BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani 

  • Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, mizează pe roboţi în noul business

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Pentru iunie este planificată lansarea pe platformă a unor asistenţi virtuali pentru activităţile de suport clienţi, vânzări, tehnicieni şi resurse umane; aceştia vor putea să execute peste 200 de sarcini. „Utilizatorii îşi vor putea construi propriii asistenţi, instruindu-i să acopere zone de business sau îi vor putea conecta la diferite aplicaţii pentru a oferi informaţii relevante şi a-i asista în luarea deciziilor”, adaugă Liviu Drăgan.

    Vânzarea roboţilor se va face sub formă unui abonament. Tarifele nu au fost momentan stabilite – poate fi vorba de 20 de euro pe lună pentru fiecare robot, dar poate fi vorba şi de 30 de euro şi de 10 euro, evaluează Drăgan. Vânzarea este programată să înceapă din septembrie prin intermediul unui partener, dar şi direct, iar planul este ca din 2019 să vândă doar prin parteneri.
    „Asistenţii virtuali Druid oferă o experienţă conversaţională documentată, folosind inteligenţa artificială şi procesarea limbajului natural pentru a simula o conversaţie cu o persoană reală. Este un mod de lucru nou care mă aştept să fie adoptat într-un ritm accelerat”, este de părere Dragoş Metea, CEO al Druid.

    Platforma Druid foloseşte tehnologii din zona cloud şi inteligenţă artificială precum Azure, Microsoft Cognitive Services sau Bot Framework, şi poate fi implementată pe diferite sisteme de comunicare, precum Facebook Messenger, Skype sau Slack.
    Echipa Druid este formată din oameni care au lucrat în cadrul TotalSoft, de-a lungul istoriei companiei, şi numără 12 persoane, urmând să ajungă pe la 16 până la finalul anului. Finanţarea proiectului este realizată de persoane private, partenerii lui Drăgan fiind Eugen Banciu, fondatorul distribuitorului de medicamente Farmexpert, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, Radu Enache, acţionar al lanţului hotelier Continental, Cristian Bostănescu, acţionar al studiourilor Castel Film, Anca Vlad, proprietar al lanţului de farmacii Catena, şi Radu Bugică, country manager al fondului american de investiţii SigmaBleyzer. Investiţia iniţială se ridică la 800.000 de euro, dar Drăgan se aşteaptă ca investiţia totală să ajungă la 1,5 milioane de euro.

    „Echipa pe care am format-o, portofoliul de contacte pe care l-am dezvoltat sunt, teoretic, ingrediente pentru un business de succes. Practica va demonstra. Eu nu aş fi făcut start-up-ul dacă nu credeam în el, mai ales că în memoria oamenilor rămâne doar ultimul lucru pe care l-ai făcut”, mărturiseşte Lividu Drăgan.

    Clienţii care vor alege roboţii Druid îi vor putea configura după specificaţiile acestora, iar roboţii vor putea răspunde la întrebări standard de genul: „Câte obiecte X mai avem pe stoc?”, angajaţii vor putea întreba câte zile libere mai au şi aşa mai departe. Nu este genul de robot conversaţional precum asistenţii mai cunoscuţi ca Google sau Siri. Piaţa mondială de chatbot era evaluată în 2016 la 190,8 milioane de dolari, dar se aşteaptă o creştere cosistentă, potrivit companiei de cercetare de piaţă Grand View Research. Până în 2025 piaţa ar putea ajunge la 1,25 mi­liarde de dolari. De asemenea, conform Gartner, până în 2020, peste 50% dintre întreprinderile de dimensiuni medii şi mari vor implementa module de monitorizare a produselor de tipul asistenţilor virtuali.

    „Nu voi privi graniţele României ca o limită, voi ataca încă de la început piaţa internaţională”, a spus Drăgan.

  • Iohannis, sesizare CCR pe o lege care aprobă un program de 60 de milioane de euro din bugetul de stat

    Preşedinţia motivează că prevederile legii criticate ar putea crea unele probleme cu privire la claritatea şi predictabilitatea normelor legale, lucru ce ar putea avea impact negativ asupra obligaţiilor care revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

    “Art. 4 alin. (2) lit. a) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiţii, pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program, să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere in Program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează. Astfel, nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia „s-au instalat” este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis retrimite în Parlament Legea privind numirea şi demiterea conducerii ANCOM

    Şeful statului susţine că modificările aduse Legii conţin în continuare dispoziţii care creează incertitudine în aplicarea acesteia, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    “La data de 27 decembrie 2017, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, spre promulgare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 care are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Această lege a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind prin Decizia nr. 64/14 februarie 2018 că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale faţă de criticile formulate prin raportare la art. 75, art. 115 alin. (4) precum şi ale art.148 alin.(2) şi alin.(4) din Constituţie. Având în vedere decizia Curţii Constituţionale sus-menţionată şi distinct de criticile de neconstituţionalitate prezentate în obiecţia asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat, considerăm că legea menţionată cuprinde în continuare unele dispoziţii de natură să genereze incertitudine în aplicare prin dificultăţile pe care le creează în privinţa asigurării continuităţii, stabilităţii şi independenţei funcţionării ANCOM, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia vrea ca ONU să înfiinţeze mecanisme pentru contracararea ştirilor false

    Maxim Buyakevich, director pe probleme de Informaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, a afirmat că misiunea diplomatică a Rusiei de la ONU a recomandat încă de anul trecut înfiinţarea unor mecanisme sub egida Secretariatului General al ONU menite să combată fenomenul ”fake news”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristi Nechita Rotta, fondatorul producătorului clujean de etichete autoadezive Sunimprof Rottaprint: ”Vrem ca până în 2021 să creştem cifra de afaceri până la 39 de milioane de euro”

    Sunimprof Rottaprint, un business românesc de familie înfiinţat de soţii Arnella şi Cristi Nechita Rotta  în urmă cu 27 de ani, face afaceri de 20,2 de milioane de euro anual, la o marjă de profit de circa 10% printr-o tipografie flexografică axată pe producţia de etichete autoadezive ( compania produce şi etichete shrink-sleeve, etichete wrap around, capace din folie de aluminiu, folie imprimată de aluminiu, manşoane pentru cornete de îngheţată, ambalaje din hârtie metalizată, ambalaje flexibile, etichete promoţionale). Pentru anul în curs, antreprenorii şi-au fixat un obiectiv de creştere de circa 10%, până la 22 de milioane de euro.

    Sunimprof Rottaprint deserveşte circa 800 de clienţi din FMCG, cosmetică şi îngrijire personală, produse pentru casă şi detergenţi, sănătate, inginerie, automotive – dintre ei, majoritatea sunt din România, circa 100 din Germania şi Ungaria. Aproximativ 24 % din venituri sunt aduse de exporturi.

    Compania şi-a planificat un buget de investiţii pentru intervalul 2013-2021 de 18 milioane de euro direcţionate spre tehnologizare (până acum, 4 milioane de euro din investiţie a fost realizată). ”Viziunea pe care am stabilit-o pentru firmă în 2013 a fost să triplăm cifra de afaceri (de la 13 milioane de euro la acea vreme n.red) până în 2021, până la 39 de milioane de euro”, descrie antreprenorul  Cristi Nechita Rotta obiectivele pe care le vizează prin investiţiile bugetate.

    Pentru finanţarea investiţiilor, antreprenorii clujeni lucrează cu două bănci principale, BCR şi Unicredit, dar au accesat şi fonduri europene – spre exemplu, 5 milioane de euro în contextul a două proiecte de tehnologizare şi reciclare. Antreprenorii au depus recent şi un proiect de 2,5 milioane de euro fonduri norvegiene pentru reciclare.  

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Sunimprof Rottaprint este liderul pieţei locale de tipografie flexografică, cu peste 33% cotă de piaţă, în contextul unei pieţe locale de autoadezivi de circa 50 de milioane de euro.

    Compania a evoluat de la un spaţiu de producţie de 20 de metri pătraţi, trei angajaţi şi o cantitate tipărită de 12.000 de metri liniari, la un spaţiu de 6.780 de metri pătraţi, 252 de angajaţi şi producţie de 117,37 milioane de metri liniari. ”Ne doream un business şi nu ştiam ce – voiam ceva care este bun pentru toată lumea <şi în condiţii de pace, şi în condiţii de război>, aşa am ajuns la concluzia că de etichete şi ambalaje e nevoie peste tot”, descrie

    Arnella Nechita Rotta momentul în care au decis să înfiinţeze firma, în 1991.Sediul companiei şi centrul de producţie se află în comuna Apahida din judeţul Cluj; aceasta deţine însă şi patru centre logistice în România (la Bucureşti, Timişoara, Paşcani, Braşov) şi două în Europa, în Germania şi Ungaria.

    ”Trei jucători mari de pe plan internaţional ne curtează: nu îmiplace să refuz lumea, dar nici nu cred că astăzi este momentul oportun să vindem, suntem firmă de familie, avem valori pe care poate pentru multinaţionale nu sunt prioritare. Avem tradiţie, istorie etc.”, răspunde Cristi Nechita Rotta comapaniei întrebat de posibilitatea de vânzare a companiei.

    În 2008, compania a înfiinţat şi o şcoală de tipar flexografic, unde se califică noii angajaţii companiei.

    Mai multe detalii despre evoluţia companiei locale Sunimprof Rottaprint veţi putea citi în unul dintre numerele următoare ale Business Magazin.

     

  • Senatul a adoptat înfiiţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

    Iniţiativa legislativă a primit 72 de voturi “pentru” adoptare, 30 de voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a susţinut de la tribuna plenului că iniţiativa va beneficia de îmbunătăţiri, atunci când va ajunge la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional pe acest proiect de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor schimbă legislaţia privind achiziţiile publice

    Ministerul a precizat că cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate;
    – Hotărârea de Guvern privind modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
    – Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?