“A plecat dintre noi, dar spiritul Regelui Mihai va fi în continuare far călăuzitor şi reper moral pentru generaţiile ce vor urma. Dat fiind faptul că viaţa Regelui s-a suprapus, aproape integral, pe veacul scurs de la Marea Unire, şi că toată viaţa a militat fără ostenire pentru unitatea românilor, voi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca Piaţa Victoriei să-i poarte numele”, a spus primarul Capitalei, Gabriela Firea, după moartea regelui. Regele Mihai al României a murit, la vârsta de 96 de ani.
Tag: general
-
Cât de bine sunt pregătite companiile pentru cel mai mare şoc al anului 2018
„Ofiţerul de protecţie a datelor poate fi un jurist cu cunoştinţe de IT. Puteţi găsi şi un actor dar care să înţeleagă bine, care să creeze proceduri, să realizeze o analiză de impact, să realizeze o schemă pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Persoana trebuie să aibă cunoştinţe în utilizarea datelor cu caracter personal“, a declarat George Bălăiţi, şef serviciul control operatori de la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
-
Consilier general:Firea cheltuie peste 10 milioane de lei din bani publici pentru imaginea personală
Potrivit sursei citate, în prezent, la nivelul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniu lui Turistic (AMPT) este în curs atribuirea a două contracte, unul de 9,2 milioane de lei pentru realizarea de emisiuni radio şi tv, iar altul, de 1,6 milioane de lei, pentru un concert organizat la Palatul Patriarhiei.„Solicităm suspendarea imediată a procesului de atribuire a acestor contracte pentru că ambele achiziţii au, de fapt, o singură miză, şi anume să o ajute pe Gabriela Firea să-şi facă imagine pe banii bucureştenilor”, a declarat, miercuri, preşedintele USR Bucureşti şi consilier general din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) Roxana Wring, în cadrul unei conferinţe de presă.Potrivit sursei citate, caietul de sarcini pentru achiziţia serviciilor de realizare şi difuzare materiale radio şi TV este atât de vag şi ar putea acoperi „eventuale campanii de imagine pentru Gabriela Firea”.În caietul de sarcini al acestui contract de achiziţii al AMPT, intrat în posesia MEDIAFAX, la capitolul „Descrierea serviciilor solicitate” se arată: „Proiectul depus va conţine conceptul original privind producţia de materiale audiovizuale dedicate Centenarului Marii Uniri şi respectând tema Proiectului Cultural «Bucureşti-Centenar» şi obiectul de activitate al AMPT şi graficul de difuzare, începând cu luna decembrie 2017 până la data de 31 decembrie 2018, (…) servicii de producţie TV a materialelor audiovizuale constând în reportaje, interviuri, dezbateri, documentae, ştiri şi altele”. -
Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte
ROXANA GUIMAN DRILEASENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION
REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:
∫ Sferă de aplicare mai largă
∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:
∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvatăANCA ZEGREAN
SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE
Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.
Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.
Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.
Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.
Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.
Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).
în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.
-
Căderea imperiului: compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari
Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.
”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.
Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele – Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor.
Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.
GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.
O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.
O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.
Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.
-
Oficial al Forţelor Aeriene: Armata SUA poate refuza un ordin prezidenţial privind armele nucleare –
Generalul în rezervă Robert Kehler a susţinut, în faţa Senatului, că ofiţerii americani pot refuza să lanseze arme nucleare, dacă ordinele venite din partea preşedintelui nu respectă legislaţia în vigoare. El a adăugat că principiile legale ale intervenţiilor militare se aplică şi deciziilor de a folosi arme nucleare.
Senatorul statului Maryland, Ben Cardin, l-a întrebat pe Kehler dacă ordinele preşedintelui care încalcă aceste principii ar putea fi ignorate de unitatea de comandă strategică a SUA.
“Da”, a răspuns acesta, adăugând că o astfel de situaţie ar duce la o “conversaţie foarte dificilă”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Oficial al Forţelor Aeriene: Armata SUA poate refuza un ordin prezidenţial privind armele nucleare –
Generalul în rezervă Robert Kehler a susţinut, în faţa Senatului, că ofiţerii americani pot refuza să lanseze arme nucleare, dacă ordinele venite din partea preşedintelui nu respectă legislaţia în vigoare. El a adăugat că principiile legale ale intervenţiilor militare se aplică şi deciziilor de a folosi arme nucleare.
Senatorul statului Maryland, Ben Cardin, l-a întrebat pe Kehler dacă ordinele preşedintelui care încalcă aceste principii ar putea fi ignorate de unitatea de comandă strategică a SUA.
“Da”, a răspuns acesta, adăugând că o astfel de situaţie ar duce la o “conversaţie foarte dificilă”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Vine frigul! Ce temperaturi vor fi în ţară miercuri, joi şi vineri şi unde va ploua
VREMEA MIERCURI
Miercuri, vremea va fi în general închisă, cu cer noros, intervale cu soare fiind doar în nordul ţării. Va ploua local în regiunile sud-vestice, iar în rest izolat vor fi posibile ploi slabe sau burniţă. Vântul va fi moderat în sud şi sud-est şi va sufla în general slab în rest. Regimul termic va fi caracterizat de valori în marea lor majoritate apropiate de cele normale ale perioadei, cu maxime între 5 şi 12 grade. Pe arii restrânse va fi ceaţă, potrivit REALITATEA TV.
În Bucureşti, pe parcusrul zilei vremea va fi închisă, iar regimul termic apropiat de cel normal pentru jumătatea lunii noiembrie. Vântul va sufla moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade.
La munte, vremea va fi în general închisă, cu înnorări îndeosebi în Carpaţii Meridionali. Va ploua local în Munţii Banatului, iar în rest izolat vor fi posibile ploi slabe. Vântul va avea întensificări îndeosebi pe creste. Regimul termic va fi caracterizat de valori în marea lor majoritate apropiate de cele normale ale perioadei.
VREMEA JOI
Mâine, în regiunile intracarpatice valorile termice diurne vor fi în creştere uşoară şi se vor situa peste mediile climatologice, în timp ce în restul teritoriului vremea se va menţine apropiată de normalul perioadei. Temperaturile maxime se vor încadra între 5…6 grade în nordul Moldovei şi 14…15 grade local în Maramureş şi Transilvania. Cerul va fi variabil, cu înnorări în general persistente în jumătatea de sud a ţării, unde pe arii restrânse va ploua slab sau va burniţa. Vântul va sufla slab şi moderat. Pe arii restrânse va fi ceaţă.
În Bucureşti, înnorările vor persista şi trecător vor fi condiţii de burniţă. Vântul va sufla slab până la moderat. Dimineata, 4-6 grade si temperatura maximă , în jurul valorii de 9 grade.
VREMEA VINERI
Vineri, vremea se va menţine uşor mai caldă decât în mod obişnuit în nord-vest şi parţial în centru şi apropiată de normalul datei în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 şi 12-13 grade, cu cele mai ridicate valori in Maramures si Transilvania. Cerul va avea înnorări în cea mai mare parte a ţării, mai persistente în jumătatea de sud, dar numai pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat. In nord şi centru, dimineaţa va fi ceaţă.
În Bucureşti vremea se va menţine în general închisă şi trecător vor fi posibile ploi slabe sau burniţă. Vântul va sufla slab până la moderat. Dimineata, 5-7 grade si la amiaza, în jurul valorii de 9 grade.