Tag: fructe

  • Atenţie la scrisorile nigeriene; Sprijiniţi-i pe speculatori!

    Protejarea producţiei interne de orice este o temă perenă, analizată intens dar rămasă fără finalizare. Probabil iniţiatorii proiectului vor fi gândit în aceeaşi linie, dar au început să are ogorul din mijloc, iar bunele lor intenţii nu vor compensa nicicum lipsa unei baze reale pentru un asemenea proiect. În felul meu sunt un susţinător al cauzei, pentru că sunt un cumpărător „de piaţă ţărănească“ şi nu de supermarket. Dincolo de acesta, să vedem care este realitatea.

    Corul casandrelor agro-alimentare se plânge de importurile considerabile de produse alimentare şi de cheltuielile pe care le facem şi de faptul că suntem o ţară care care ar putea hrăni 60 de milioane de oameni, dar care nu reuşeşte să îşi asigure un minim de consum. Toată lumea îţi va povesti despre productivitatea scăzută şi costurile mari şi despre taxe şi nemuncă, dar nimeni nu spune că suferim din cauză că nu sunt destul de mulţi speculatori.

    Renunţând la peiorativul dispreţuitor cu care am fost setaţi să-i privim pe speculatori, aceştia sunt în stare – nu singuri, este adevărat – să dinamizeze agricultura şi industria alimentară locale. Ar putea să determine ţăranul să muncească oferindu-i un preţ corect pentru cereale, lapte şi carne. Speculatorii ar putea pune la punct nişte sisteme coerente din punct de vedere logistic, financiar şi tehnic de colectare a produselor, care să întregească lanţurile rupte dintre producători şi procesatori şi magazine. Speculanţi care să se concureze între ei şi astfel să mişte piaţa. Imobilismul înseamnă perpetuarea stării de sărăcie. Ne trebuiesc speculatori care să speculeze şi instituţii care să-i controleze şi să tempereze eventualele excese. Iar în momentul în care lanţurile se vor îmbina şi reţelele de magazine se vor putea aproviziona în mod constant şi la calitatea pe care o doresc, nici nu va mai fi nevoie de o lege specială pentru aşa ceva.

    A doua discuţie este despre bani. Să explic: am citit un studiu excelent despre o iniţiativă se poate dovedi cea mai reuşită iniţiativă de stimulare a antreprenoriatului şi de creare a locurilor de muncă din lume. Este vorba de Nigeria, unde guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit, iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000. Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afacerile care funcţionează, taxele încasate de stat şi toate veniturile conexe.

    Să comparăm sumele cu cele 135 de milioane de euro – valoarea ajutoarelor de stat pe care guvernul actual anunţa că le acordă pentru crearea a 6.000 de locuri de muncă – este adevărat, cu grad înalt de calificare. Dar, totuşi, o altă împărţire simplă înseamnă 22.500 de euro pentru un loc de muncă (sunt calculele Ziarului Financiar din vara anului trecut). Suma nu este mare, pentru că un studiu al Băncii Mondiale estima cheltuielile pentru crearea unui loc de muncă undeva la 90.000 de euro. În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât toate ajutoarele de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză se dovedesc a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale?

    La un moment dat acestor idei li s-a spus „bani din elicopter“. Sincer, cred în acest moment că ar fi fost o soluţie mult mai bună decât oricare alta.

    Şi poate ar trebui să privim mai cu atenţie la scrisorile nigeriene, cele care ne promit câte 50.000 de dolari.

    O pictură de Michael Echekoba, născut la Londra dar crescut în Nigeria, „Sărbătoare“ pe numele ei.

     

  • O afacere profitabilă, deloc exploatată. Într-un singur loc din România există o livadă unde cresc fructele care se vând cu 150 de lei kilogramul

    Investiţiile în agricultură au devenit o modă printre români care îşi încearcă norocul în diferite zone ale ţări cu diferite culturi, mai ales că subvenţiile venite din partea statului nu sunt de neglijat pentru cei care vor să demareze un business în acest domeniu. Pentru a te asigura însă că vei avea succes, trebuie să îţi îndrepţi atenţia către culturi mai puţin exploatate şi, în acelaşi timp, foarte profitabile. Aşa cum a făcut Adrian Enescu.

    O afacere profitabilă, deloc exploatată. Într-un singur loc din România există o livadă unde cresc fructele care se vând cu 150 de lei kilogramul

     
  • De ce să consumi căpşuni. 10 proprietăţi benefice ale acestora pentru organism

    1. Întăresc sistemul imunitar.

    “Căpşunile sunt o sursă excelentă de vitamina C”, spune dieticianul Madeleine Edwards, citată de Best Health în pagina electronică. O porţie conţine 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină care este cunoscută pentru proprietăţile de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.

    2. Ajută la menţinerea unei vederi sănătoase.

    Proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume.

    3. Luptă împotriva cancerului.

    Căpşunile conţin antioxidanţii luteină şi zeaxantină şi acid elagic, o fitochimicală extrem de benefică. “A fost demonstrat că acidul elagic are proprietăţi anti-cancer”, a declaratt Madeleine Edwards.

    4. Întârzie apariţia ridurilor.

    Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.

    5. Scad nivelul de colesterol.

    Fitochimicalele din căpşuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL, care pot cauza formarea unei plăci la nivelul arterelor.  Consumul căpşunilor reduce lipidele din sânge, care, în cantităţi mari, se pot depune pe pereţii arterelor.

    6. Reduc inflamaţiile.

    Căpşunile au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor, care ar putea provoca artrită. De asemenea, conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpşuni pe săptămână sunt cu 14% mai puţin predispuse să aibă un nivel crescut al proteinei C reactive(CRP).

    7. Menţin o valoare normală a presiunii sângelui .

    O porţie de căpşuni conţine 134 mg de potasiu şi ajută la menţinerea presiunii sângelui la nivel normal, acţionând ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamaţia şi presiunea sângelui, căpşunile sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătătatea inimii.

    8. Sporesc numărul de fibre.

    Căpşunile conţin 2g de fibre pe porţie, esenţiale pentru o digestie sănătoasă. Absenţa lor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. De asemenea, căpşunile consumate cu moderaţie luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.

    9. Ţin greutatea sub control.

    Căpşunile au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii (în jur de 28 kCal pe porţie).

    “Căpşunile conţin zaharuri naturale, dar care nu depăşesc 4g pe porţie, în timp ce totalul conţinutului de carbohidraţi este echivalent cu mai puţin de o jumătate de felie de pâine. Triplaţi-vă porţia şi veţi avea o gustare cu mai puţin de 100 de calorii – şi cu mult mai sănătoasă decât snack-urile cu acelaşi număr de calorii”, spune dieteticianul Edwards.

    10. Sunt sănătoase în perioada prenatală.

    Acidul folic este recomandat femeilor însărcinate sau celor care îşi doresc o sarcină, căpşunile conţinând 21 mg pe porţie. Acest tip de vitamină B ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Lucruri mai mult sau mai puţin amuzante despre bani

    Greşiţi dacă vă închipuiţi că banii nu cresc în copaci. Din secolul 3 înainte de Hristos până în secolul IX, clasele superioare din China îşi turnau banii sub forma unor copacei cu monede drept fructe. Monedele se rupeau la nevoie, iar în final scheletul copacului era topit şi refolosit.

    Studiile au identificat 93 de tipuri de bacterii, incluzând E.coli şi S.aureus pe suprafaţa banilor. În Japonia există ATM-uri care dezinfectează banii, trecându-i printre două role încinse.

    Un studiu al Departamentului antidrog al SUA a demonstrat că mai mult de jumătate din bancnotele de 50 şi de 100 de dolari furnizate de ATM au urme de cocaină pe ele. Alte teste au arătat că 70% din bancnotele folosite în Chicago, Miami şi Huston sunt în această stare. Obiceiul americanilor de a priza cocaina cu ajutorul unei banconte rulate nu este, oricum, la baza situaţiei; cocaina este o pulbere fină, care se transmite de la o bancontă la alta, în interiorul unui ATM.

    Cea mai valoroasă monedă din lume este cea de 20 de dolari, din aur, bătută în 1933 şi cunoscută sub numele de Double Eagle. În acelaşi an preşedintele Roosevelt a decis să renunţe la standardul aur şi a ordonat ca toate monedele de aur să fie distruse. Una singură a apărut în 1996, iar şase ani mai târziu a fost vândută la licitaţie pentru 7,95 milioane dolari.

    Regina Marii Britanii Elisabeta a II-a este persoana care apare pe cele mai multe banconte şi monede, în întreaga lume.

    În 1994, în fosta Iugoslavie apărea o bancnotă de 500.000.000.000 de dinari, fiind hârtia cu cele mai multe zerouri din lume.

    Cel mai mare depozit de aur din lume se află în Manhattan. Mai mare decât Fort Knox, în seif, administrat de Rezerva federală din New York, se află 90 de miliard de dolari în lingouri de aur, aparţinând unor bănci, organizaţii sau naţiuni. 

    Termenul de milionar a fost folosit pentru prima oară de scriitorul Benjamin Disraeli, în 1826, în romanul “Vivian Grey

    În lume există în jur de 7 milioane de milionari. 80% dintre aceştia conduc maşini la mâna a doua.

  • Peste 40 de PERCHEZIŢII la persoane şi firme bănuite de evaziune fiscală, în Capitală şi patru judeţe

    Peste 170 de poliţişti efectuează, la această oră, 46 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Buzău, Teleorman şi Giurgiu, fiind vizate locuinţele mai multor persoane bănuite de evaziune fiscală, precum şi sediile unor societăţi comerciale, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

    Operaţiunea vizează probarea activităţii infracţionale a mai multor persoane, cetăţeni români şi italieni, bănuite de comiterea de ilegalităţi în domeniul comercializării de legume şi fructe, cu un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de euro.

    În fapt, în scopul deducerii taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, cei în cauză ar fi înregistrat fictiv în contabilitatea agentului economic achiziţii şi vânzări fictive derulate prin 15 societăţi fantomă, în perioada decembrie 2013 – august 2014.

    În urma percheziţiilor, 27 de persoane vor fi conduse la audieri.

    Percheziţiile se desfăşoară într-un dosar penal înregistrat la Serviciul de Investigare a Fraudelor Ilfov, în care poliţiştii efectuează cercetări, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală.

    La acţiune participă 174 de poliţişti ai Serviciului de Investigare a Fraudelor şi specialişti criminalişti din cadrul Poliţiei Ilfov, sprijiniţi de luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române şi Serviciului pentru Acţiuni Speciale din Poliţia Capitalei, şi din inspectoratele judeţene de poliţie Buzău, Giurgiu şi Teleorman.

    Acţiunea beneficiază de sprijinul de specialitate al DIPI şi SRI.

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.