BusinessMagazin

Tag: FMI

  • FMI atrage atenţia că deficitul fiscal se apropie anul viitor de 3% din PIB şi va depăşi 3% în 2017

    “Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

    Ea a arătat că abordarea prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă.

    “Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere”, a mai spus Schaechter.

    Pentru anul curent, bugetul este construit astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit de 1,9% din PIB, “datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital”, existând spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat recent că vrea să achite în acest an cât mai multe dintre obligaţiile de plată ale anului viitor, astfel încât să degreveze bugetul pe 2016 şi a uşura presiunea pe deficitul bugetar.

    FMI reaminteşte Guvernului că accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului.

    Totodată, mai buna colectare a veniturilor şi reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spaţiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deşi într-un ritm mai temperat. În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ.

    “Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administraţiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activităţi ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate”, atrage atenţia şefa misiunii FMI.

    Ea mai spune că noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea
    de către Stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.

    Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, cu scopul de a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor.

     

  • Anul yuanului

    În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

    Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

    În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

    De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.
    Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

    China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.

  • Discuţie Iohannis-FMI: Sunt rezerve că România îndeplineşte condiţiile pentru un acord flexibil cu FMI

    În condiţiile în care “există serioase rezerve că România îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line”, în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilităţile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Potrivit sursei citate, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat cele mai importante evoluţii ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv, program care a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voinţa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.

    Referitor la bugetul pentru anul 2016, în cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice.

    “În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate şi prudenţă la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creştere economică sustenabilă”, se mai arată în comuniat.

    În cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni a fost abordată şi tema recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienţei întreprinderilor de stat, o atenţie deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.

  • FMI: România va înregistra o creştere economică de 3,4% în acest an şi de 3,9% în 2016

    FMI anticipa în raportul WEO din luna aprilie că economia României va avansa în acest an cu 2,7% şi cu 2,9% în 2016.

    Instituţia financiară prognozează pentru acest an o inflaţie de -0,4%, care se va menţine negativă şi în 2016, de -0,2%. În luna aprilie, FMI se aştepta la o creştere ca preţurilor de 1% în 2015 şi de 2,4% în 2016.

    România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 0,7%, care va creşte în 2016 la 1,5%. Ediţia din aprilie a raportului FMI prevedea un deficit al contului curent de 1,1% în 2015 şi de 1,5% anul viitor.

    În privinţa şomajului, Fondul anticipează un nivel de 6,9% în acest an şi de 6,8% în 2016, valori uşor peste nivelul de 6,7% estimat în aprilie pentru cei doi ani.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Cea mai recentă estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză, datând din luna mai, ia în calcul un avans de 3,3%.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

    La nivelul Europei emergente şi în dezvoltare, FMI anticipează o creştere economică modestă, de 3%, în intervalul 2015-2016. Regiunea a beneficiat de preţurile scăzute ale petrolului şi de redresarea treptată a zonei euro, dar este afectată în schimb de contracţia din Rusia şi de impactul nivelului încă ridicat al datoriilor companiilor asupra investiţiilor.

    Aceşti factori, cumulaţi cu incertitudinile politice, vor afecta cererea internă din Turcia, unde avansul economic va fi de circa 3% în 2015 şi 2016.

    Creşterea economică se va menţine relativ solidă în Europa Centrală şi de Est, cu ritmuri de cel puţin 3% în Ungaria şi Polonia, în 2015, dar mai slabe în sud-estul regiunii, cu excepţia României, se arată în raport. Astfel, Bulgaria şi Croaţia vor consemna creşteri economice de sub 2%.

    La nivelul economiei mondiale, FMI a redus estimările referitoare la creşterea din 2015 şi 2016 cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu ritmul prognozat în iulie, la 3,1%, respectiv 3,6%, perspectivele celor mai importante state sau regiuni fiind inegale. Ritmul redresării economice din statele dezvoltate este lent, în timp ce avansul pieţelor emergente încetineşte pentru al cincilea an consecutiv, inclusiv în China.

    Factori precum perspectiva majorării dobânzilor în Statele Unite, volatilitatea pieţelor financiare emergente şi scăderea puternică a preţurilor materiilor prime sugerează o redresare a economiei globale sub aşteptările iniţiale, potrivit FMI.

    Fondul anticipează însă că redresarea economică se va accelera anul viitor pe pieţele emergente.

    Pentru zona euro, FMI a menţinut estimarea de creştere economică la 1,5% în acest an şi a redus prognoza pentru 2016 cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu luna iulie, la 1,6%.

    Pentru Germania, instituţia a redus estimarea cu 0,1 puncte pentru cei doi ani, la 1,5%, respectiv 1,6%.

    Economia Franţei va avansa cu 1,2% în acest an şi 1,5% în 2016, iar cea a Marii Britanii cu 2,5% (+0,1 puncte faţă de iulie) şi 2,2%.

    Fondul prognozează pentru economia Statele Unite o creştere de 2,6% (+0,1 puncte faţă de iulie) în 2015 şi 2,8% (-0,2 puncte) anul viitor. În cazul Chinei, instituţia a menţinut estimările pentru 2015 şi 2016 la nivelul de 6,8% şi 6,3%. Pentru Rusia, estimările au fost reduse cu 0,4 puncte, respectiv 0,8 puncte, la o contracţie de 3,8% în acest an şi de 0,6% în 2016.

  • Isărescu: Un acord cu FMI ar fi benefic. Văd unul axat pe probleme nerezolvate, reforme structurale

    “Un acord cu Fondul ar da un plus de credibilitate politicii economice a României. Cred că ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, probabil ar stimula procesele de reformă şi coeziunea mixului de politici”, a declarat miercuri Isărescu, la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.

    El a precizat că toate aceste aspecte trebuie decise politic, mai ales în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor şi al faptului că acordul va fi dus mai departe de noul guvern.

    Isărescu a atras atenţia însă că în luarea unei decizii de către FMI pentru un nou acord va “cântări” destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord.

    “Nevoia de finanţare externă poate fi controlată, nu văd un acord axat pe problemele balanţei de plăţi, ci unul axat pe problemele rămase nerezolvate, pe reforme structurale”, a mai spus şeful BNR.

    Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.

    Acordul României cu FMI a expirat la 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

    Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de cele anterioare.

  • FMI transmite Suediei să ia măsuri pentru a-i integra pe refugiaţi pe piaţa muncii

    Într-o versiune preliminară a raportului său anual privind economia suedeză, instituţia cu sediul la Washington a subliniat dificultăţile pe care imigranţii le întâlnesc în găsirea unui loc de muncă în această ţară nordică. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a transmis, de asemenea, că cei care care fug din calea conflictului şi a dificultăţilor mutându-se în statul scandinav i-ar putea asigura acestuia din urmă modelul de prosperitate.

    “Piaţa muncii din Suedia a devenit intens polarizată. Deşi rata generală de angajare este ridicată, şomajul se răsfrânge asupra celor slab calificaţi şi a celor născuţi în străinătate”, a notat FMI.

    Fondul a cerut partenerilor sociali ai Suediei să ia în considerare măsuri pentru “a se asigura că salariile de început nu reprezintă o barieră pentru ca grupuri cu rată mare a şomajului să beneficieze de un loc de muncă, de exemplu, prin introducerea de grile salariale speciale pentru cei care au nevoie de pregătire la locul de muncă sau prin creşterea flexibilităţii la nivel de companie”.

    Suedia dispune de puţine posturi pentru persoane slab calificate, iar regulile stricte de protecţie a muncii fac dificilă concedierea angajaţilor.

    Această ţară prezintă una dintre cele mai mari diferenţe în ceea ce priveşte nivelurile de angajare între nativi şi imigranţi dintre membri OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică): 63,5 la sută dintre cei născuţi în străinătate au ocupat un loc de muncă în 2014, în comparaţie cu 77,7 la sută dintre cei născuţi în Suedia. OCDE a explicat această diferenţă prin numărul mic de locuri de muncă pentru persoane slab calificate disponibile imigranţilor “din ţări cu sisteme educaţionale deficitare”, cum ar fi Irak, Afganistan, Eritreea şi Somalia.

    Cu toate acestea, “un flux mare de imigranţi reprezintă o oportunitate pentru a asigura modelul social al Suediei”, a transmis FMI.

    “Programe de angajare pentru tineri – care combină munca şi pregătirea – ar trebui extinse pentru a-i ajuta pe refugiaţii nou-veniţi să obţină primul post şi să îşi consolideze aptitudinile necesare”, potrivit FMI.

    Aproximativ 16 la sută din populaţia Suediei este născută în altă ţară. În 2014, peste 81.000 de persoane au cerut azil în Suedia, şi alte 49.000 au depus cerere în primele opt luni ale anului 2015.

  • Teodorovici: România va cere oficial FMI un nou acord de împrumut, în acest an

    Economia României a fost susţinută din 2009 de o serie de acorduri de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană, iar ultimul dintre acestea s-a încheiat în această lună.

    “În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite”, a spus Teodorovici.

    El a mai arătat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.

    Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%, a precizat Teodorovici.

    Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de tip preventiv, a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

    Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.

    “Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.

    Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

    La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

  • FMI: Încetinirea creşterii în China riscă să agraveze problemele economice la nivel global

    “Există riscuri de încetinire a creşterii, iar materializarea simultană a unora dintre acestea implică o perspectivă mult mai slabă”, se arată în raportul publicat de FMI înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20.

    “Sunt necesare măsuri comune hotărâte pentru accelerearea creşterii şi prevenirea riscurilor”, potrivit Fondului.

    Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat la rândul său, marţi, că instituţia intenţionează să reducă din nou, în octombrie, estimarea referitoare la creşterea economiei mondiale.

    Scăderile care au avut loc pe pieţele de capital şi o serie de date slabe din China alimentează temerile că economia acestei ţări încetineşte, iar Guvernul nu va putea să prevină acest lucru.

    China nu este însă singurul motiv de îngrijorare. În condiţiile în care creşterea este mai lentă în mai multe regiuni ale lumii, în timp ce avansul din SUA accelerează, investitorii revin pe piaţa americană, întărind dolarul în raport cu alte monede importante. Acest fapt reprezintă o problemă pentru multe ţări şi companii care au contractat împrumuturi în dolari, dar ale căror venituri sunt în monede locale.

    În condiţiile în care Rezerva Federală se pregăteşte să majoreze dobânzile, perspectivele reduse de creştere şi datoriile mari sunt un mix toxic pentru multe economii şi companii, în special din statele industrializate.

    “Riscurile pe termen scurt pentru economiile emergente au crescut”, avertizează FMI.

    Dacă China, a doua mare economie a lumii, are probleme, încetineşte creşterea şi în alte state mari. Unul dintre cele mai elocvente exemple este Brazilia. Scăderea preţurilor materiilor prime şi a comerţului cu China îngreunează sarcina Guvernului barazilian de a scoate ţara din recesiune.

    Banca Mondială estimează că încetinirea cu 1 punct procentual a creşterii în China reduce cu jumătate de punct procentual avansul economiei mondiale.

    Dacă se vor concretiza estimări precum cele ale Lombard Street Research, privind o creştere a PIB-ului Chinei cu 3 puncte procentuale sub estimarea oficială a Beijingului de 7% pentru acest an, acest fapt ar şterge 1,5 puncte procentuale din avansul la nivel global.

    FMI anticipează o creştere a economiei mondiale de 3,5% pentru 2015.

     

  • Isărescu s-a întâlnit cu Teodorovici pentru discuţii pe Codul Fiscal; fiecare şi-a reiterat poziţia

    Ieri (luni – n.r.) ne-am văzut cu ministrul de Finanţe, întâlnirea este instituţională, trebuie să spun că nu este nimic nou, aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituţionale şi din conlucrarea între cele două instituţii. Zilnic specialişti din Banca Naţională se întâlnesc cu specialişti din Ministerul de Finanţe, este o chestiune absolut normală (…) Schimbul de informaţii a fost foarte bun, nu ne-a spus lucruri noi pentru că ne ştim poziţiile, noi am reiterat riscurile la adresa stabilităţii, dânsul a subliniat şi contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal”, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

    El a arătat că reprezentanţii BNR au subliniat încă o dată că poziţia Băncii Naţionale nu se referă la Codul Fiscal, admiţând că include multe elemente bune, ci se referă la pachetul de măsuri, de reducere de taxe şi impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    “Nu e vorba nici de alb-negru da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporţiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2-2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare, ea poate să schimbe traiectoria economiei româneşti pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă şi, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintrodată. De aceea, dozajul este cheia problemei”, a reiterat Isãrescu.

    El a reluat şi comparaţia dintre stabilitatea preţurilor şi sănătate, spunând că nu trebuie pierdută, în caz contrar tratamentele fiind dureroase.

    “Îţi dai seama cât de importante sunt când le pierzi, iar reparaţiile, tratamentele sunt dureroase, aşa cum se întâmplă şi cu sănătatea. De aceea, sub nicio formă nu trebuie s-o pierdem”, a mai spus guvernatorul.

    Fiind solicitat de jurnalişti să comenteze opinia transmisă de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional privind Codul Fiscal, Isărescu apreciază că opiniile coincid cu cele ale băncii centrale.

    “Am citit şi eu comunicatul Fondului şi mi se pare că merge în aceeaşi direcţie şi insistă pe aceleaşi lucruri. În sfârşit, dânşii fiind mai apropiaţi pe probleme fiscale cu Ministerul de Finanţe, fac şi recomandări privind unele opţiuni”, a adăugat şeful băncii centrale.

    El a subliniat ideea din opinia FMI privind creşterea consumului în urma aplicării reducerii masive de impozite şi taxe.

    Întrebat dacă este mai puţin optimist în privinţa revizuirii pachetului de măsuri fiscale, guvernatorul a răspuns negativ, arătând că deja au apărut semnale de discuţii, propuneri din partea opoziţiei.

    Fondul Monetar Internaţional recomandă României să tempereze amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi.

    “România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă”, se arată într-o opinie cu titlul “Decizie crucială”, semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.

    Codul Fiscal urmează să fie discutat din nou de Ministerul Finanţelor cu BNR şi reprezentanţii partidelor politice, fiind convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului la finele acestei luni. Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în urmă cu câteva zile că pachetul de măsuri nu va fi schimbat sub nicio formă, el urmând să fie readoptat în versiunea actuală.

    Ministrul a dat asigurări că proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit aşa încât deficitul să se încadreze până la 2%.

    Consiliul Fiscal şi BNR au avertizat în repetate rânduri că măsurile de relaxare fiscală sunt multe şi prea agresive pentru a fi aplicate toate odată, recomandând introducerea acestora treptat sau temperarea nivelurilor propuse. Actualul pachet va genera anul viitor un deficit bugetar de circa 3%, România riscând să intre din nou în zona de deficit excesiv, din care a ieşit în 2013.

    Cea mai importantă măsură, cu impactul cel mai mare asupra deficitului, o reprezintă reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19%.

     

  • FMI recomandă României să reducă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor din Codul Fiscal

    “România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă”, se arată într-o opinie cu titlul “Decizie crucială”, semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.

    “Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate”, notează reprezentanţii FMI.

    Ei consideră că măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit şi că nu este evident că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit în prezent, dacă trebuie finanţată printr-o datorie mai mare, arătând că România are un ritm rapid de creştere, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7%, deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români.

    “Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat”, se precizează în document.

    FMI punctează că politica fiscală trebuie să fie sustenabilă, mai ales în condiţiile în care, după mulţi ani în care “a strâns cureaua”, România a reuşit să ajungă anul trecut la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016.

    Datoria publică, care este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză, când este măsurată prin raportare la economie, se va stabiliza. În ochii investitorilor aceasta ar putea reprezenta un punct “foarte considerabil”, mai ales dacă sunt luate în calcul incertitudinile care se menţin încă în ţările vecine din regiune.

    Oficialii Fondului mai spun că reducerile ţintite de impozite şi taxe generează cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, pachetul fiscal propus de Guvern este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, componentă a economiei care are deja cea mai rapidă creştere. Avantajele iniţiativelor de politici fiscale de impulsionare a consumului au o probabilitate de viaţă scăzută, dacă rata de creştere a investiţiilor este mică.

    “Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea însă spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor, cheltuirea mai eficientă a banilor publici şi deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE. În toate aceste trei domenii se înregistrează progrese, dar atunci când se calculează cifrele, ele nu sunt încă suficiente pentru a acoperi sumele considerabile pe care le impune finanţare măsurilor din Codul Fiscal”, afirmă reprezentanţii FMI.

    În concluzie, ei apreciază că reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu, de evaluare realistă a dimensiunii spaţiului fiscal şi a vitezei cu care acesta poate fi generat, şi de redimensionare, în consecinţă, a reducerilor de impozite şi taxe propuse.

    “Va reprezenta o decizie crucială de conservare a succeselor atât de greu obţinute în materie de stabilitate macroeconomică”, au conchis oficialii Fondului Monetar Internaţional.

    Codul Fiscal urmează să fie discutat din nou de Ministerul Finanţelor cu BNR şi reprezentanţii partidelor politice, fiind convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului la finele acestei luni. Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în urmă cu câteva zile că pachetul de măsuri nu va fi schimbat sub nicio formă, el urmând să fie readoptat în versiunea actuală.

    Ministrul a dat asigurări că proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit aşa încât deficitul să se încadreze până la 2%.

    Consiliul Fiscal şi BNR au avertizat în repetate rânduri că măsurile de relaxare fiscală sunt multe şi prea agresive pentru a fi aplicate toate odată, recomandând introducerea acestora treptat sau temperarea nivelurilor propuse. Actualul pachet va genera anul viitor un deficit bugetar de circa 3%, România riscând să intre din nou în zona de deficit excesiv, din care a ieşit în 2013.

    Cea mai importantă măsură, cu impactul cel mai mare asupra deficitului, o reprezintă reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19%.