Tag: Investitie

  • Cum a reuşit un antreprenor să îmbine ajutorul adus mediului cu o afacere. După fiecare vânzare, un copac este plantat

    La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.

    „Producem şi vindem obiecte mici, durabile, simpatice, care îşi deservesc proprietarii pe o perioadă îndelungată, iar după vânzarea fiecărui produs plantăm un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică”, povesteşte Kosa Istvan.

    Sub brandul Transylmagica, se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. Magazinul online a devenit funcţional în martie 2020, la capătul unui an întreg de pregătiri şi de realizare a stocurilor. Site-ul este, de altfel, singura modalitate de vânzare în acest moment, fiind în derulare însă şi discuţii cu potenţiali revânzători. Echipa de „meşteri” numără doi angajaţi permanenţi şi mai mulţi colaboratori, responsabili îndeosebi de partea de ilustraţie.
    „Spre sfârşitul anului, vom finaliza produsele care vor fi lansate în 2021. În acest an, nu comercializăm produse destinate în special turiştilor – în condiţiile actuale, nu ar avea mult rost – dar în 2021 dorim să ne extindem, ţintind mai multe puncte de vânzare a acestor produse, şi ne străduim să vindem cât mai mult”, mai spune Kosa Istvan.
    Transylmagica are la bază o investiţie de 60.000 de euro, sumă din care 40.000 de euro au venit printr-un proiect Start-Up Plus, Speed, administrat de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, iar restul din fonduri personale. Banii au fost folosiţi pentru a da viaţă atelierului din Miercurea Ciuc, judeţul Harghita. „O parte din produsele noastre sunt fabricate în atelierul Transylmagica, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone. În viitor nu dorim să ne limităm la produsele fabricate numai de noi, ci am dori să accentuăm faptul că de la noi se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine.”
    Pe site-ul Transylmagica, o cană emailată cu ilustraţie costă în medie 39 de lei, o sacoşă – între 26 şi 45 de lei, iar o cană termică porneşte de la 29 de lei.


    Lightplay – studio de design concentrat pe tehnica origami (Bucureşti)
    Fondatoare: Adina Rusu
    Investiţie iniţială: 3.000-4.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Orange Valley – producţie de sirop de cătină (Târgu-Neamţ)
    Fondator: Paul Creţu
    Investiţie: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: circa 30.000 de euro
    Prezenţă: online, HoReCa


    Dealul Sofiei – business în agricultură (comuna Topliceni, jud. Buzău)
    Fondatori: familia Panaete
    Investiţii: 320.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 17.000 de euro
    Prezenţă: online, în magazine şi pieţe din Bucureşti şi din restul ţării


    Kixomania – curăţătorie de încălţăminte (Bucureşti)
    Fondatoare: Maria Piţigoi
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: zona Floreasca din Bucureşti


    Deplin – laborator de cosmetice naturale (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Gabriela Oprescu
    Investiţie iniţială: 45.000 de euro
    Cifra de afaceri în şapte luni din 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: online


    Zumzee Sticks – brand de sticksuri umplute cu miere (sat Bradu, jud. Sibiu)
    Fondator: Adrian Miclăuş
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: online şi în magazine din Sibiu


    Cămara Veronica – producţie de dulceţuri (Alexandria)
    Fondatori: familia Colceriu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 20.000 de euro
    Prezenţă: online, băcănii


    NarCheese – atelier de brânzeturi (sat Corneşti, jud. Cluj)
    Fondator: Narcis Pintea
    Investiţie: 80.000 de euro
    Prezenţă: online, Cluj-Napoca


    Mama lui Emoţionel – business în educaţie şi dezvoltare personală (Oradea)
    Fondatoare: Petra Boantă
    Prezenţă: online, Oradea


    The Women’s Locker – brand de echipamente sportive pentru femei (Bucureşti)
    Fondator: Alexandru Vlad
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în şase luni din 2020: 4.000 de euro
    Prezenţă: site-ul propriu, eMag marketplace


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvaniaau lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Nu toate afacerile au fost lovite de pandemie. Businessul acesta a înregistrat creşteri de 10%, iar previziunile sunt optimiste şi pentru final de an

    Evoluţia businessului de producţie de materiale de construcţii Etex Building Performance oferă un argument în plus că piaţa locală de construcţii este una efervescentă chiar şi în pandemie. Afacerea a înregistrat creşteri de 10% în primul semestru al anului, iar investiţiile în România rămân în continuare o prioritate pentru belgienii care deţin până acum două fabrici pe piaţa locală.

    „Suntem încrezători în potenţialul de creştere al pieţei româneşti şi a celor din Europa de Sud-Est unde exportăm, motiv pentru care ne propunem să continuăm investiţiile în creşterea capacităţii de producţie la fabrica noastră de la Turceni”, descrie Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, modul în care se raportează compania belgiană la piaţa locală. Etex Building Performance este hubul regional transformat pentru Europa de Sud-Est al grupului belgian Etex – fiind axat pe producţie, logistică, asistenţă tehnică şi dezvoltare de produse noi.
    Afacerea se axează pe producţia de materiale de construcţii şi operează în România două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (din judeţul  Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (din judeţul Cluj), fiind prezent pe piaţă cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton. Aproape jumătate din producţia fabricilor Etex din România merge către export în 11 ţări, majoritatea fiind situate în Europa de Sud-Est. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 235 milioane de lei, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs: în primul primul semestru al anului
    au ajuns la o cifră de afaceri de
    130 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „În comparaţie cu ţări ca Germania businessul din România este proporţional cu populaţia dar mult mai dinamic. În ultimii 5 ani am reuşit dublarea cifrei de afaceri odată cu investiţia de la Turceni. În acelaşi timp numeroase iniţiative din România au fost apreciate ca modele de urmat şi transferate la nivel de divizie în alte businessuri Europa de Vest”, descrie Andrei Popa businessul Etex în contextul afacerilor internaţionale ale grupului.
    Fabrica de gips-carton de la Turceni este cea mai importantă investiţie a grupului în România. Unitatea de producţie şi-a început operaţiunile în 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat ulterior peste 2 milioane de euro în creşterea performanţei industriale a fabricii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Andrei Popa spune că încă de la început, proiectul fabricii de la Turceni a avut în vedere posibilitatea extinderii fabricii până la dublarea capacităţii de producţie dar şi dezvoltarea unor businessuri complementare. În lotul fabricii de la Turceni au rezervat spaţii pentru viitoare potenţiale producţii de profile metalice, plăci perforate şi ready-mixuri.
    „Această investiţie este încă în strategia noastră şi va fi pusă în aplicare imediat ce vom avea o garanţie a creşterii volumelor de gips – materie primă. Astfel, compania şi-a propus să investească 5-6 milioane de euro într-o instalaţie de desulfurare a gipsului la termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia pentru a asigura continuitatea materiei prime la fabrica sa de gips-carton de la Turceni”, descrie Andrei Popa planurile de investiţii ale companiei în continuare. În acelaşi timp, fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu se află în proces de retehnologizare care să susţină creşterea volumelor de vânzări de produse complementare plăcilor de gips-carton aflată în strategia pe termen scurt a Etex Building Performance.
    Valoarea totală a investiţiei în retehnologizarea fabricii de la Aghireşu, care va fi finalizată în cursul acestui an, se ridică la 4 milioane de euro. De altfel, Popa spune că şi în prezent una dintre principalele priorităţi ale companiei este consolidarea businessului în Europa de Sud-Est şi creşterea profitabilităţii companiei pentru asigurarea unei baze solide în vederea fructificării investiţiilor în capacităţile de producţie din România. „În acest sens aşteptăm demararea investiţiei în instalaţia de desulfurare de la Rovinari şi ne uităm la posibile achiziţii în regiune care să fie compatibile cu businessul de bază al Etex. Totodată, vrem să continuăm să ne îmbunătăţim portofoliul de sisteme de gips-carton prin introducerea de noi produse complementare plăcilor de gips-carton şi să accelerăm digitalizarea proceselor interne şi a comunicării cu clienţii.”
    Directorul comercial al Etex Building Performance sesizează că piaţa românească de construcţii se află
    într-un proces de maturizare şi reducere a decalajului faţă de pieţele din Vest prin folosirea în procesul de construcţie a unor soluţii şi materiale moderne. „De exemplu, sistemele de gips-carton sunt utilizate la scară largă pe segmentul de proiecte industriale, de birouri, mall-uri şi centre comerciale, unde accentul este pus pe viteza de execuţie şi pe materialele uşor de instalat”, detaliază el această piaţă. De asemenea, observă Andrei Popa, pe segmentul rezidenţial – care a înregistrat constant creşteri de două cifre în ultimii ani –  plăcile de gips-carton sunt utilizate cu precădere în construcţiile rezidenţiale noi din zona premium, în timp ce pe celelalte zone ne confruntăm cu un decalaj faţă de pieţele vestice în condiţiile în care, în mod tradiţional, clienţii continuă să prefere soluţiile grele (zidăriile de cărămidă). 
    „Dezvoltatorii de imobile de locuit high end au înţeles că pereţii de gips-carton se bazează pe alcătuiri complexe care conferă viitorilor proprietari un grad de confort superior (cu plăci pentru izolare acustică, plăci cu performanţe mecanice ridicate pentru suspendarea de corpuri grele, plăci cu proprietăţi antiefracţie sau pentru rezistenţa la foc). Acesta este şi motivul pentru care piaţa din România şi Europa de Sud-Est are un potenţial uriaş de creştere, dacă luăm în calcul că pe pieţe precum Regatul Unit, Franţa sau Polonia consumul de gips-carton este de peste 4mp/locuitor”, spune Andrei Popa.
    La nivel de provocări, el observă că există lacune legislative în privinţa depozitării deşeurilor de construcţii şi a reciclării acestora. „De exemplu, fabrica de la Turceni a fost concepută pentru a putea recicla plăcile de gips-carton obţinute din deşeurile de materiale de construcţii, însă, în prezent, colectarea separată a deşeurilor de materiale de construcţii nu este încurajată. În momentul în care vom avea la dispoziţie suficiente cantităţi de deşeuri de plăci de gips-carton, vom valorifica potenţialul de reciclare infinită a gipsului din astfel de deşeuri”, detaliază el.
    În ceea ce priveşte funcţionarea fabricilor în contextul COVID-19, el spune că fabricile Etex Building Performance de la Turceni şi Aghireşu şi-au continuat operaţiunile fără întreruperi în această perioadă, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă a personalului, angajaţii nefiind sub nicio formă afectaţi de criza de coronavirus. Compania a decis să se bazeze pe resursele proprii şi să nu apeleze la niciunul dintre programele generoase de sprijinire a economiei iniţiate de guvern.
    „În ciuda contextului economic dificil, am obţinut o creştere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut ca urmare a avansului exporturilor, a diversificării mixului de produse şi a vânzărilor peste aşteptări pe segmentul de retail. Odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus piaţa s-a contractat, însă, prin deciziile pe care le-am luat imediat, am reuşit să temperăm reculul şi să creştem ponderea vânzărilor pe segmentul de retail. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care micile lucrări de reparaţii şi renovările de locuinţe au fost cel mai puţin afectate în această perioadă, în care mulţi dintre românii care au lucrat de acasă au avut mai mult timp disponibil pentru a face lucrări de renovare”, descrie el cele mai recente rezultate.
    Andrei Popa spune că strategia comercială pe care au abordat-o în prima jumătate a anului s-a bazat pe creşterea vânzărilor de produse complementare plăcilor de gips-carton, pe segmentul de gleturi şi tencuieli – de exemplu gama Adera, care include singura tencuială armată cu fibre produsă în România, dar şi extinderea cu produse complementare a gamei Smart, destinată pieţei de retail şi meseriaşilor. „În toată această perioadă, am continuat livrările către ansamblurile rezidenţiale, cele de birouri şi de spaţii logistice. Am lucrat împreună cu clienţii şi furnizorii astfel încât să evităm blocajele şi să dăm un semnal pozitiv în piaţă. Foarte puţini dintre partenerii noştri au amânat proiectele în care suntem prezenţi şi noi. În perioada următoare, vom fi atenţi la evoluţia contextului actual. Pe termen scurt, vom avea de trecut peste o serie de provocări, însă pe termen mediu şi lung avem încredere în potenţialul de creştere a pieţei de construcţii din România şi Europa de Sud-Est.”
    Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, are o experienţă de peste 17 ani în cadrul companiei şi s-a alăturat acesteia când se numea Lafarge Arcom Gips şi făcea parte din grupul Lafarge. Afacerea a fost preluată în 2011 de către grupul belgian Etex, în urma unei tranzacţii internaţionale care a inclus operaţiuni din Europa şi America de Sud. De-a lungul timpului, el a ocupat în cadrul companiei poziţia de director naţional de vânzări, pentru ca din 2011 să ocupe funcţia de export manager, iar din 2013 pe cea de director comercial pe regiunea Europa de Sud-Est. Proiectul comercial care a susţinut luarea deciziei de a investi în fabrica de la Turceni se numără în rândul celor de referinţă în care Andrei Popa a fost direct implicat. El este de asemenea responsabil de  identificarea de oportunităţi pentru investiţii greenfield şi M&A în regiune şi a contribuit, de asemenea, la implementarea primei platforme de comenzi online a diviziei din România. 


    Istoria româno-belgiană a grupului Etex

    Etex Building Performance, fosta Siniat România, face parte din grupul belgian Etex, care are o istorie de peste 100 de ani şi este specializat în producţia de materiale de construcţii (plăci de gips-carton, tencuieli, plăci de fibrociment pentru faţade şi acoperişuri, ţigle ceramice ). Grupul are peste 13.000 de angajaţi şi 101 de fabrici la nivel mondial. Grupul Etex a obţinut venituri de 2,9 miliarde de euro în 2019, în uşoară creştere comparativ cu anul precedent. Aproximativ 80% din veniturile totale ale grupului sunt obţinute pe pieţele europene. În România, Etex operează două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj) şi este prezent cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton.

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.


    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare


    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online


    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu


    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri


    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace


    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online


    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Patru staţii de încărcare a maşinilor electrice au fost montate la Braşov

    Primele patru staţii de încărcare a maşinilor electrice au fost montate la Braşov. Acestea fac parte din pachetul de 19 staţii pe care municipalitatea şi-a propus să le amplaseze în următoarele luni în tot oraşul.

    Reprezentanţii Primăriei au anunţat că au fost montate primele 4 staţii de încărcare a maşinilor electrice pe locurile dedicate pentru aceste autoturisme pe str. Nicolae Iorga. Acestea fac parte din pachetul de 19 staţii pe care Municipalitatea şi-a propus să le amplaseze în următoarele luni în municipiul Braşov. Valoarea acestei investiţii este de 423.114,26 lei, fonduri de la bugetul local. Pentru următoarele 15 staţii, fondurile sunt asigurate printr-o finanţare nerambursabilă de la Agenţia Fondului pentru Mediu, în valoare de aproape 3 milioane de lei.

    ,,Astăzi am montat primele 4 staţii din pachetul de 19 care vor fi montate în tot municipiul Braşov. Am început cu cele de pe Nicolae Iorga, vom continua şi în celelalte cartiere, astfel încât deţinătorii de maşini electrice să le poată încărca oriunde în Braşov. Ei vor avea la dispoziţie locuri de parcare special amenajate pentru acest tip de autoturisme, iar încărcarea va fi gratuită. De această infrastructură vor putea beneficia şi proprietarii de taxiuri electrice, mai ales că anul viitor vom ajunge ca 30% din aceste maşini să fie ecologice. Noi ne-am stabilit un parcurs, prevăzut în Planul de Mobilitate, în cel privind calitatea aerului şi prin harta de zgomot, prin care vom reforma tot ceea ce înseamnă circulaţie în Braşov, astfel încât să avem un oraş cât mai puţin poluat, cu energie verde, şi foarte dotat din acest punct de vedere“, a declarat primarul George Scripcaru.

    Prima staţie montată în Braşov este una rapidă, de 50 de KW, care poate încărca, în paralel, două maşini. Timpul necesar pentru o încărcare completă este de 40 de minute. Celelalte sunt staţii cu încărcare de 22 de KW care, în funcţie de producătorul maşinii, poate încărca complet un autoturism în 4-6 ore. Sistemul montat în această parcare mai conţine o cameră video, cu analiză, care detectează când parchează cineva, mişcarea oamenilor sau a obiectelor din zonă, sistemul fiind integrat în dispeceratul de monitorizare video al primăriei. De asemenea, a fost montat un senzor pentru sistemul de iluminat public, care va menţine nivelul de luminozitate la 30%, până în momentul în care cineva parchează şi se duce să îşi conecteze maşina la sistemul de încărcare, după ce pleacă, acest nivel revine la nivelul economic. Nu în ultimul rând fiecare loc de parcare va fi dotat cu un senzor care va informa când locul de parcare este liber sau ocupat.

  • Investiţie de 24 mil. euro pentru construcţia unei noi clădiri în cadrul spitalului judeţean de urgenţă Satu Mare

    Consiliul Judeţean Satu Mare derulează o investiţie de aproximativ 24 mil. euro pentru  construcţia unei noi clădiri pentru spitalul judeţean de urgenţă. Din valoarea totală a investiţiei, 11,3 mil. euro sunt asiguraţi din fonduri europene, printr-un proiect câştigat de CJ Satu Mare în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria, iar aproximativ 12,5 mil. euro reprezintă finanţarea din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Satu Mare şi fonduri guvernamentale.

    ’’Clădirea va fi parte integrantă a Spitalului Judeţean de Urgenţă şi ne propunem ca aceasta să devină un centru medical ultramodern, la standarde europene. Va fi printre primele spitale din România realizate de la zero, după Revoluţie, din fonduri europene şi guvernamentale. Clădirea va avea 6 nivele, 6 săli de operaţie şi un heliport care va deservi toate secţiile care au componentă chirurgicală”, a declarat Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, într-un comunicat de presă.  Termenul de derulare a contractului de finanţare este de 27 de luni. Consiliul Judeţean Satu Mare a pregătit deja caietele de sarcini, astfel încât peste 2 săptămâni să poată fi scoasă la licitaţie proiectarea şi execuţia acestui nou spital.

     

     

     

     

     

     

  • Servicii şi strategii noi pentru nevoi schimbate

    „Comportamentul de cumpărare al clienţilor vechi nu s-a schimbat semnificativ, doar că s-a ajustat în funcţie de tipul de activitate a fiecăruia. Înainte de pandemie clienţii aveau activităţi de birou şi de recreere, iar serviciile de curăţătorie erau implicit necesare. Dacă înainte un client cu abonament premium consuma 1,5 abonament lunar, în perioada stării de urgenţă consumul de abonamente a scăzut la 0,75 abonamente/lună/client”, notează Cristina Tarasevici, cofondator al Blue Lagoon Clean.

    Lanţul de curăţătorii ecologice a fost lansat în 2013, iar investiţia în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, iar pentru 2020 estimările iniţiale vizau o creştere de până la 4,7 milioane de lei şi o creştere de 50% a profitului. Estimările după începutul pandemiei situează însă cifra de afaceri în jurul valorii de 3 milioane de lei, iar „din punct de vedere al profitabilităţii, luăm toate măsurile necesare astfel încât să nu avem o valoare negativă, deşi pierderile până în acest moment depăşesc 500.000 de lei”, spune Vlad Elias.

    O scădere semnificativă a fost înregistrată şi pe segmentul clienţilor noi, „acei clienţi care abia începeau să folosească serviciile de curăţătorie în general”. Potrivit Cristinei Tarasevici, schimbarea de comportament în rândul acestora a fost cauzată de incertitudinea veniturilor după pandemie. O altă modificare constatată a fost migrarea clienţilor de la punctele de lucru către serviciul de colectare şi livrare gratuită. „Odată cu pandemia am reuşit să adăugăm un segment de clienţi care să aibă certitudinea dezinfectării hainelor, cerinţă pe care o putem satisface în condiţiile în care la începutul lunii martie am schimbat detergenţii folosiţi în procesul de curăţare, aceştia având avizul Ministerului Sănătăţii”, adaugă antreprenoarea.

    Chiar şi pe perioada stării de urgenţă, toate unităţile companiei au rămas deschise. În prezent businessul funcţionează prin trei centre, două în Bucureşti şi unul în Pantelimon – „cel mai mare din sud-estul Europei”, dar serviciile afacerii sunt disponibile pe întreg teritoriul Capitalei şi în Ilfov, în limita a 15 kilometri, prin serviciul de colectare şi livrare gratuită. Produsele aduse cel mai des la curăţat în unităţile Blue Lagoon Clean sunt: cămăşile, costumele, rochiile şi gecile. Din totalul vânzărilor, articolele de casă reprezintă 30%, în special covoarele, lenjeriile, perdelele şi draperiile.
    Pentru a depăşi provocările aduse de scăderea cererii, una dintre strategiile businessului a fost să lanseze un serviciu adiţional celui de bază: „Le-am oferit clienţilor posibilitatea să le facem cumpărăturile de fiecare dată când apelau la serviciile noastre de curăţătorie. Astfel am răspuns la două nevoi – cea legată de dezinfectarea articolelor de îmbrăcăminte, dar şi cea de distanţare socială.”

    De asemenea, în primăvară compania a dezvoltat un kit de lămpi germicidale, idee născută din „nevoia de a ne asigura că putem desfăşura activitatea în siguranţă atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi”, spune Vlad Elias. La momentul respectiv, achiziţia unei lămpi UVC de capacitate mică, de 36W, se ridica la peste 3.000 de lei, „fără a avea o automatizare care să o facă utilizabilă în condiţii de siguranţă”. Produsul nou-dezvoltat are însă un preţ mai mic, de 2.400 de lei, dar şi o putere mai mare, de 110W. Lansarea noului model de lămpi nu a fost lipsită de provocări. „Iniţial am încercat să importăm piesele necesare, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece termenele de livrare ar fi fost foarte lungi. Ne-am documentat şi am comandat toate piesele necesare din România, aspect care a generat însă un cost mare de producţie.”

    Din rândul altor investiţii bugetate pentru acest an, antreprenorul spune că planurile pentru 2020 prevedeau finalizarea unei aplicaţii ERP/CRM destinată gestionării companiei şi a relaţiei cu clienţii. „Până în martie am reuşit să finalizăm penultimul modul, cel de facturare, urmând ca modulul ce conţine aplicaţia de plasare a comenzilor pentru client să fie gata până la finalul anului.” Investiţia totală în produs a depăşit 25.000 de euro şi reprezintă axul central al dezvoltării viitoare a companiei, atât prin puncte de lucru proprii, cât şi prin francize. Potrivit lui Elias, investiţia într-un punct de procesare într-un centru comercial se ridică la 100.000-120.000 de euro, în timp ce investiţia într-un centru de preluare în sistem de franciză se ridică la 15.000-20.000 de euro. „Dacă discutăm despre un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon, investiţia depăşeşte 600.000 de euro.”
    Tot pentru anul în curs reprezentanţii businessului au în vedere începerea demersurilor pentru construcţia unei hale de procesare, care, ţinând cont de situaţia economică actuală, va fi cel mai probabil finalizată la sfârşitul anului viitor, investiţia ridicându-se la 500.000 de euro. Pe termen mediu şi lung, obiectivele companiei sunt: să devină prima opţiune a clienţilor în materie de servicii profesionale de curăţătorie, dar şi să deschidă un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon în fiecare sector din Bucureşti, lucru care se va concretiza „în funcţie de abilitatea de a atrage un investitor strategic”. În ceea ce priveşte extinderea în afară Capitalei, aceasta se va face în sistem de franciză.

  • Cea mai lungă faleză a Dunării va fi modernizată. Investiţia depăşeşte 15 milioane de euro

    Cea mai lungă faleză a Dunării se va transforma în totalitate şi va fi modernizată în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro.

    Autorităţile locale au încheiat un parteneriat şi au decis să construiască pe faleză o zonă unică.

    „Am decis să facem o zonă unică şi spectaculoasă. Faleza este cea mai îndrăgită zonă a oraşului Galaţi, va fi şi cea mai spectaculoasă. Am încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Galaţi pentru a duce proiectul la bun sfârşit. Pe faleză vor fi amfiteatre în aer liber, piste pentru alergători şi biciclişti, zone de cafenea, două parcări subterane, spaţii verzi amenajate, iar sculpturile în metal vor face obiectul unui veritabil circuit cultural şi turistic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul oraşului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

    În urma investiţiei, faleza se va transforma într-un muzeu în aer liber.

    „Ne-am unit forţele, împreună cu Primăria Galaţi, împreună cu specialiştii de la Muzeul de Arte Vizuale vom face o lucrare unică. Galaţiul se mândreşte cu cea mai mare expoziţie de sculptură în metal din România. Zeci de opere de artă modernă pot fi admirate pe Faleza Dunării. Va fi un muzeu în aer liber, care cu siguranţă va deveni unul din cele mai vizitate şi apreciate locuri din Galaţi”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

    Elementul central în jurul căruia se va dezvolta proiectul de modernizare a falezei Dunării îl constituie lucrările de sculptură în metal realizate în cadrul taberelor de sculptură din anii 1976, 1977 şi 1991.

    Pe Faleza Dunării din Galaţi se află aproape 40 de opere de artă.

     

  • Primăria Oradea are în plan o investiţie de 20 mil. euro pentru amenajarea unei grădini botanice de peste 7 hectare

    Primăria Oradea a finalizat studiul de fezabilitate pentru amenajarea unei grădini botanice de peste 7 hectare, în cartierul Nufărul, între actualul parc Salca şi complexul comercial Lotus, o investiţie estimată la aproximativ 20 mil. euro. În prezent, pe acest amplasament se găseşte un teren degradat, ce urmează să fie preluat de primăria Oradea. Totodată, proiectul prevede amenajarea unei zone destinate celor mici, un orăşel al copiilor.

    ’’Practic se va amenaja un loc special de recreere, de promenadă, cu o grădină botanică închisă, cu 15 zone amenajate distinct, cu un lac creat artificial, cu punerea în valoare a pârâiaşului existent care face legătura cu Peţa. Pe cele 7,6 hectare se va construi o seră propriu-zisă, în care vor funcţiona ateliere şi laboratoare pe care le vor folosi cei de la Universitatea Oradea – Facultatea de Biologie, se vor amenaja spaţii verzi cu vegetaţie variată’’, a declarat Mircea Mălan,  viceprimarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

     

     

     

  • Grupul ungar Ensana deschide la finalul lunii iulie hotelul Ensana Health Spa Hotel (Făget) din Sovata, după o investiţie de peste 8 mil. euro

    Lanţul hotelier ungar Ensana, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, urmează să deschidă la finalul lunii iulie hotelul Ursina Ensana Health Spa Hotel (Făget), după o investiţie de peste 8 mil. euro.

    Proiectul demarat în septembrie 2018, a presupus renovarea celor 144 de camere deţinute de hotelul Făget, reclasificarea acestuia de la două stele la un nivel de trei stele şi redenumirea în Ursina Ensana Health Spa Hotel, odată cu decizia de anul trecut a operatorului de a aduna toate cele 26 de unităţi spa pe care compania le gestionează în Europa sub brandul Ensana.

    ”Ursina Health Spa Hotel mizează pe un spa care se întinde pe o suprafaţă de 985 metri pătraţi, are un centru balnear spaţios, tratamente cu apă sărată, bazine cu apă sărată şi dulce, bazine de elongaţii subacvale, bazine Kneipp, saune, camere de masaj şi relaxare şi o zonă generoasă pentru tratamente medicale, de întreţinere şi înfrumuseţare”, transmite Arpad Godra, directorul de marketing şi vânzări Sovata Ensana Health Spa Hotels,.

    Grupul ungar operează în România hotelurile Sovata Health Spa Resort (patru stele), Brădet Health Spa Resort (patru stele) şi Ursina Health Spa Hotel (trei stele). Cele trei hoteluri au în total 800 de locuri de cazare în aproape 400 de camere duble. Hotelul Brădet este destinat turismului de business (conferinţe şi evenimente), în timp ce Ursina este destinat turiştilor cu bugete mai mici.

    Sovata este o staţiune cunoscută  pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Printre cele mai importante investiţii făcute de grupul ungar în ultimii ani au fost  renovarea fostului hotel Sovata cu opt milioane de euro şi renovarea hotelului Brădet cu circa şapte milioane de euro. În perioada 2003 – 2016 grupul a investit în total 27 de milioane de euro în hoteluri, potrivit oficialilor companiei.

    Compania Balneoclimaterica, pe care sunt înregistrate cele trei hoteluri, a finalizat anul trecut cu afaceri de peste 48 mil. lei, faţă de 45,7 mil. lei în 2018, şi a avut peste 55.000 de turişti, potrivit oficialilor companiei.

  • Cum rămân bogaţii bogaţi: Warren Buffett a câştigat 40 de miliarde de dolari în ultimele patru luni cu o singura investiţie

    Warren Buffet, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume, a reuşit să obţină câştiguri de 40 miliarde dolari din martie până în prezent, în urma unui pariu inspirat pe gigantul Apple, potrivit CNBC.

    Investiţia în Apple reprezintă astăzi 40% din portofoliul Berkshire Hathaway – gigantul de investiţii pe care Buffett l-a fondat şi pe care îl şi conduce.

    Prin această investiţie într-un gigant de tehnologie, miliardarul a reuşit să se adăpostească de furtunile bursiere din primele luni ale crizei, în timp ce alte active din portofoliu au înregistat scăderi masive în domenii precum asigurări sau energie.

    Investiţia lui Buffett în Apple a fost una neobişnuită încă din mai 2016, când unul dintre locotenenţii lui a ales să parieze pe gigantul de tehnologie, deşi „Oracolul din Omaha” – aşa cum este cunoscut Warren Buffett – a avut mereu o aversiune faţă de companiile din tehnologie. Atunci Berkshire Hathaway cumpăra primele 10 milioane de acţiuni Apple.

    Astăzi, Berkshire Hathaway deţine 245 milioane de acţiuni Apple, cu o valoare totală de peste 95 miliarde dolari, ceea ce face ca fondul să fie al doilea cel mai mare investitor din spatele Apple, după Vanguard.

    Pentru a achiziţiona până la participaţia actuală, Berkshire a plătit un total de 35 miliarde dolari, adică 141 dolari per acţiune, conform estimărilor CNBC, bazate pe detaliile din scrisoarea anuală trimisă către acţionari în 2019.

    Astfel, Berkshire Hathaway a câştigat în total 60 miliarde dolari până acum din investiţia în Apple.

    Acţiunile Apple au înregistrat o creştere de 10% în luna iulie, până acum, ceea ce generează un avans total de 32% de la începutul anului.

    Preţul unei acţiuni Apple se situează astăzi la 386 dolari, la o valoare de piaţă de peste 1.670 miliarde dolari.