BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Economia germană se scufundă sub presiunea dobânzilor mari: Ţara va avea o contracţie de 0,2% în acest an. „Începând din 2018 economia Germaniei nu mai merge bine”

    Germania se confruntă cu al doilea an de recesiune, pentru prima dată de la începutul aniilor 2000’, scrie FT.

    Prognoza actualizată a guvernului arată că economia Germaniei se va contracta cu 0,2% în acest. „Situaţia nu este una bună. Începând din 2018 economia Germaniei nu mai merge bine”, a declarat  Robert Habeck, ministrul german al economiei.

    În urmă cu doar câteva luni prognoza arată că economia va creşte cu 0,3% în acest an.

    Economia a fost încetinită de creşterea dobânzilor, inflaţie şi incertitudinea din mediul politic, care au redus cererea şi au slăbit investiţiile. Companiile se plâng de costul mare al energiei şi al forţei de muncă.

    Dacă prognozele ministerului se vor dovedi a fi corecte, Germania va traversa al doilea an de recesiune din ultimii 20 de ani. Astfel, în 2023 economia s-a contractat cu 0,3%, lucru nemaîntâlnit din 2002 şi 2003, când a economia scăzut cu 0,2%, respectiv 0,3%.

    Totuşi, Robert Habeck a mai afirmat că economia va creşte cu 1,1% în 2025 şi 1,6% în 2026.

  • Ediţia germană a Business Insider scrie despre Octavian Pătraşcu, românul de 38 de ani care a devenit acţionar majoritar şi CEO al fintech-ului german Naga: „conduce 600 de oameni şi lucrează 16 ore pe zi”

    Octavian Pătraşcu, un român de 38 de ani dintr-un “mic oraş din România” – Târgu Jiu care a studiat economia şi dreptul la Bucureşti, şi a renunţat la cariera de avocat pentru a contribui la dezvoltarea unei platforme de trading online în urmă cu mai bine de un deceniu, şi-a dezvoltat după exitul din acel proiect propria platformă de tranzacţionare cu care a ajuns să achiziţioneze fintech-ul Naga din Hamburg ca parte a unui plan de expansiune internaţională, scrie ediţia din Germania a Business Insider.

    Pătraşcu lucrează zilnic 16 ore, până la 23,30 şi conduce 600 de oameni cu ţinta “ de a schimba modul în care oamenii investesc”, notează Business Insider Germania în profilul dedicat antreprenorului român.
    Publicaţia notează că Pătraşcu a investit şi 8 mil. euro din fondurile personale în Naga. “Practic, am pariat pe mine însumi” a spus Pătraşcu..

    După achiziţia Naga, antreprenorul român a introdus reguli noi privind managementul companiei, în care fiecare cheltuială este revizuită şi justificată. “”Acum, totul funcţionează mult mai structurat, dar angajaţii au nevoie de timp pentru a se obişnui cu aceste noi procese”, adaugă el.

    Publicaţia notează că antreprenorul a introdus un sistem bazat pe salarii fixe, la care se adaugă bonusuri pentru performanţă. “Toată lumea primeşte un salariu fix, dar avem o politică de compensaţii care se întinde pe 100 de pagini. Aceasta stipulează în detaliu modul în care angajaţii primesc bonusuri pentru performanţa lor individuală şi succesul companiei.”
     

  • Germania nu mai depinde de gazul rusesc şi se declară pregătită pentru iarnă

    Vicecancelarul german Robert Habeck a anunţat că Germania a depăşit criza energetică şi este pregătită pentru iarna viitoare, fără a mai depinde de gazul rusesc.

    Germania a rezolvat criza energetică şi este pregătită pentru iarna anului 2025, a declarat vicecancelarul şi ministrul Economiei, Robert Habeck, citat de Bild, joi, scrie The Kyiv Independent.

    Habeck a afirmat că Germania nu se mai confruntă cu o penurie de gaz şi nu mai are nevoie de gaz rusesc, un punct de cotitură în strategia energetică a ţării. Declaraţia a fost făcută în cadrul unui dialog cu cetăţenii din oraşul Osnabruck.

    Schimbarea vine după ce Rusia a restricţionat livrările de gaz către Europa în urma invaziei în Ucraina şi a sancţiunilor occidentale primite.

    În 2022, Gazprom, gigantul energetic de stat al Rusiei, a suspendat livrările prin conducta Nord Stream către Germania.

    În 2023, Germania a semnat un acord cu Norvegia, principalul producător de gaz al Europei, pentru a creşte livrările norvegiene la un nivel comparabil cu cel furnizat anterior de Rusia.

    Habeck a confirmat că depozitele de gaz ale Germaniei sunt complet pline şi că toate obiectivele energetice au fost atinse. Cu toate acestea, preţul gazelui rămâne mai ridicat decât înaintea războiului din Ucraina, din cauza cererii globale de gaz lichefiat (LNG), în special din Asia, unde temperaturile ridicate au crescut consumul.

  • Draghi versus Berlin: Lupta pentru datoria comună şi viitorul economic al UE – Germania respinge planul de redresare al fostului premier italian

    În pofida avertismentelor lui Mario Draghi că datoria comună este esenţială pentru a face Uniunea Europeană mai competitivă în faţa Chinei şi SUA, Germania nu consideră această opţiune ca fiind prioritară, potrivit Bloomberg.

    Fostul prim-ministru italian a prezentat luni raportul său mult aşteptat privind redresarea economiei europene, cu emisiunea de obligaţiuni comune drept principal punct de interes. Ca răspuns, ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a declarat că o astfel de abordare nu va rezolva problemele structurale ale regiunii.

    „Sunt foarte sceptic referitor la propunerea domnului Draghi privind datoria”, a spus Lindner într-o declaraţie pentru N-TV. „În esenţă, aceasta înseamnă că Germania ar trebui să plătească pentru alţii, chestiune care nu poate fi aplicată.”

    Această reacţie din partea Berlinului subliniază dificultăţile în implementarea planului de 400 de pagini destinat să restabilească competitivitatea blocului în raport cu alte pieţe de pe glob.

    Rezistenţa faţă de cererea lui Draghi ca regiunea să investească anual până la 800 de miliarde de euro (884 de miliarde de dolari) şi să se angajeze să emită regulat obligaţiuni comune reflectă o istorie lungă de impasuri în ceea ce priveşte ambiţiile rivale din interiorul UE.

    „Mesajul lui Draghi este menit să tragă un semnal de alarmă”, a declarat Gilles Moec, economist şef la Axa Group. „Putem concura cu SUA, ştim ce trebuie să facem acest lucru, este în limitele posibilităţilor noastre.”

    Solicitările Italiei pentru o Uniune Europeană care să devină mai mult decât suma părţilor sale prin combinarea puterii fiscale a naţiunilor sale s-au confruntat de mult cu opoziţia Germaniei, cea mai mare economie a UE, care a fost reticentă chiar şi în privinţa proiectului euro.

    Această reacţie poate fi familiară pentru Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, care, în timpul mandatului său la Frankfurt, a criticat abordarea „nein zu allem” (nu la tot) a omologului său de la Bundesbank, Jens Weidmann, în abordarea crizei datoriilor din regiune şi a ameninţării deflaţiei.

    În ciuda importanţei raportului său, Draghi ştie că prea puţine dintre propunerile sale ar putea fi implementate în viitorul apropiat.

  • Bogaţii vor fi mai bogaţi ca niciodată. Până în 2030, vârful de lance al elitei miliardarilor va cotrola 9.500 mii mld. dolari, cât PIB-ul Germaniei, Franţei şi Marii Britanii combinat

    Potrivit celui mai recent studiu Deloitte, cele mai bogate familii din lume vor ajunge să controleze averi de 9.500 mii mld. dolari până în 2023, pe măsură ce firmele de wealth management ale miliardarilor se dezvoltă agresiv şi ajung să rivalizeze cu fondurile de investiţii, scrie Bloomberg.

    Spre comparaţie, economii puternic dezvoltate din Europa precum Marea Britanie, Germania sau Franţa controlează împreună aproximativ 9 mii mld. dolari.

    Conform raportului, această cifră ar reprezenta un salt de 73% faţă de suma actuală estimată la  5,5 mii mld. dolari controlată de şefii afacerilor de familie. Se preconizează că numărul firmelor de investiţii controlate de bogaţi va creşte cu o treime în aceeaşi perioadă, depăşind 10.000 de unităţi.

    Firmele de wealth management îşi fac tot mai des loc în piaţă şi ajungă să influenţeze alte companii, fiind în unele cazuri responsabile de schimbarea unui CEO şi de noile direcţii pe care un business le adoptă.

    Regulile mai permisive impuse acestor firme şi potenţialul ca comportamentul lor investiţional să aibă un impact toxic au fost pe deplin puse în evidenţă de implozia din 2021 a gigantului de investiţii Archegos Capital Management al lui Bill Hwang.

    Firmele de wealth management ale bogaţilor intervievate în raportul Deloitte aveau în medie doar 15 angajaţi, gestionând active în valoare de 2 miliarde de dolari. Doar aproximativ o treime erau conduse de o persoană din afara familiei.

    „Poate fi cu siguranţă riscant să gestionezi o avere atât de mare. Firmele de investiţii ale miliardarilor trebuie să fie foarte atente în privinţa persoanelor pe care le aduc în boardul companiei” declarat Rebecca Gooch, şef global al departamentului de analiză pentru Deloitte Private

     

  • Cea mai puternică economie europeană se află într-o criză istorică: forţa de muncă a ţării este distrusă, industria este la pământ iar giganţii auto îşi închid fabricile şi concediază mii de oameni

    Acapararea post-pandemică a forţei de muncă şi normele stricte de protecţie a angajaţilor maschează schimbări îngrijorătoare pe piaţa germană a locurilor de muncă bine plătite din industria prelucrătoare, scrie FT. 

    După ce a atins un minim istoric de 4,9% în primăvara anului 2019, rata şomajului în cea mai mare economie din zona euro a crescut la 6%, conform cifrelor Biroului Federal al Muncii.

    Deşi această rată este încă sub media zonei euro – şi mai puţin de jumătate din ratele înregistrate la începutul secolului XXI – economiştii şi avocaţii consideră că starea pieţei forţei de muncă este mai gravă decât sugerează cifra principală.

    Aceştia avertizează că cifrele maschează o scădere a locurilor de muncă înalt calificate şi bine plătite din industria prelucrătoare, iar problemele vor continua, deoarece giganţii industriali se luptă să facă faţă preţurilor ridicate la energie, exporturilor slabe şi schimbărilor tehnologice.

    Piaţa forţei de muncă a ţării, cândva înfloritoare, suferă de o „moarte prin o mie de tăieturi”, a declarat Carsten Brzeski, economist şef la banca olandeză ING, adăugând că „politicienii şi publicul larg nu au înţeles încă”.

    În timp ce Germania continuă să creeze numeroase locuri de muncă prost plătite, industria auto vitală a ţării, în valoare de 564 miliarde EUR, se străduieşte să supravieţuiască trecerii la maşinile cu baterii, care nu necesită la fel de multă inginerie complexă – sau forţă de muncă – ca cele alimentate cu benzină.

    Luni, directorul general al VW, Oliver Blume, a anunţat că intenţionează să renunţe la promisiunea companiei de a nu reduce numărul de locuri de muncă până în 2029. De asemenea, se iau în considerare închideri de fabrici în Germania, lucru care nu s-a mai întâmplat în istoria de 87 de ani a companiei.

    Ocuparea forţei de muncă în sectorul auto a atins apogeul în 2018 şi a scăzut cu 6,5 % anul trecut, ajungând la 780 000 de lucrători. Este probabil să scadă şi mai mult, deoarece concurenţa mărcilor străine de vehicule electrice provoacă Volkswagen, Mercedes-Benz şi BMW.

    Reţeaua de furnizori autohtoni a producătorilor auto a fost puternic afectată. Un sondaj realizat în august de Horváth, o firmă de consultanţă, pe 50 dintre aceştia a arătat că 60 % dintre aceştia intenţionează să îşi reducă forţa de muncă din Germania în următorii cinci ani.

    Continental, al treilea furnizor ca mărime din Germania, cu venituri anuale de 41,4 miliarde de euro, a decis să renunţe la sectorul pieselor auto şi să se concentreze pe anvelope. Continental desfiinţează mii de locuri de muncă pe măsură ce se pregăteşte să se desprindă de unitatea sa de senzori şi sisteme de frânare.

    În alte sectoare, companii mari precum SAP, Miele şi Bayer au anunţat până acum peste 55 000 de reduceri de personal în acest an, potrivit unui calcul al Financial Times – deşi unele dintre acestea sunt în afara Germaniei. Alţi giganţi industriali, precum Thyssenkrupp şi BASF, negociază cu sindicatele în vederea unui număr încă nedeclarat de concedieri.

    Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru cercetarea ocupării forţei de muncă, IAB, a descris situaţia de pe piaţa forţei de muncă din Germania ca fiind „foarte îngrijorătoare”.

    „Unele companii blue-chips au început să pună sub semnul întrebării întreprinderi [din Germania] care au fost mult timp de mare succes”, a declarat Fitzenberger.

    Ulrich Sittard, partener la firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer, care consiliază unele dintre cele mai mari companii din ţară în ceea ce priveşte reducerea personalului, a declarat că activitatea sa legată de concedieri s-a dublat în ultimii doi ani.

    „Percepţia mea este că reducerea locurilor de muncă în rândul blue-chips-urilor germane a crescut la cel mai înalt nivel de la criza financiară”.

     

  • Istoricul fostului lagăr nazist Buchenwald, terifiat de ascensiunea extremei drepte în Germania

    Istoricul şi directorul fundaţiei care administrează memorialul de la fostul lagăr de concentrare nazist Buchenwald, Jens-Christian Wagner, a spus că primeşte din ce în ce mai multe ameninţări bazate pe ură, în urma victoriei partidului de extremă dreaptă, AfD, la alegerile din Turingia, scrie AFP.

    Extrema dreaptă a obţinut 33% din voturi, iar Wagner se declară îngrijorat că acest succes va înmulţi atacurile împotriva memorialului.

    În ultimele luni, memorialul a fost ţinta actelor de vandalism, inclusiv grafitti cu simboluri naziste.

    „De duminica seara, eu şi colegii mei suntem supăraţi şi deprimaţi”, a declarat Wagner.

    El a menţionat că, din cauza creşterii atitudinii revisioniste, va fi din ce în ce mai dificil să schimbi mentatea oamenilor.

    Wagner a primit recent patru ameninţări cu moartea, după ce a încercat să-i convingă pe locuitorii din Turingia să nu voteze AfD.

    Deşi AfD nu are, în prezent, şanse să formeze o majoritate, Wagner se teme că partidul ar putea reduce finanţarea memorialului.

    Memorialul, care comemorează moartea a peste 56.000 de persoane, între 1937 şi 1945, ar putea fi forţat să-şi limiteze activitatea din lipsă de fonduri.

  • Biletul de 9 euro pentru transport public şi regional introdus de Germania nu a redus traficul semnificativ

    Biletul de 9 euro care a fost introdus de Germania în vara anului 2022 a costat foarte mult, dar a redus nesemnificativ traficul, scrie heise.de, citând un raport al institutului german ifo.

    Cererea în creştere pentru acesta a dus de asemenea la mai multe întârzieri ale serviciilor de transport feroviar.

     

  • Investitorii ultra-bogaţi profită de criza imobiliară din Germania: Peste 1,5 miliarde de euro investite în proprietăţi de lux

    În timp ce investitorii instituţionali evită piaţa imobiliară comercială din Germania, afectată de criză, familiile înstărite identifică oportunităţi de achiziţionare a unor proprietăţi de prestigiu la preţuri avantajoase, scrie Bloomberg.

    În primele şase luni ale acestui an, investitorii privaţi ultra-bogaţi au încheiat tranzacţii de 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari) în toate categoriile de proprietăţi, conform datelor furnizate de brokerul imobiliar Jones Lang LaSalle Inc. (JLL).

    De la începutul majorării ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană în 2022, volumul investiţiilor private în sectorul imobiliar a rămas constant, în timp ce alte grupuri de investitori s-au retras vizibil, potrivit JLL. Astfel, ponderea investiţiilor private în totalul tranzacţiilor a crescut de cinci ori, ajungând la aproximativ 10% în primele şase luni ale anului 2024.

    Această activitate intensificată a inclus şi sectorul birourilor, care a fost afectat de tendinţele post-pandemice de lucru de la distanţă şi de creşterea ratelor dobânzilor. În Hanovra, JLL a intermediat o tranzacţie de 70 de milioane de euro pentru vânzarea fostului sediu al Deutsche Hypothekenbank – unitatea ipotecară a creditorului regional public NordLB – către biroul familiei lui Karl Gerhold, fondatorul companiei energetice Getec Group din Hanovra.

    În 2023, proprietăţile de birouri reprezentau aproape o treime din investiţiile imobiliare realizate de cumpărătorii privaţi, în timp ce ponderea tranzacţiilor de birouri pe piaţa germană a scăzut la 17%. Cumpărătorii instituţionali sunt încă precauţi în a investi în spaţii de birouri, potrivit lui Stephan Leimbach, şeful departamentului de investiţii în birouri din Germania al JLL.

    „Investitorii privaţi găsesc acum mai uşor oportunităţi decât cei instituţionali şi sunt dispuşi să plătească preţuri atractive”, a declarat Leimbach. „O tranzacţie de birouri de aproximativ 70 de milioane de euro într-un oraş precum Hanovra – cine ar fi crezut că este posibil în 2024?”

    În afară de birouri, clădirile şi locaţiile emblematice sunt de asemenea preferate de investitorii privaţi. În martie, Union Investment a vândut Fünf Höfe din München, care găzduieşte un centru comercial de lux, birouri şi apartamente, biroului familiei miliardarilor germani Andreas şi Thomas Strüngmann. Complexul, situat lângă emblematica Frauenkirche din oraş, a fost vândut pentru 700 de milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacţii imobiliare comerciale din Germania în acest an.

    Potrivit lui Henning Koch, directorul general al administratorului de fonduri Commerz Real AG, activele de prestigiu precum Fünf Höfe şi lipsa unei concurenţe serioase atrag din nou investitori privaţi care s-au retras atunci când alţi cumpărători erau mai activi.

    La începutul acestui an, Commerz Real a achiziţionat mai multe proprietăţi comerciale cu destinaţie mixtă în München pentru un investitor privat anonim. Aceste active au fost disponibile din cauza turbulenţelor din sector, întrucât proprietarul anterior – dezvoltatorul Centrum Holding din Düsseldorf – a intrat în insolvenţă la mijlocul anului 2023.

    Unele dintre clădiri, vândute pentru o sumă nedivulgată, se află pe Maximilianstrasse, bulevardul comercial de lux din München, şi găzduiesc magazine ale unor mărci de lux precum Fendi şi Montblanc.

  • Cel mai mare producător auto de pe continent se află în faţa unei decizii istorice: Prima închidere de fabrici din Germania în 87 de ani de activitate a celebrului producător de maşini ameninţă viitorul industriei auto europene

    Volkswagen AG ia în considerare închiderea unor fabrici din Germania pentru prima dată în cei 87 de ani de existenţă, sfidând tradiţia şi riscând un conflict cu sindicatele. Această decizie reflectă problemele profunde ale industriei auto europene, scrie Bloomberg.

    După ani de zile în care a ignorat supraproducţia şi scăderea competitivităţii, măsurile luate de gigantul auto german ar putea declanşa o reajustare semnificativă în industrie. Cauzele sunt evidente: Europa se luptă să ţină pasul cu rivalii chinezi şi cu Tesla Inc. în producţia de maşini electrice.

    „Contextul economic a devenit şi mai dificil, noi competitori începând să intre agresiv pe piaţa europeană”, a declarat Oliver Blume, directorul general al VW. „Germania, ca locaţie de afaceri, rămâne în urma altor ţări în ceea ce priveşte competitivitatea”.

    Un posibil conflict de muncă ar reprezenta un test important pentru Blume, care este şi directorul mărcii de maşini sport Porsche. În trecut, conflictele sindicale au dus la demiterea mai multor directori VW.

    Creşterea profitabilităţii mărcii VW devine tot mai dificilă din cauza costurilor ridicate legate de logistică, energie şi forţa de muncă. Marja de profit a scăzut la 2,3% în prima jumătate a anului, comparativ cu 3,8% anul trecut. În acelaşi timp, VW pierde teren pe cea mai mare piaţă a sa, China, unde modelele sale electrice sunt depăşite de cele ale concurenţei, în timp ce vehiculele electrice chinezeşti mai ieftine câştigă teren în Europa.

    Acest conflict iminent la una dintre cele mai mari companii germane ameninţă consensul postbelic conform căruia angajaţii au o influenţă semnificativă în cadrul unei firme. Acordurile de co-determinare de lungă durată sunt sub presiune, în timp ce noi competitori atacă baza industrială a Germaniei şi partidele populiste câştigă teren.

    Rezultatele alegerilor din două landuri din estul Germaniei, de duminică, au reprezentat o înfrângere pentru social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi pentru partenerii săi de coaliţie. Partidul Alternativa pentru Germania s-a clasat pe locul al doilea în Saxonia, unde VW are o fabrică de maşini electrice la Zwickau, şi a câştigat în Turingia, fiind primul succes al unui partid de extremă dreapta într-o alegere de stat germană de la Al Doilea Război Mondial.

    „Sunt profund îngrijorat că managementul VW nu exclude închiderea fabricilor şi concedierile obligatorii”, a declarat Bernd Westphal, purtătorul de cuvânt al SPD pentru politica economică. „Grupul parlamentar SPD susţine ferm angajaţii şi aşteaptă discuţii constructive cu comitetele de întreprindere şi sindicatele.