BusinessMagazin

Tag: ICCJ

  • Camera Deputaţilor a aprobat prin vot vacantarea mandatelor lui Becali şi Nechita

     Vacantarea postului de deputat din circumscripţia 42 Bucureşti al lui George Becali a înregistrat 247 voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi 2 abţineri.

    Vacantarea postului de deputat din circumscripţia 18 Galaţi al lui Aurel Nechita a avut 242 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent, că proiectele de hotărâre privind vacantarea locurilor de deputat ale lui George Becali şi Aurel Nechita trebuie votate de plenul Camerei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 50 de fani rapidişti cer în faţa ICCJ condamnarea lui Copos în dosarul transferurilor

     Preşedintele Ligii Suporterilor Rapidişti, Dan Teodorescu, a sosit îmbrăcat în uniformă de deţinut şi a arborat un banner cu mesajul: “Te aştept să te iubesc. Colegul din patul de jos”.

    “El este singurul vinovat pentru situaţia în care se află clubul, aflat în insolvenţă şi fără licenţă pentru Liga I”, a declarat Teodorescu.

    Pe trotuarul de vizavi, 15 suporteri sunt îmbrăcaţi în tricouri albe, pe care au inscripţionată câte o literă, formând mesajul: “Copos la puşcărie”.

    Fanii au adus colivă, au aprins lumânări şi au cântat Veşnica Pomenire. Pe colivă au pus o lumânare cu cifra 5, reprezentând numărul de ani de închisoare la care a fost condamnat Copos de Curtea de Apel

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ROBERT CAZANCIUC, propus în funcţia de ministru al Justiţiei. Băsescu a semnat decretul prin care Cazanciuc este eliberat din funcţia de procuror

     UPDATE: Preşedintele Băsescu a semnat decretul prin care Cazanciuc este eliberat din funcţia de procuror

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat joi, 11 aprilie, Decretul prin care domnul Robert-Marius Cazanciuc, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie, ca urmare a demisiei, începând cu data de 15 aprilie 2013”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    Ponta: Voi propune numirea lui Cazanciuc după ce va fi emis decretul de eliberare din magistratură

    Premierul Victor Ponta a declarat la CSM că va propune numirea lui Robert Cazanciuc în funcţia de ministru al Justiţiei după ce va fi emis decretul de eliberare din magistratură a acestuia, Plenul CSM luând act de demisia lui din funcţia de procuror.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: CSM nu are competenţa de numire-delegare a unui magistrat ca prim-adjunct al procurorului

     La sfârşitul lunii martie, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit cu şase luni mandatul lui Daniel Morar de prim-adjunct al procurorului general al României, care ar urma să expire la 2 aprilie.

    Într-un comunicat transmis, miercuri, Guvernul arată că, pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit articolului 54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie respectate o serie de etape procedurale, şi anume propunerea ministrului Justiţiei, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea prin decret al preşedintelui României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul Zambaccian: Cererile de abţinere formulate de trei judecători repartizaţi, respinse

     Solicitările de abţinere au fost înaintate de judecătorii Ioana Bogdan, Cristina Rotaru şi Angela Dragne, care au motivat prin faptul că, anterior, s-au pronunţat în alte dosare ale lui Năstase.

    În urma respingerii cererilor de către Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), cei trei magistraţi rămân completul de cinci în care au fost repartizaţi aleator pentru a judeca, în 8 aprilie, contestaţiile din dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru luare de mită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ICCJ a decis judecarea mai devreme a dosarului privind transferurile de jucători

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut recent judecătorilor instanţei supreme să devanseze termenul de judecată acordat iniţial în 14 aprilie pentru judecarea recursurilor făcute de cei opt oameni din fotbalul românesc, condamnaţi în apel la pedepse cu suspendare sau cu executare.

    Magistraţii instanţei supreme au admis cererea DNA şi au stabilit ca judecarea recursurilor să înceapă în 11 februarie.

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acţionar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înşelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an şi şase luni pentru evaziune fiscală. În sentinţa dată, judecătorii au reţinut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă a rămas în pronunţare în dosarul fiului Sorinei Plăcintă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat în discuţie, joi, recursul făcut de Andrei Plăcintă împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti (CAB) prin care a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor. La termenul de joi al procesului, judecătorii ICCJ l-au audiat pe Andrei Plăcintă, care le-a arătat acestora că nu a avut niciun moment intenţii criminale, ci doar pe aceea de a pleca din locul “famat” în care se afla. Astfel, a arătat Plăcintă, din cunoştinţele sale, zona unde s-a petrecut incidentul din urmă cu doi ani este populată cu persoane care nu-şi câştigă existenţa în mod licit, “cu femei care practică prostituţia”, iar teama de acest loc l-ar fi împins la acele gesturi. Avocaţii lui Plăcintă au arătat instanţei supreme că decizia CAB a fost luată nedrept în sensul în care clientului lor nu i-a fost asigurat un drept efectiv la apărare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • “To do list” pentru Schengen

    Între acestea se numără informaţii despre amânarea intrării în vigoare a Codului Penal, de Procedură Penală şi de Procedură Civilă şi noul conţinut al codurilor penale. CE cere, de asemenea, ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, informaţii despre dosarele de mare corupţie aflate în curs de judecată, inclusiv cel al lui Adrian Năstase, dar şi despre anchetarea fraudelor la referendumul din iulie, precum şi despre parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI şi soarta lor în Parlament.

    Demersul CE vine în paralel cu îndemnurile adresate de şeful CE, Jose Durao Barroso, premierului Ponta ca numirea succesorilor lui Kovesi şi Morar la Parchetul ICCJ, respectiv DNA să se facă ” într-o manieră obiectivă şi independentă”, ţinând seama de apropierea termenului când vor fi selectaţi noii şefi ai acestor instituţii.

    La 15 octombrie a expirat termenul pentru depunerea proiectelor privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de procuror general al României şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ministerul Justiţiei a informat în această săptămână că toţi candidaţii şi-au depus proiectele de management şi urmează să fie intervievaţi între 23 şi 25 octombrie. Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul ministerului şi se vor publica pe pagina internet a acestuia, la data de 1 noiembrie.

    Pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-au înscris: magistratul militar Gheorghe Cornescu, Elena Hach, Gheorghe Moţa, Tiberiu Niţu, fost prim-adjunct al procurorului general al României Codruţa Kovesi, Constantin Sima, Viorica Stoica. Sima şi Stoica s-au înscris şi pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Pentru şefia DNA s-au înscris: Claudiu Dumitrescu, detaşat în funcţia de şef al Departamentul de Luptă Anti-Fraudă, Codruţa Kovesi, detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe, Vasile Ioniţă, Ioan Irimie şi Paula Tănase.

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.

  • Redutele care au scăpat asaltului USL. Azi, Parchetul şi DNA

    Explicaţia stă în faptul că mandatul lui Morar expiră la 12 august, iar preşedintele interimar Crin Antonescu ar putea uza de prerogativele sale spre a-l înlocui pe Morar cu un apropiat al USL, decapitând astfel DNA, una dintre ultimele instituţii esenţiale unde noua guvernare nu-şi instalase oamenii.

    Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a anunţat deja că nu va face nicio propunere pentru postul de procuror-şef al DNA în perioada interimatului prezidenţial, urmând astfel recomandările Comisiei Europene. Ministerul poate face însă propuneri pentru alte funcţii care în prezent sunt vacante, între care cea de prim-adjunct al procurorului general şi cele de adjuncţi ai procurorului-şef al DNA.

    În ce o priveşte pe Codruţa Kovesi, mandatul ei expiră la 2 octombrie. În conflictul din jurul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Kovesi, a acţionat deja, autosesizându-se în legătură cu “comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012 privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente”.

    În consecinţă, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului “s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, a informat Parchetul ICCJ. Procurorii Secţiei au ridicat de la Autoritatea Electorală Permanentă copiile listelor electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, considerate necesare în efectuarea activităţilor de urmărire penală.

    Aceasta înseamnă nu numai că asupra oficialilor care au dat date contradictorii despre listele electorale planează spectrul unui dosar penal, ci şi că s-a realizat o “securizare” a listelor electorale folosite la referendum, care astfel ies practic de sub controlul tuturor celorlalte autorităţi (MAI, AEP, BEC) şi intră sub controlul direct al Parchetului condus de Kovesi.