ion susţine că „asigurările şi pensiile facultative reprezintă componente cheie în planurile personale ale clienţilor oriunde în lume, în consecinţă, abordarea cuprinzătoare asupra sănătăţii financiare pe care o propunem clienţilor noştri se bazează şi pe soluţiile oferite de aceste produse financiare. Acestea nu sunt însă distribuite la pachet, clienţii pot opta pentru unul sau altul dintre produse, mai ales pentru primii paşi în această direcţie. Când vorbim despre pachete oferite clienţilor, ne referim mai degrabă la produse tranzacţionale, adiacente conturilor curente.”

     

    V icepreşedintele Raiffeisen Bank a exemplificat vorbind despre performanţa fondului Raiffeisen Acumulare, care a ajuns la un randament de peste 180%, dublu comparativ cu inflaţia, în cei 15 ani de la lansare. „În cei peste 15 ani de la lansare, randamentul cumulat al fondului a fost de peste 180%, în timp ce rata cumulată a inflaţiei a fost de 90%. Considerăm că evoluţia de până acum este o reflectare clară a faptului că fondurile de pensii reprezintă poate unul dintre instrumentele cele mai potrivite pentru participanţi pentru a-şi menţine standardul de viaţă după pensionare. Dacă am simula contribuţia pe o perioadă îndelungată la pensia facultativă (de exemplu, peste 25 ani), ne putem aştepta, luând în calcul un randament ipotetic al fondului, la un câştig de capital care să depăşească sumele depuse lunar de către participanţi.” Performanţa investiţională în cazul fondului Raiffeisen Acumulare a fost obţinută de către o echipa de manageri de portofoliu profesionistă, cu experienţă, stabilă încă de la lansarea fondului, şi care deţine certificări internaţionale în domeniul investiţiilor care reflectă excelenţa în profesia de investiţii sau risk management (CFA, PRM), a detaliat Mihail Ion. „Colegii noştri au valorificat cu succes în favoarea participanţilor oportunităţile din piaţa obligaţiunilor şi acţiunilor, în principal, pe piaţa locală, dată fiind performanţa mai bună a pieţei de capital locale şi dorinţa de a susţine dezvoltarea economiei locale prin activele acumulate de clienţii noştri.” Raiffeisen Acumulare este al treilea cel mai mare fond de pensii facultative din piaţă după numărul de clienţi activi, având o cotă de piaţă de peste 13%, spune el. „Fondul are aproximativ 70.000 participanţi în prezent şi contăm pe o creştere rapidă, date fiind dimensiunea pieţei, perspectiva demografică ce va crea dificultăţi sistemului public de pensii, prezenţa solidă a grupului Raiffeisen în piaţă şi strategia noastră care pune în centrul atenţiei satisfacerea tuturor nevoilor financiare ale clienţilor. Când vine vorba despre planificare financiară personală, de cele mai multe ori clienţii fac primii paşi începând să economisească periodic pentru pensie.” Structura portofoliului fondului Raiffeisen Acumulare este una echilibrată, corespunzătoare unui grad de risc mediu, cu o alocare către stabilitatea randamentului prin 70-75% plasamente obligaţiuni, combinată cu participarea la profiturile companiilor listate la bursă, prin investiţii de 20-25% în acţiuni, potrivit explicaţiilor vicepreşedintelui Raiffeisen Bank. Referindu-se la diferenţele fondului Raiffeisen Acumulare faţă de alte fonduri din piaţă, Mihail Ion a explicat că Raiffeisen Acumulare este singurul fond din piaţă administrat de către o societate de administrare a investiţiilor, SAI Raiffeisen Asset Management, unul dintre liderii tradiţionali ai pieţei de profil şi care îşi canalizează eforturile către o performanţă investiţională cât mai bună. „Putem spune că au reuşit cu succes până acum, fondul fiind premiat mulţi ani de către BVB pentru cea mai bună performanţă investiţională în ultimii 10 ani.  Dincolo de performanţă, un diferenţiator în piaţă este faptul că fondul este prezentat clienţilor de către o echipă de peste 1.000 colegi din agenţiile băncii ca parte integrantă dintr-un demers de planificare financiară personală, care consolidează sănătatea finanţelor personale ale clienţilor. Observăm, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare al angajatorilor pentru o abordare foarte responsabilă asupra beneficiilor salariale orientată şi către viitor, prin oferirea de pensii facultative propriilor angajaţi. Avem, aşadar, la dispoziţie un instrument suplimentar cu care să susţinem activitatea companiilor care ne acordă încrederea în a derula activitatea bancară cu Raiffeisen Bank”, a concluzionat vicepreşedintele Raiffeisen Bank. Potrivit celor mai recente informaţii financiare transmise de Raiffesien Bank pentru primele 9 luni din 2023, pe segmentul pensii, planuri de investiţii şi asigurări de viaţă creşterea a fost de peste 160% în primele 9 luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2022. Concret, peste 80.000 de clienţi, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, au accesat asigurări de viaţă oferite prin intermediul Raiffeisen şi un procent însemnat dintre cei care au aderat la o Pensie Privată Pilon III în 2023 au ales Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare. Un punct de reper în primele 9 luni a fost şi Fondul de Investiţii Raiffeisen Euro Flexi, cu un activ net, la final de septembrie, de 44,6 milioane de euro, un record al unui fond administrat de Raiffeisen Asset Management, prin sumele atrase la momentul lansării, susţine Raiffeisen Bank. 

     

    Contribuţii lunare (165 lei sau 330 lei), 30 de ani vs. 20 de ani

    Acest scenariu utilizează un randament ipotetic de 6%, nu ia in considerare randamente istorice ale fondului si nu reprezintă o estimare sau o garantie a performanţelor viitoare. Rezultatul obţinut referitor la planul de pensie este pur informativ şi nu reprezintă o recomandare de aderare la fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare.