BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Analiştii financiari CFA: inflaţia va atinge o rată medie de 5,78% în următoarele 12 luni, în timp ce cursul valutar va ajunge la 5,0781 lei/euro. Prognoza de creştere economică în 2024 este de 2,6%

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0781 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,78%, valoare mai mică cu mai puţin de un punct procentual comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în luna decembrie 2023.

    “Incertitudinea fiscală ridicată precum şi anticipatiile de majoare a fiscalităţii în condiţiile unui defict bugetar ridicat persistent va conduce la încetinirea semnificativă a procesului dezinflaţionist. Astfel, participanţii la sondaj anticipează o reducere a ratei inflaţiei cu mai puţin de un punct procentual in următoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Datele colectate de CFA în luna decembrie 2023 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 71% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valuta de 5,0212 lei/euro.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a crescut în luna decembrie cu 9 puncte la valoarea de 56,6 puncte, pe fondul majorarii ambelor componente ale indicatorului.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2023 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,8% din PIB, iar pentru 2024 participanţii la sondaj anticipează un deficit bugetar de 5,6%, în timp ce valoarea anticipată de creştere a PIB real în 2023 a înregistrat valoarea de 2,0% iar pentru anul 2024 anticipaţiile de creştere economică se situează la 2,6%.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,69% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 37% dintre participanţii la sondaj anticipează o scădere a acestora în timp ce 50% dintre participanţi anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 71% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 29% consideră că acestea sunt corect evaluate.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

    Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

     

     

     

     

     

  • Anca Dragu, noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, face turul instituţiilor financiare din România

    Anca Dragu, noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei a început să facă oficial turul instituţiilor financiare din România pentru schimb de experienţă în realizare reformelor pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

    Anca Dragu, fost Ministru de Finanţe în guvernul Cioloş şi preşedinte al Senatului în guvernare PNL-USR s-a întâlnit cu Mugur Isărescu la BNR, iar apoi cu Alexandru Petrescu, noul preşedinte al ASF.

    Numirea Ancăi Dragu în funcţia de guvernator a Băncii Naţionala a Moldovei a fost o surpriză. În România, ea şi-a început carierea la mijlocul anilor ‘90 la BNR, apoi a lucrat la biroul de la Bucureşti al FMI, iar ulterior la Comisia Europeană.

    Primele discuţii au avut loc la Banca Naţională a Românei (BNR) cu guvernatorul Mugur Isărescu şi cu echipa de proiect Twinning din cadrul băncii centrale de la Bucureşti.

    Cei doi guvernatori au apreciat colaborarea fructuoasă în cadrul proiectului Twinning. De asemenea, aceştia şi-au exprimat determinarea de a consolida cooperarea bilaterală şi de a desfăşura mai multe proiecte comune în realizarea reformelor necesare pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

    Conducerea BNR a reiterat deschiderea şi disponibilitatea de a susţine banca centrală din Republica Moldova în diverse domenii prin intermediul schimbului de experienţă şi prin asistenţa tehnică în scopul alinierii cadrului de reglementare şi supraveghere financiară la standardele Uniunii Europene.” a menţionat Banca Naţională a Moldovei (BNM).

    La ASF discuţiile s-au axat pe aspecte ce privesc piaţa asigurărilor având în vedere că Banca Naţională a Moldovei a preluat de la jumătatea anului trecut atribuţii privind sectorul asigurărilor.

    „Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să preia rolul de agregator al sprijinului pentru Banca Naţională a Moldovei pe tot spectrul comun din aria pieţei financiare non-bancare, mai ales în contextul obiectivului Republicii Moldova de aderare la UE. Am convenit consolidarea colaborării dintre cele două instituţii pentru dezvoltarea de noi proiecte, într-un ritm intensificat şi susţinem extinderea portofoliului relaţional şi de asistenţă pentru BNM”, a declarat domnul Alexandru Petrescu, Preşedintele ASF.

    Totodată, o altă temă de discuţie a fost legată de stadiul implementării Proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar”, implementat în Republica Moldova cu sprijinul Uniunii Europene. Acest program vizează dezvoltarea capacităţilor instituţiilor de supraveghere (BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare) din ţara vecină, urmând cele mai bune practici din UE pentru a asigura un nivel înalt de stabilitate a sectorului financiar în beneficiul cetăţenilor şi al companiilor.

    Sursă foto: www.bnm.md şi www.asfromania.ro

     

     

  • Cum se explică aprecierea de 40% a acţiunilor Antibiotice Iaşi de anul acesta?

    Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (simbol bursier ATB) înregistrează o creştere de 40,5% a cotaţiei de la începutul anului încoace, la 1,96 lei pe unitate. Din 15 şedinţe de tranzacţionare la Bursă, acţiunile ATB s-au apreciat în 13 dintre ele, iar evaluarea a urcat astfel de la 936,5 milioane de lei la 1,32 miliarde de lei, deci cu circa 360 de milioane de lei.

    „Antibiotice Iaşi este unul din performerii BVB ai ultimilor luni. Publicarea rezultatelor financiare semestriale, în vara anului trecut, care au prezentat cifre excelente (aproape o dublare a profitului faţă de anul precedent), a dat startul unei evoluţii remarcabile: cotaţia bursieră s-a triplat, de la circa 0,6 lei la aproape 2 lei pe acţiune”, spune Alin Brendea, director de operaţiuni, Prime Transaction.

    Cele mai recente situaţii financiare indică o cifră de afaceri de 463,4 milioane de lei pentru Antibiotice în primele nouă luni de anul trecut, plus 28% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, şi un profit de 76 de milioane de lei, mai mult decât dublu. Cheltuielile s-au majorat cu 11% la 389 de milioane de lei, în vreme ce grupul a derulat investiţii de 58 de milioane de lei pentru dezvoltarea portofoliului de produse, producţia de energie verde, modernizarea laboratoarelor şi logisticii.

    „Pe lângă rezultatele financiare în creştere semnificativă, au mai fost doi factori care, probabil, au contribuit la aceasta evoluţie bursieră. În primul rând, planurile de dezvoltare ambiţioase, inclusiv printr-o prezenţă mult mai consistentă pe pieţele externe şi asigurarea unei finanţări de calitate din partea Băncii Europene de Investiţii, au făcut ca aşteptările privind evoluţia societăţii să fie mult îmbunătăţite.”

    Acţiunile ATB sunt pe plus cu 245,6% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 48 de milioane de lei. Dinamica din ultimele şase luni constă într-un avans de 181,4%, pe tranzacţii de 32,2 milioane de lei. Anul trecut, compania a avut una dintre cele mai bune performanţe de la Bursa românească, respectiv o creştere de 147% a acţiunilor.

    „În al doilea rând, cotaţia bursieră a societăţii a stagnat ani de zile în jurul valorii de 0,6 lei pe acţiune. Creşterea din ultima perioadă compensează într-un fel acea lungă perioadă statică, fiind şi o bună demonstraţie pentru investitori a modului în care, deseori, evoluează o investiţie bursieră”, adaugă Alin Brendea.

    Din decembrie, acţiunile ATB au intrat în indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI (investable market indices) în categoria small cap. Includerea ATB  a fost anunţată în urma revizuirii trimestriale, realizată de furnizorul global de indici MSCI, în luna noiembrie. România este încadrată ca „piaţă de frontieră” în indicii MSCI şi ca „piaţă emergentă” de către FTSE Russell.

    Anterior, compania din Iaşi a împrumutat 25 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea construirii unui noi fabrici. Suma reprezintă un sfert din investiţia totală de 95,4 milioane de lei, care va duce la crearea a aproximativ 100 de locuri de muncă în cercetare şi producţie pe parcursul a patru ani.

    „Creşterea bursieră din ultimele luni este extrem de abruptă, ceea ce ridică riscul unor corecţii pe termen scurt, chiar dacă trendul general poate rămâne unul crescător. Importante vor fi şi datele financiare preliminare pe care compania le va anunţa luna următoare, care ar putea confirma sau nu evoluţiile bursiere remarcabile ale titlurilor ATB”, explică reprezentantul casei de brokeraj.

    Societatea încă nu a anunţat oficial data la care va publica situaţiile financiare preliminare din 2023.

     

  • Ce se discută la Davos, forumul celor mai influenţi oameni din lume. Cel mai puternic bancher american, Jamie Dimon, CEO JPMorgan Chase: Ecuaţia risc-recompensă din China s-a schimbat dramatic. Îndemnân investitorii să acţioneze cu prudenţă

    În cadrul unui dialog la Forumul Economic Mondial de la Davos, Jamie Dimon, CEO al JPMorgan Chase & Co. a proiectat o perspectivă rezervată asupra peisajului financiar global. 

    Dimon a recunoscut eforturile persistente ale Chinei de a-şi deschide porţile pentru companiile străine de servicii financiare. Cu toate acestea, el a remarcat faptul că calculul risc-recompensă pentru firmele americane care intenţionează să pătrundă pe piaţa chineză s-a transformat drastic, îndemnând investitorii să acţioneze cu prudenţă. În ciuda complexităţii, a lăudat eforturile Chinei de a menţine un peisaj favorabil afacerilor şi un tratament echitabil faţă de entităţile străine.

    O emblemă a angajamentului Chinei în discursul economic global a fost întâlnirea lui Dimon cu premierul chinez Li Qiang. Această interacţiune semnifică un dialog continuu între cele mai mari două economii ale lumii, în ciuda contextului de evoluţie a dinamicii pieţei.

    În afară de observaţiile sale despre China, Dimon a avut o interacţiune semnificativă cu preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy. Acesta a subliniat importanţa crucială a susţinerii Ucrainei în conflictul său actual cu Rusia şi imperativul de a informa populaţia americană cu privire la esenţa luptei pentru libertate şi democraţie.

    Pe plan intern, Dimon a pledat pentru o poziţie conservatoare în ceea ce priveşte economia americană. În ciuda profiturilor record înregistrate de JPMorgan în 2023, el a sugerat că prognoza economică ar putea să nu fie atât de roz pe cât pare. El a atras atenţia asupra problemelor persistente legate de inflaţie şi asupra potenţialului de noi majorări ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală.

     

  • Băncile din China înăspresc restricţiile asupra Rusiei după ordinul de sancţionare emis de Statele Unite

    Băncile de stat din China înăspresc restricţiile privind finanţarea clienţilor ruşi după ce Statele Unite au autorizat sancţiuni secundare împotriva firmelor financiare de peste mări care sprijină efortul de război al Moscovei în Ucraina, au declarat câteva persoane familiare cu această chestiune, potrivit Bloomberg.

    Cel puţin două bănci au comandat în ultimele săptămâni o revizuire a afacerilor lor din Rusia, concentrându-se pe tranzacţiile transfrontaliere, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţiile sub rezerva anonimatului. Băncile vor rupe legăturile cu clienţii aflaţi pe lista de sancţiuni şi vor înceta să mai furnizeze orice servicii financiare pentru industria militară rusă, indiferent de moneda sau de locaţia tranzacţiilor, au declarat persoanele respective.

    Creditorii îşi intensifică măsurile de precauţie cu privire la clienţi, inclusiv verificând dacă înregistrările comerciale, beneficiarii autorizaţi şi controlorii finali sunt din Rusia. Revizuirea va fi extinsă la clienţii non-ruşi care desfăşoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o ţară terţă, au spus aceştia. 

    Măsura marchează o escaladare a restricţiilor pe care băncile de stat chineze le aveau în vigoare cel puţin de la începutul anului 2022, după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni din partea unor state occidentale, printre care se numără şi Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a declarat luna trecută că va folosi sancţiuni secundare împotriva băncilor care facilitează înţelegeri pentru ca Rusia să achiziţioneze echipamente necesare agresiunilor din Ucraina, extinzând astfel lupta sa financiară împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

    Această evoluţie subliniază măsura în care China respectă sancţiunile americane, în pofida opoziţiei sale de principiu faţă de acestea şi a promisiunilor de a menţine legăturile economice cu Rusia. Guvernul preşedintelui Xi Jinping a evitat să furnizeze un ajutor militar major Rusiei, chiar dacă îi oferă sprijin diplomatic lui Putin şi intensifică comerţul în domenii care nu sunt interzise de sancţiuni.

    Exporturile Chinei către Rusia au crescut în timpul războiului, iar naţiunea a devenit cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020. Sancţiunile au privat banca centrală a Rusiei de accesul la aproximativ jumătate din rezervele sale internaţionale, lăsând-o în posesia doar a aurului şi a yuanului. Utilizarea monedei chineze a crescut, ponderea decontărilor pe bază de yuani urcând la 27% din septembrie, de la 15% la sfârşitul anului 2021.

    În domeniul financiar, băncile ruseşti au apelat în 2022 la UnionPay din China, după ce Visa Inc. şi Mastercard Inc. şi-au suspendat operaţiunile. 

  • Presiunea G20 pentru plăţi mai rapide riscă să slăbească sancţiunile impuse Rusiei, avertizează experţii. Accelerarea sistemelor digitale creează vulnerabilităţi vulnerabile în faţa reţelelor criminale şi a spălării de bani

    Experţii din industrie au avertizat că un efort condus de G20 pentru a accelera plăţile internaţionale riscă să faciliteze criminalitatea financiară şi să împiedice aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei şi a altor state, scrie FT. 

    Planurile de eficientizare a sistemelor de plăţi digitale până în 2027 nu iau în considerare vulnerabilitatea lor tot mai mare faţă de reţelele criminale şi riscurile sporite de spălare a banilor generate de o creştere a sancţiunilor legate de război, potrivit Future of Financial Intelligence Sharing, un program de cercetare cu sediul în Marea Britanie.

    “Un eşec instituţional cheie la nivelul G20 este lipsa de responsabilitate în rândul factorilor de decizie în materie de reformă a plăţilor pentru a lua în considerare prevenirea fraudei şi securitatea în materie de infracţiuni financiare”, a declarat Nick Maxwell, şeful FFIS, care a publicat duminică un raport pe această temă.

    Raportul a îndemnat la o mai mare colaborare între sectorul public şi cel privat pentru a integra sistemele de prevenire a criminalităţii financiare în infrastructura de plăţi transfrontaliere şi pentru a utiliza datele naţionale în vederea identificării reţelelor de spălare a banilor.

    Dacă nu se abordează aceste probleme, ar putea avea “un impact negativ de amploare [asupra] siguranţei financiare a consumatorilor, a eficacităţii aplicării legii împotriva criminalităţii organizate şi a securităţii naţionale în ceea ce priveşte punerea în aplicare a sancţiunilor”, a adăugat el.

  • Ca la şcoală: Marile exchange-uri de criptomonede din Marea Britanie vor să începe să îşi „testeze” clienţii. Întrebările vizează noţiuni economice şi situaţia financiară personală, iar cei care pică vor fi opriţi de la tranzacţionare

    Coinbase, Crypto.com, Gemini, precum şi alte exchange-uri de criptomonede anunţă utilizatorii că vor avea de răspuns la chestionare pentru evaluarea riscului investiţional şi literaţiei financiare, scrie CNBC.

    Măsura vine ca urmare a noilor reglementări impuse în Regatul Unit privind publicitatea exchange-urilor de criptomonede.

    Astfel, începând de luni utilizatorii acestor platforme din Marea Britanie vor avea de declarat ce fel de investitori sunt şi să răspundă la un chestionar cu intrebări financiare pentru a putea utiliza în continuare serviciile.

    Întrebările, care deşi variează de la aplicaţie la aplicaţie, vor viza natura volatilă a criptomonedelor şi capacitatea clienţilor de a suporta pierderile.

    Dacă un potenţial client pică aceste chestionare va fi restricţionat în a folosi platforma respectivă.

    Odată cu adoptarea Financial Services and Markets Act, firmele din spaţiul cripto trebuie să respecte aceleaşi reglementări precum cele tradiţionale.

  • Statele Unite avertizează toate băncile: Administraţia Biden va include pe lista neagră a instituţiilor financiare străine care sprijină complexul militar industrial al Rusiei, ca parte a eforturilor Washingtonului de a înfometa maşina de război a Moscovei

    Administraţia Biden va include pe lista neagră a instituţiilor financiare străine care sprijină complexul militar industrial al Rusiei, ca parte a eforturilor Washingtonului de a înfometa maşina de război a Moscovei, scrie FT. 

    Un ordin executiv care va fi emis vineri va permite SUA să impună sancţiuni instituţiilor financiare care ajută Rusia să îşi asigure echipamentele şi alte bunuri de care are nevoie pentru a continua să lupte în Ucraina. Băncilor supuse sancţiunilor li se va interzice accesul la sistemul financiar american.

    “Acest anunţ arată clar că cei care finanţează şi facilitează tranzacţiile de bunuri care ajung pe câmpul de luptă se vor confrunta cu consecinţe grave”, a scris vineri secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, într-un articol de opinie publicat în Financial Times.

    Un oficial american de rang înalt a declarat că Rusia a petrecut “timp şi resurse considerabile” direcţionându-şi serviciile de informaţii pentru a găsi modalităţi de a eluda sancţiunile şi controalele la export. Aceasta a inclus utilizarea “atât a intermediarilor financiari, atât cu bună ştiinţă, cât şi fără să ştie” pentru a ocoli restricţiile şi a obţine componente critice.

    Administraţia Biden va colabora cu băncile americane şi europene pentru a le informa cu privire la noile reguli şi pentru a se asigura că acestea comunică cu băncile lor corespondente despre cum să evite noile sancţiuni – sau riscă să fie izolate de sistemul financiar american, a declarat oficialul de rang înalt.

  • Consultant financiar, despre cumpărăturile de sărbători: „Evitaţi împrumuturile excesive sau utilizarea în exces a cardurilor de credit, pentru că nu este un moment potrivit pentru a acumula datorii mari”

    Românii intenţionează să cheltuiască de sărbători peste 1.300 de lei, o sumă mai mare decât cea de anul trecut, conform unui studiu realizat de Revolut şi citat de reprezentanţii companiei de consultanţă financiară Mr. Finance. Potrivit lor, asta nu înseamnă şi că vor cumpăra mai mult, având ȋn vedere că inflaţia a generat o creştere a preţurilor cu peste 8% ȋn acest an. Astfel, specialiştii ȋn finanţe recomandă cumpătare atunci când vine vorba de cheltuieli şi evitarea ȋmprumuturilor excesive. Referitor la investiţiile persoanelor fizice, aceştia spun că acestea au ajuns la o medie de 69 lei/lună şi estimează că vor continua trendul ascendent şi ȋn 2024.

    „Ȋntr-o perioadă de incertitudini financiare, cum este cea pe care o traversăm, trebuie să ȋnvăţăm să ne bucurăm de sărbătorile de iarnă fără a pune prea mare presiune pe buget. Recomandat este să avem un echilibru în toate: şi în plăcerile pe termen scurt, dar şi în educaţia şi planificarea financiară pe termen mai lung. Evitaţi împrumuturile excesive sau utilizarea în exces a cardurilor de credit, pentru că nu este un moment potrivit pentru a acumula datorii mari”, a declarat consultantul financiar Ion Soltinschi de la Mr.Finance.

    Ultimul an a fost unul dificil din pesperspectiva inflaţiei, care s-a plasat, în perioada decembrie 2022 – octombrie 2023, la 6,3%, în timp ce rata medie de modificare a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 12%. Asta s-a întâmplat în contextul în care veniturile medii pe o gospodărie au scăzut în trimestrul al doilea cu 1% faţă de primele trei luni ale anului curent. Comparativ cu luna octombrie 2022, preţul principalelor mărfuri şi produse alimentare a crescut, în medie, cu 8,07%, iar preţurile produselor nealimentare au urcat cu 6,24%. Ȋn acelaşi timp, veniturile medii au avut o creştere sub rata inflaţiei, ba chiar şi o scădere de 1% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru al anului 2023.

    Având în vedere faptul că mare parte din veniturile unei gospodării, respectiv 61,6%, se duc pe cheltuieli de consum, creşterea preţurilor din ultima perioadă a determinat o reducere a consumului individual şi o orientare către produse mai ieftine, lucru evidenţiat şi de scăderea ponderii cheltuielilor de consum comparativ cu primul trimestru, când acestea erau de 62% din totalul veniturilor.

    Consultanţii de la Mr. Finance recomandă românilor ca, înainte de a începe cumpărăturile, să îşi stabilească un buget realist pentru cadouri, mâncare, decoraţiuni şi alte cheltuieli legate de sărbători. Acest lucru îi va ajuta să evite excesele şi să păstreze controlul asupra finanţelor personale, inclusiv prin orientarea către oferte şi reduceri.

    Mai multe fonduri alocate investiţiilor

    În urmă cu doi ani, românii alocau, în medie, doar 0,4% din veniturile lunare pentru investiţii, însă acest procentaj s-a îmbunătăţit semnificativ. Ȋn trimestrul al doilea din acest an a ajuns la 1,2%, echivalentul a 69 de lei pe lună. Potrivit reprezentanţilor Mr. Finance, în 2024 această sumă probabil va creşte, deşi este dificil de anticipat cu ce rată, iar cel mai bun sfat pentru consumatori este cumpătarea în privinţa cheltuielilor.

    „În trimestrul al doilea, românii alocau, în medie, doar 1,2% din venituri spre investiţii – circa 69 lei/lună. Este prea puţin pentru a ne construi o siguranţă financiară şi pe termen mai lung. Cu toate acestea, trendul este unul pozitiv. De exemplu, în 2021, românii alocau 0,4% din venituri pentru investiţii, în 2022 acest indicator a crescut la 0,6% – adică 32 de lei pe lună, iar în trimestrul 2 al anului 2023, acest indicator este de 1,2%. Cel mai probabil, acesta va creşte şi anul viitor, însă suntem departe de recomandările specialiştilor, de a investi în jur de 10% din veniturile lunare”, completează Ion Soltinschi.

    Mrfinance.ro este o platformă online care oferă utilizatorilor informaţii despre credite ipotecare sau credite nebancare, asigurări, utilităţi, investiţii, criptomonede şi tranzacţii Forex. Prin serviciile companiei, aceştia pot compara preţurile instrumentelor financiare pe care vor să le acceseze. Mr.Finance pune la dispoziţia românilor şi opţiunea de a compara şi evalua cele mai bune oferte de credite înainte de a le accesa efectiv, pentru a vedea care produs are costuri mai mici.
     

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI