BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • În timp ce producătorii auto închid fabrici, un gigant anunţă deschiderea unei noi unităţi de producţie

    Bloomberg a scris recent că Tesla, producătorul de auotevehicule lansat de Elon Musk, intenţionează să îşi lanseze următoarea fabrică, Gigafabrica din Berlin,  până la mijlocul lui 2021. Acest lucru înseamnă că Tesla va avea unităţi de producţie răspândite pe trei continente (Europa, China şi SUA).

    Tesla consruieşte noi fabrici la un ritm de două ori mai rapid decât orice alt producător de maşini.

    Fabrica din Berlin s-ar deschide astfel pe fondul unei industrii auto germane care trece prin turbulenţe generate atât de COVID-19, cât şi de mutarea concentrării de pe businessul de bază, pe producţia de autovehiculele electrice.

    În 2019, Tesla a livrat 250.000 de autovehicule eletrice.

  • Un nou gigant se conturează la orizont: AstraZeneca discută despre o fuziune cu Gilead Sciences, în ceea ce ar putea fi cea mai mare tranzacţie din istoria industriei farmaceutice

    Gigantul farmaceutic britanic AstraZeneca a contactat rivala Gilead Sciences în legătură cu o posibilă fuziune a celor două companii care luptă împotriva pandemiei de COVID-19, conform Bloomberg.

    AstraZeneca, evaluată la 140 de miliarde de dolari, dezvoltă tratemente pentru cancer şi boli cardiovasculare, fiind cel mai mare producător britanic de medicamente după capitalizarea de piaţă. Gilead, evaluată la 96 de miliarde de dolari, este creatorul medicamentului care a primit aprobarea Statelor Unite pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus.

    Momentan, Gilead va prefera cel mai probabil să se concentreze pe achiziţii mai mici şi parteneriate, potrivit surselor citate de Bloomberg. În plus, un purtător de cuvânt din cadrul AstraZeneca a declarat că firma nu comentează „zvonuri sau speculaţii”.

    Totuşi, dacă tranzacţia se va materializa, ar deveni cea mai mare achiziţie din istoria industriei farmaceutice. Acţiunile din cadrul AstraZeneca au crescut cu 41% în ultimele 12 luni, compania devenind astfel cel mai bun performer din indexul Bloomberg pentru companii farmaceutice. În aceeaşi perioadă, acţiunile Gilead au crescut cu 19%.

    Gilead a atras investiţii după ce medicamentul antiviral pentru COVID-19, Remdesivir, a trecut testele clinice. Tratamentul, care a primit autorizare din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA, accelerează recuperarea pacienţilor care au forme avansate de COVID-19.

    În urmă cu două săptămâni, AstraZeneca a primit o finanţare de 1 miliard de dolari din partea Autorităţii de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA) din Statele Unite pentru a dezvolta un vaccin de combatere a coronavirusului în colaborare cu Universitatea Oxford.

     

  • Încă un lanţ gigant de magazine intră în faliment. Compania închide 150 de magazine şi lasă mii de oameni fără loc de muncă

    Gigantul retailer aflat în faliment J.C. Penney a anunţat săptămâna aceasta lista celor 154 de magazine pe care urmează să le închidă în această vară, întrucât începe lichidările de stoc din 12 iunie, potrivit CNBC.

    Retailerul american este într-un proces masiv de reorgnizare, întrucât a intrat într-o formă de protecţie în faţa falimentului (n.red: Chapter 11 – protecţie în faţa creditorilor pentru a oferi companiei şansa de a se reorganiza, în conformitate cu legislaţia din SUA).

    J.C. Penney va mai anunţa o nouă serie de închideri săptămâna viitoare. Retailerul estimează că lichidările de stoc vor dura între 10 şi 16 săptămâni, înainte de a închide definitiv locaţiile.

    „În timp ce închiderea unor locaţii este mereu o decizie extrem de dificilă, strategia noastră de optimizare a costurilor este vitală pentru a ne asigura ieşirea din situaţia actuală şi gestionarea situaţiei generate de pandemia de Covid-19, întrucât trebuie să devenim un retailer mai puternic cu o flexibilitate financiară mai mare, care ne poate permite să ne servim clienţii în următoarele decenii”, a declarat Jill Soltau, CEO-ul J.C. Penney.

    Retailerul J.C. Penney a fost forţat să-şi închidă temporar magazinele din cauza pandemiei, la fel ca mulţi alţi retaileri ale căror magazine au fost încadrate drept non-esenţiale. Închiderea magazinelor a împins retailerul în prăpastie, întrucât vânzările s-au prăbuşit, iar datoriile au crescut.

    Compania a depus cererea de protecţie în faţa falimentului Chapter 11 în data de 15 mai, iar acum speră să devină un lanţ de magazine mai mic, după reorganizare.

    În adata de 4 iunie, retailerul a anunţat că a redeschis aproape 500 de locaţii. Când a depus cererea de protecţie avea circa 860 de magazine. În luna februarie, compania avea aproximativ 90.000 de angajaţi atât cu normă întreagă, cât şi cu jumătate de normă. Cu toate acestea, încă nu este clar câţi oameni îşi vor pierde locul de muncă,

  • Vaccinul împotriva coronavirusului este din ce în ce mai aproape: Gigantul farmaceutic AstraZeneca promite că va finaliza dezvoltarea în septembrie şi vrea să producă 2 miliarde de doze

    Compania farmaceutică AstraZeneca vrea să producă 2 miliarde de doze de vaccin împotriva coronavirusului, dintre care 400 de milioane de doze sunt destinate pentru Marea Britanie şi SUA, iar 1 miliard de doze se vor îndrepta spre ţările mai sărace, potrivit CNBC.

    AstraZeneca plănuieşte să înceapă distribuirea vaccinului în Marea Britanie şi SUA din luna septembrie, finalizând livrarea acestuia la începutul anului 2021, conform declaraţiilor lui Pascal Soriot, CEO-ul AstraZeneca, într-o discuţie cu jurnaliştii.

    Compania a anunţat că a semnat un acord cu Serum Institute din India prin care va furniza 1 miliard de doze către ţările mai sărace, dintre care 400 milioane de doze ar urma să fie distribuite până la finalul anului 2020, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    Vaccinul, denumit AZD1222, a fost dezvoltat iniţial de Universitatea Oxford în Marea Britanie, iar AstraZeneca lucrează cu mai mulţi parteneri din industria farmaceutică pentru a produce şi distribui vaccinul.

    Pascal Soriot a spus că distribuţia va începe în funcţie de testele clinice din luna august.

    „Suntem dedicaţi acestei ţinte. Când te confrunţi cu ceva de această magnitudine, cu impactul masiv pe care îl are asupra oamenilor, economiei, nu poţi fi nesigur în modul în care lucrezi. Nu-ţi poţi pierde timpul să vezi dacă va funcţiona sau nu, ci trebuie să îţi asumi obiectivul şi să lucrezi în direcţia aceasta” a spus Soriot.

  • Camera de Comerţ explică situaţia terenului de la Romexpo, unde a intrat într-o asociere cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect gigant de 3 mld. euro

    Camera de Comerţ şi Industrie a României clarifică situaţia rezultată în urma şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.

    Potrivit unui anunţ al Camerei de Comerţ, acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

    CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo.

    Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiţionale propuse. Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.

    Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti.

    Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a R.S. România, a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a C.P.M.B. De asemenea,  prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiaşi C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului International Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerţ”.

    În  anul 1973 a fost înfiinţată Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

    Anterior înfiinţării I.T.E., activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziţiei nr. 92/1961 a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo, şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.

    Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR doreşte reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.

    O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.

    În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

    Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton.

     
     

  • Cum a reuşit un antreprenor să transforme un ingredient banal într-o fabrică de bani. Care este reţeta secretă

    În urmă cu peste şase decenii, antreprenorul Herman Warden Lay a fondat o companie care nu doar că i-a adus un renume internaţional, ci a stat la baza formării gigantului PepsiCo, al doilea producător de mâncare şi băuturi răcoritoare din lume.

    Lay s-a născut în Charlotte, Carolina de Nord, pe 6 martie 1909. În 1920, familia s-a mutat în Greenville, Carolina de Sud. Doi ani mai târziu, mama sa a murit de cancer, iar tatăl său s-a recăsătorit. După terminarea liceului, antreprenorul s-a înscris la Universitatea Furman, cu ajutorul unei burse de atletism, dar nu a absolvit, studiind aici doar doi ani.
    Primul său job a fost în cadrul Sunshine Biscuits, însă odată cu instalarea Marii Depresiuni a fost concediat. A lucrat apoi ca agent de vânzări pentru compania Barrett Food Company, unde livra chipsuri de cartofi clienţilor. Aria sa de acoperire s-a extins tot mai mult şi profitul pe care îl făcea a început să crească.
    În 1932, el a împrumutat 100 de dolari (1.870 de dolari la valoarea de acum a monedei) şi a fondat H.W. Lay Distribution Company, cu sediul în Atlanta, Georgia. Iniţial, compania a fost distribuitor pentru Barrett Food Products Company, fostul angajator al lui Lay.
    Antreprenorul a început să livreze chipsuri din Atlanta până în Nashville, Tennessee. Până în 1937, avea deja 25 de angajaţi şi începuse producţia proprie de snacksuri. Ulterior, compania sa a fuzionat cu The Frito Company în septembrie 1961, businessul astfel creat, Frito-Lay, devenind compania cu cele mai mari vânzări de snacksuri din SUA. 
    În 1965, Herman W. Lay (preşedinte şi director executiv al Frito-Lay) şi Donald M. Kendall (preşedinte şi director executiv al Pepsi-Cola) au decis ca cele două companii să fuzioneze, formând astfel gigantul PepsiCo, Inc.
    Lay s-a căsătorit cu Sarah Amelia „Mimi” Harper şi au avut patru copii. El a murit la 73 de ani, pe 6 decembrie 1982. Camera de Comerţ a SUA are o sală numită după Herman Warden Lay, iar Universitatea Furman oferă o bursă în numele său.
    În prezent, multinaţionala PepsiCo, a cărei subsidiară este Frito-Lay, are o echipă de 263.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 67 de miliarde de dolari. Printre cele mai importante branduri din portofoliul Frito-Lay se numără Fritos, Cheetos, Doritos, Lay’s şi Walkers.

  • Gigantul auto francez Renault, proprietarul Automobile Dacia, anunţă concedierile a 15.000 de angajaţi din toată lumea

    Producătorul auto francez Renault a anunţat 15.000 de concedieri în toată lumea, ca parte a unui plan de reduceri de costuri de două miliarde de euro în următorii trei ani. Renault a declarat că aproape 4.600 de concedieri vor avea loc în Franţa şi mai bine de 10.000 în toată lumea.

    Planul Renault de reducere a costurilor prevede „suspendarea proiectelor de creştere capacitară” planificate în România şi Maroc.

    Producţia globală a companiei va fi revizuită de la 4 milioane de vehicule în 2019, la 3,3 milioane până în 2024, au spus reprezentanţii companiei.

    „Dificultăţile prin care trece grupul, criza majoră prin care trece industria automotive şi urgenţa acestei tranziţii spre ecologie sunt imperativele care conduc accelerarea transformării”, spun reprezentanţii companiei într-o declaraţie.

    Grupul a anunţat că anunţă o adaptarea a capacităţii de producţie în Rusia şi a anunţat că va opri jumătate din activităţile de producţie de autovehicule alimentate cu benzină din China.

    Renault a intrat în criza coronavirusului într-o formă proastă – compania a raportat primele pierderi după ani de plusuri în 2019.
    Guvernul francez este cel mai mare acţionar cu un procent de 15%; se discută despre un împrumut garantat de stat în valoare de 5 miliarde de euro.

     

  • Abandonul şcolar, curajul şi 5.000 de dolari l-au transformat într-o legendă. Care este povestea omului care stă în spatele unuia dintre cei mai mari rivali ai Uber

    Markus Villig este un tânăr estonian care la vârsta de 19 ani a abandonat facultatea şi s-a decis să dezvolte o aplicaţie de ride-hailing, cunoscută până nu de mult sub numele de Taxify. La acest proiect a contribuit şi familia lui Markus, care i-a finanţat iniţiativa cu 5.560 de dolari. În 2019, la doar 25 de ani, Markus conduce unicornul Bolt(fostul Taxify), unul dintre cei mai mari inamici al gigantului american Uber.

    Markus Villig este un tânăr estonian care la vârsta de 19 ani a abandonat facultatea şi s-a decis să dezvolte o aplicaţie de ride-hailing, cunoscută până nu de mult sub numele de Taxify. La acest proiect a contribuit şi familia lui Markus, care i-a finanţat iniţiativa cu 5.560 de dolari. În 2019, la doar 25 de ani, Markus conduce unicornul Bolt(fostul Taxify), unul dintre cei mai mari inamici al gigantului american Uber.

    Ceea ce l-a inspirat pe tânărul estonian să facă business în acest fel a fost povestea aplicaţiei Skype, care a fost dezvoltată tot în Estonia şi care i-a demonstrat lui Markus Villig că un business în tehnologie „poate fi lansat de oriunde”, scrie CNBC.

    „Am realizat că în industria tehnologică există foarte mult spaţiu de manevră şi ca poţi realiza lucruri uimitoare lucrând cu o echipă foarte mică”, a declarat Markus Villig.

    Potrivit fondatorului, chiar şi atunci când lumea a început să fie interesată de aplicaţie, acesta a continuat să fie prudent atunci când a fost vorba despre costurile de business, evitând angajarea în masă a şoferilor sau realizând campanii de marketing exorbitante. Pentru recruta şoferi, atunci când compania sa încă nu cunoscuse succesul, Markus se plimba pe străzile din Tallinn, capitala Estoniei, în căutare de personal.

    „Aceasta este o industrie în cadrul căreia clienţii se aşteaptă să primească calitate în schimbul banilor. Dacă poţi oferi clienţilor cu preţ cu 20% mai bun sau te poţi asigura că şoferii vor pimi cu 20% mai mult pentru fiecare cursă care chiar îşi face banii” a mai spus Markus Villig.

    Şoferii Bolt pot câştiga şi cu 10% mai mult spre comparaţie cu alte platforme de ride-hailing, în contextul în care compania percepe un comision de 15% din banii câştigaţi în urma fiecărei curse. Gigantul american Uber, prestează aceeaşi politică a comisionului, însă în acest caz ei preiau 25% din ceea ce câştigă şoferii.

    Serviciul eston de ride-hailing Bolt, care până la începutul anului 2019 s-a numit Taxify, a reintrat pe competitiva piaţă de taximetrie a Londrei, promiţând curse mai ieftine şi salarii mai bune pentru şoferi comparativ cu rivalul său mai mare la nivel mondial, Uber Technologies. Iniţial, s-a încercat lansarea curselor Bolt în 2017, dar autorităţile londoneze nu au permis acest lucru în contextul în care compania nu reuşise să obţină o licenţă de operare la acea vreme.

    Bolt este o aplicaţie mobilă disponibilă în 100 de oraşe şi 30 de ţări, având aproximativ 25 milioane de clienţi şi 500.000 de şoferi. Cu toate acestea, ride-hailingul nu este singura ramură de business pe care se bazează compania, pentru că aceasta închiriază scutere electrice şi livrează mâncare comandată printr-o aplicaţie dedicată.

     

     

  • Recomandare de film: un serial despre capitalism şi viaţă după moarte

    „Viaţa nu este dreaptă. Nici varianta ei digitală”, spune unul dintre personajele serialului Upload, replică ce poate oferi cheia de interpretare a acestei comedii SF. Regizorul Greg Daniels, care a realizat şi comedia axată pe viaţa în birourile americane la începuturile lor The Office, analizează într-un mod satiric capitalismul şi viaţa de după moarte într-un viitor digital. Chiar dacă tema principală este viaţa într-un rai digital, serialul este descris în presa internaţională ca fiind mai ales o perspectivă originală a capitalismului de ultimă generaţie.

    Upload se întâmplă în 2033, când tehnologia face posibilă încărcarea conştiinţei unei persoane într-un avatar digital. Cei care mor pot astfel să fie în permanent contact cu cei din apropierea lor rămaşi în viaţă.

    Nathan (Robbie Amell) este un programator care se pregătea să îşi vândă proiectul şi care are un accident cu maşina sa autonomă – deşi în lumea anului 2033 se spune că „maşinile autonome nu fac accidente”.  Oamenii mor mai degrabă din cauza „plămânului vapat” – o boală a viitorului.

    În faţa morţii, prietena sa bogată îi oferă şansa de a face upload – viaţa digitală este  aparent foarte scumpă şi doar cei privilegiaţi şi-o permit. Există mai multe variante de continuare a vieţii în acest fel – aceasta fiind o industrie de 600 de miliarde de dolari – varianta în care ajunge personajul principal este însă cea mai apropiată de viaţa reală.

    Raiul viitorului „premium” se prezintă în variante digitalizate ale dealurilor din Toscana, cazinourilor din Las Vegas, savanei africane şi alte scenografii din care cei care plătesc pot să aleagă – printre care şi Lake View, descris drept „singurul model de viaţă digitală creat după hotelurile victoriene din Statele Unite şi Canada”. În acesta din urmă îşi începe aventura eroul serialului. El descoperă rapid beneficiile vieţii digitale „de după”, dar şi lipsurile acesteia. Spre exemplu, faptul că pentru un upgrade, pentru a consuma anumite alimente, trebuie să plăteşti (în moneda digitală a Facebook, Libra).

    Upload ilustrează şi câteva aspecte referitoare la inegalitatea veniturilor, care pare să se adâncească în 2033. „Cei 1%” nu sunt doar singurii care îşi permit să intre în aceste raiuri digitale, dar sunt şi cei care îşi permit mâncare adevărată aici) de pildă. În această viaţă, eroul principal îl întâlneşte pe proprietarul „celei a doua companii private ca mărime şi mare influent al sistemului politic american”. Sistemul de ratinguri pe care l-aţi regăsit în Black Mirror, un alt SF despre viaţa în viitor, se regăseşte şi aici. 

    Upload
    Regia: Greg Daniels
    Distribuţie: Robbie Amell, Andy Allo, Allegra Edwards, Zainab Johnson, Kevin Bigley
    Difuzare: Prime Video
    Număr de episoade: 10
    Durată episod: Cca 45 de minute
    Data lansării: 1 mai

  • Tranzacţiile crizei: Gigantul Amazon vrea să cumpere una dintre cele mai cunoscute companii din industria de film

    Acţiunile gigantului din industria filmului AMC Entertainment au crescut cu 31% înainte de începerea şedinţei de tranzacţionare pe bursa din New York, după ce Daily Mail a scris că gigantul de comerţ online Amazon este interesat de o potenţială preluare a AMC.

    Conform Market Watch, Amazon şi-a exprimat interesul pentru preluarea lanţului de cinematografe, fiind în discuţii cu AMC, compania-mamă a Odeon Cinemas. Nu este clar până acum dacă negocierile sunt în curs sau dacă cele două părţi au ajuns la un acord.

    Capitalizarea de piaţă a AMC se ridica vineri la ora închiderii la 427,4 milioane de dolari, compania înregistrând o scădere de 43% pe bursă de la începutul anului, întrucât restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii virusului au afectat industria cinematografelor.

    În acelaşi timp, acţiunile Amazon au crescut cu 28,8% de la începutul anului, în timp ce indicele S&P 500 a înregistrat un declin de 9,3%.