BusinessMagazin

Tag: festival

  • Şi-a început cariera cântând pe stradă la acordeon, iar acum deţine un imperiu de 2,5 miliarde de dolari

    De origine canadian, Guy Laliberte şi-a început cariera cântând la acordeon, mergând pe sârmă şi postând, în mai multe ocazii, ca fachir.

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • Cum s-a născut cel mai mare festival din România: povestea unui eveniment care a atras peste 200.000 de oameni

    Spun o mulţime de steaguri pentru că asta a fost, din punctul meu de vedere, ceea ce a diferenţiat Untold de alte evenimente similare de la noi: oameni veniţi din toate colţurile lumii. Şi, mai mult decât atât, oameni care au plecat cu amintiri frumoase de la Cluj. Experienţa din România m-a învăţat că trebuie să aştepţi înainte de a lăuda, din varii motive, pe care nu are rost să le detaliez aici. Dar succesul Untold a existat, culminând cu distincţia de „cel mai bun festival european“; iată, aşadar, povestea nescrisă a festivalului.

    „Povestea UNTOLD a început de la un vis, şi anume cel de a organiza cel mai de impact eveniment din România, un festival care ar putea intra în finala European Festival Awards, la cea mai importantă categorie, care să concureze cu cele mai importante nume din industria europeană“, spune Bogdan Buta, directorul festivalului. „Odată ce am stabilit conceptul general al UNTOLD, am participat la unele dintre cele mai apreciate festivaluri şi evenimente muzicale din Europa, printre care Exit, Tomorrowland, Sziget, Ultra Europe, World Club Dome şi Mysteryland, tocmai pentru a înţelege fenomenul, amploarea, dimensiunea unui festival major şi modul în care au ales cei mai mari jucători de pe piaţă să organizeze aceste evenimente, pentru că fiecare are identitatea şi specificul lui.“

    Prima ediţie a UNTOLD s-a desfăşurat în 7 locaţii diferite, printre care Sala Polivalentă şi Cluj Arena, stadionul echipei de fotbal „U“ Cluj. Construcţia scenei principale, amplasată pe stadion, a însumat 1.200 de metri pătraţi de decor, 306 metri pătraţi de ecrane video, 533 de lumini şi proiectoare, efecte pirotehnice şi 11 variante de proiectare. „Ţinând cont că exista şi cadrul potrivit pentru a lansa acest concept în 2015, când municipiul Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului, am reuşit să strâng în jurul festivalului o echipă de tineri care au crezut la fel de mult ca mine în această idee, apoi am încercat să convingem cât mai multe companii să creadă şi să susţină această «nebunie»; şi nu a fost deloc uşor. Suntem tineri, ambiţioşi, avem viziune şi suntem convinşi că dacă ne propunem ceva, putem atrage alături de noi suficient de multe persoane care să creadă în obiectivul nostru“, spune directorul festivalului.

    Organizarea unui eveniment la care să participe sute de mii de oameni presupune un important efort financiar, lucru pe care cei responsabili l-au înţeles încă de la început. „Financiar, am ştiut că avem nevoie de un buget de minimum 5 milioane de euro pentru a putea organiza UNTOLD la nivelul dorit. Pentru asta am avut nevoie de un mix complex de venituri – sponsori, parteneri, finanţări publice, vânzări de bilete şi alte surse de venit, încât să întregim bugetul necesar, deoarece puţină lume ştie că 30% din valoarea unui bilet reprezintă diverse taxe. Totodată a trebuit să menţinem preţurile biletelor la un nivel accesibil pentru publicul din România, astfel încât am ajuns practic la a subvenţiona costul biletului din alte surse de venit.“

    Una dintre instituţiile care a susţinut activ proiectul, inclusiv din punct de vedere financiar, a fost Primăria Cluj-Napoca; participarea autorităţilor locale a avut însă şi un alt efect: micii comercianţi de la colţul străzii, chiar şi cei aflaţi în cartierele de la ieşirea din oraş, au încercat să contribuie la popularizarea evenimentului. Fiecare chioşc avea un afiş cu Untold sau o promoţie pentru cei care purtau brăţările de participanţi. „Cred că de la un anumit punct, toată lumea a început să înţeleagă dimensiunea şi impactul pe care îl va avea festivalul şi să vadă şi o oportunitate de business bună pentru ei. Din estimările noastre UNTOLD a generat un impact în comunitate de peste 20 de milioane de euro, impact resimţit începând de la taximetrişti, hoteluri, terase şi chiar malluri. Totodată, am acordat o atenţie destul de mare selecţiei furnizorilor şi colaboratorilor UNTOLD, pentru a ne asigura că împreună vom livra participanţilor servicii la standarde cât mai înalte“, spune Bogdan Buta.

    Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat a fost organizarea; a fost o experienţă diferită faţă de modul în care se desfăşoară evenimentele de amploare din Bucureşti. Este un lucru pe care nu l-am remarcat doar eu, ci şi mulţi dintre străinii cu care am avut ocazia să stau de vorbă. „A fost nevoie de foarte multă atenţie, planificare, documentare şi discuţii cu specialişti. Fiecare zonă a feastivalului a avut nevoie de cei mai buni furnizori care să poată livra la nivelul nostru de exigenţă, la nivelul celor mai importante evenimente de afară“, explică Bogdan Buta.

  • Festivalul de muzică cu cea mai scumpă intrare din lume. Biletul costă 1 milion de dolari – GALERIE FOTO

    Festivalele de muzică devin o atracţie din ce în ce mai mare pentru oameni şi mulţi dintre aceştia sunt dispuşi să călătorească sute sau chair mii de kilometri şi cheltuie sume importante pentru a vedea formaţia sau artistul preferat interpretând melodiile live. Având în vedere acest lucru, era doar un pas până la festivalul cu biletul intrare de 1 milion de dolari.

    Potrivit Forbes, un bilet la festivalul din Islanda Secret Solstice Festival costă nu mai puţin de 1 milion de dolari, de la 200.000 de dolari cât a fost anul trecut. Ce primesc cei care sunt de acord să plătească o astfel de sumă?

    În primul rând, plătitorii sunt aduşi cu un avion privat la festival, de oriunde în lume şi sunt cazaţi pentru şapte nopţi într-o vilă luxoasă cu şase camere, amplasată în centrul capitalei Reykjavik. În bilet intră şi o cină pregătită de un chef islandez important, două maşini de lux  24 de ore din 24 , serviciu de pază, două concerte private, un tur cu elicopterul deasupra Islandei, un tur de vizionare a balenelor şi delfinilor, o plimbare după miezul nopţii pe un gheţar şi transfer cu elicopterul peste tot de-a lungul săptămânii.

    Mai mult, ai acces în toate zonele festivalului, incluzând un bar privat al artiştilor care vor urca pe scenă, acces la prima petrecere din lume ce va avea loc într-un gheţar sau accesul la un concert în interiorul unui vulcan.

    Cine cântă în cadrul festivalului? Sute de artişti de-a lungul a celor patru zile de  festival, printre aceştia se numără Radiohead, the Deftones, Of monsters and men, Jamie Jones, St. Germain sau Roisin Murphy.

    Vestea bună este că nu trebuie să fii dispus să plăteşti 1 milion de dolari pentru a-i vedea în concert pe artiştii de mai sus, ci trebuie să plăteşti 200 de dolari pentru un abonament pe patru zile sau 283 pentru un abonament VIP. 

  • InnerSound: la confluenţa artelor momentului

    Trei compozitori români au creat singurul eveniment independent din România dedicat muzicii contemporane, în relaţie cu artele vizuale. La cea mai recentă ediţie, desfăşurată la finalul anului trecut, InnerSound New Arts Festival a ajuns să reunească 70 de artişti din 10 ţări şi un public format din 1.500 de vizitatori. Totodată, după patru ani de la iniţierea proiectului, acesta s-a impus ca o platformă puternică de promovare a tinerilor compozitori, interpreţi, fotografi, regizori şi artişti vizuali.

    „Contactul cu artele este o cale spre autocunoaştere şi, credem noi, spre fericire“, descrie Sabina Ulubeanu filosofia care a stat la fondarea InnerSound New Arts Festival. Printre evenimentele desfăşurate în cadrul acesuia se află proiectarea de film mut, instalaţii multimedia, experienţe vizuale live, foto, performance art. În acelaşi timp, festivalul susţine utilizarea noilor tehnologii în artă, conceptele crossover şi folosirea spaţiilor neconvenţionale. Totodată, evenimentul aduce împreună artişti de muzică clasică recunoscuţi internaţional, artişti români şi artişti contemporani în alăturări surprinzătoare. InnerSound New Arts Festival se întinde de obicei pe parcursul a patru zile, fiecare circumscrisă tematicii festivalului printr-un concept specific, şi s-a desfăşurat până acum în spaţii emblemă a Capitalei. Spre exemplu, cel mai recent eveniment din cadrul festivalului, desfăşurat în decembrie 2015, a constat într-o  seară de film mut cu muzică contemporană, live, cu dirijor. „Cerem tinerilor regizori să realizeze filme mute, de scurtmetraj, cu o plajă estetică largă: de la filme narative la experimente şi animaţii.  Apoi compozitorii scriu partituri special pentru aceste filme, muzici care se interpretează live, de către un ansamblu cameral cu dirijor“, descria Sabina Ulubeanu modul în care s-a desfăşurat evenimentul. Conceptul a fost atât de apreciat, încât a fost preluat în cadrul festivalului Black Nights Tallinn din Estonia.

    De profesie compozitor, Sabina Ulubeanu a pus bazele festivalului, alături de Diana Rotaru şi Cătălin Creţu, care împart cu ea aceeaşi profesie. Toţi trei au studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, dar şi în afara ţării. “Preocupările noastre s-au extins de-a lungul timpului către o zonă de confluenţă a artelor, fie prin performance art sincretic (Diana), prin fotografie (Sabina) sau noile tehnologii din sfera audiovizualului (Cătălin)”, povesteşte Ulubeanu. Compozitorii simţeau nevoia  unui festival care să funcţioneze ca o punte între lumea academică muzicală şi muzicienii independenţi pe de o parte, şi lumea celorlalte arte pe de altă parte şi astfel s-a conturat ideea festivalului, în 2011. „În plus, încă din studenţie ne-a interesat problema apropierii publicului de muzica prezentului, iar odată cu terminarea studiilor ne-am dat seama că nu ţine decât de noi să realizăm acest lucru. Funcţionăm pe principiul «să nu ne plângem, ci să punem ceva bun în loc»“, povesteşte Ulubeanu.

    Iniţial, InnerSound ar fi trebuit să se desfăşoare în garajul-pivniţă al unei case aflate la munte, pentru cei trei compozitori şi prietenii lor. Reacţiile stârnite în rândul artiştilor vizuali, regizorilor tineri sau performerilor au fost însă atât de entuziaste, încât „lucrurile au luat-o într-o direcţie extrem de serioasă“. Cătălin Creţu avea experienţă în conducerea Asociaţiei Opus, astfel că aceasta a devenit organizatorul principal al festivalului. Prima ediţie, organizată în 2012, s-a ţinut la Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Ulterior, au adăugat pe lista locaţiilor ARCUB sau alte locuri cu reputaţie în zona artei independente: Casa Loewendal, Palatul Spayer, Modulab, A5 sau chiar performance art pe străzile Capitalei.

    Bugetul primei ediţii, descris de Sabina Ulubeanu drept unul derizoriu, a fost de mai puţin de 5.000 de euro şi a fost format atât din sponsorizări private, cât şi din fonduri de la Ambasada Olandei sau fondurile proprii. Un public format din aproximativ 700 de persoane le-a întărit convingerea că evenimentul era necesar pieţei culturale şi i-a încurajat să îl dezvolte în continuare. „Un alt argument pentru necesitatea InnerSound a fost că ultimul spectacol al primului festival, recitalul compozitorului Henry Vega,  a fost cerut ca bis. Cred că nu greşesc dacă spun că a fost prima dată când s-a întâmplat aşa ceva cu un concert de muzică contemporană în România post-’89“, îşi aminteşte artista. La următoarele ediţii au abordat mai mulţi sponsori din mediul privat, institute culturale ale unor ţări precum Austria, Polonia, Spania ş.a., dar au accesat şi finanţări de la stat, prin concurs, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional. Bugetul a crescut astfel de la an la an şi a ajuns la cea mai recentă ediţie la circa 27.000 euro. Totodată a crescut şi dimensiunea echipei, până la cinci membri de bază şi încă 10 persoane în grupul de lucru (artişti, IT, logistică). Pe durata evenimentului, lucrează însă şi cu voluntari, numărul acestora fiind variabil, de la 20 la 40.

    Festivalul a devenit o platformă puternică de promovare în special a tinerilor compozitori, interpreţi, fotografi, regizori şi artişti vizuali. Pe scena InnerSound New Arts Festival s-au aflat, de-a lungul timpului,  tineri artişti renumiţi la nivel international, precum violonistul Alexandru Tomescu, violonistul şi compozitorul Vlad Maistorovici,  dirijorul Gabriel Bebeşelea, violoncelista Laura Buruiană, alături de artişti şi ansambluri de muzică clasică contemporană precum compozitorul Henry Vega, violonista Barbara Lüneburg, mezzosoprana Anat Spiegel, soprana Irina Ungureanu, Cvartetul Contempo, Dublin Sound Lab, Sigma Project ş.a. „Artiştii prezenţi în festival sunt fie consacraţi, fie emergenţi. Suntem întotdeauna fericiţi când cei pe care îi promovăm se dezvoltă puternic şi au succese în plan internaţional: dirijorul Gabriel Bebeşelea a dirijat primele trei ediţii ale Serii de Film Mut cu muzică live, iar acum dirijează în toată Europa şi câştigă mari premii internaţionale, compozitorul Sebastian Androne a câştigat premiu Enescu şi un important concurs la Marsilia. Este, desigur,  în întregime meritul lor,  pentru noi este însă important că artiştii  tineri pe care îi selecţionăm confirmă apoi în toate  mediile în care activează”, explică Sabina Ulubeanu.

    În ce priveşte cele mai dificile aspecte legate de munca de management cultural, printre acestea s-au aflat bugetul şi echipa, mici la început, în condiţiile unui volum de muncă uriaş, cât şi maximizarea resurselor limitate de timp de către cei trei compozitori, astfel încât propria lor muncă artistică să nu intre într-un con de umbră. Pe măsură ce nevoile financiare ale festivalului cresc, găsirea diverselor surse de finanţare este în continuare una dintre provocările lor principale. „Este important pentru mediul privat să realizeze că sprijinirea unui festival independent poate fi o monedă de schimb puternică, pentru că reprezintă vârful de linie al dezvoltării unei societăţi“, observă Ulubeanu, care spune şi că pe piaţa locală există companii care înţeleg necesitatea sprijinirii unui astfel de proiect.

    Următorul festival va avea loc la finalul lunii septembrie în acest an şi se desfăşoară sub tema „Touch“. „Ne extindem conţinutul şi îl racordăm la tendinţele internaţionale: mai multă instalaţie sonoră, mai mult în zona multimedia şi fotovideo”, descrie Ulubeanu câteva din particularităţile InnerSound New Arts Festival 2016. Printre artiştii confirmaţi se numără Alexandru Tomescu cu cvartetul Ad Libitum, pianiştii Mihai Măniceanu,   Gabi Sultana (Malta), acordeonistul Ghenadie Rotari  (Italia), ansamblul SonoMania, soundartist-ul Lukatoyboy (Serbia) etc.

    Fondatorii proiectului şi-au propus ca în continuare să consolideze şi punţile create deja între diversele arte, astfel încât publicul să aibă o privire de ansamblu asupra lor, dar să se concentreze şi pe activităţi educaţionale dedicate tinerilor, în special din zona noilor tehnologii folosite în artă. Pe termen lung, şi-au propus însă ca InnerSound, prin formatul său unic, să devină un reper în Europa în zona festivalurilor interdisciplinare.

  • Prima întâlnire a lui Barack cu Michelle, subiect de film. Premiera va fi peste câteva zile – VIDEO

    Povestea de dragoste dintre Barack Obama şi Michelle Robinson, o tânără avocat din Chicago, este subiectul filmului “Southside With You”, o producţie independentă realizată de regizorul Richard Tanne şi care va avea premiera la Sundance Film Festival pe 24 ianuarie. Filmul prezintă, într-o manieră idealizată, prima întâlnire a cuplului prezidenţial american: avocata Michelle a fost desemnată drept consiliera lui Obama, cei doi se întâlnesc la Chicago, iau prânzul la Art Institute şi apoi merg la cinema, unde văd “Do the Right Thing” de Spike Lee. Ziua se încheie cu un sărut.

    În rolurile principale sunt Parker Sawyers şi Tika Sumpter.

     

  • “Untold” a câştigat premiul “Best Major European Festival”

    Untold Festival, cel mai mare eveniment muzical din 2015 din România, după numărul de spectatori, a câştigat miercuri noapte premiul “Best Major Festival”, la Gala “European Festivals Awards” care a avut loc în Olanda.

    Festivalul ce a avut loc la Cluj-Napoca a surclasat evenimente de renume precum Tomorrowland din Belgia sau Sziget Festival din Ungaria.

    La ediţia de anul trecut au participat 240.000 de persoane, impactul financiar în comunitate fiind de aproximativ 23 de milioane de euro. Pe cele opt scene ale festivalului au cântat patru dintre cei mai îndrăgiţi artişti electro-dance-music din întreaga lume – Avicii, Armin van Buuren, David Guetta şi Dimitri Vegas & Like Mike, alături de peste 150 de artişti internaţionali şi naţionali, printre care ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, DJ Premier, Aron Chupa, Foreign Beggars, Wilkinson, Tom Odell, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie.

    A doua ediţie a Festivalului Untold va avea loc în perioada 4-7 august 2016, la Cluj-Napoca, organizatorii spunând că la eveniment, care va avea un buget de circa cinci milioane de euro, sunt aşteptate să participe peste 300.000 de persoane. Primul nume sonor anunţat de organizatori pentru evenimentul din august este DJ-ul olandez Tiesto. El este în top 5 cei mai buni DJ din lume şi nu este pentru prima dată în România.
     

  • Oraşul care ascunde cel mai bine păstrat secret din lume

    Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.

    Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.

    În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.

  • Regizorul Cristian Mungiu, celebrat la Festivalul de Film de la Valladolid

    Institutul Cultural Român de la Madrid colaborează cu Festivalul Internaţional de Film de la Valladolid (SEMINCI, ediţia 60), ce se desfăşoară în perioada 24-31 octombrie, pentru difuzarea filmului “Occident”, realizat de Cristian Mungiu, în cadrul secţiunii “Inéditos. Talentos del siglo XXI”, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    În această secţiune au fost selectate zece pelicule de debut, care nu au fost distribuite comercial în Spania, ale unora dintre cei mai apreciaţi regizori la nivel internaţional. De origini şi cu stiluri foarte diferite, aceşti realizatori s-au convertit prin creaţiile lor în nume de referinţă ale cinematografiei actuale. Pe lângă filmul lui Cristian Mungiu, vor mai fi prezentate creaţii ale altor nouă regizori, printre care îi amintim pe Paolo Sorrentino (Italia), Thomas Vinterberg (Danemarca) şi Asghar Farhadi (Iran).

    Totodată, la ediţia din acest an, organizatorii au selecţionat două pelicule româneşti în secţiuni competitive. Filmul “De ce eu?” (2015), realizat de Tudor Giurgiu, concurează în competiţia oficială pentru premiul Espiga de Oro. Regizorul a mai obţinut, în anul 2012, premiul pentru cel mai bun lungmetraj în secţiunea Punto de Encuentro, pentru pelicula “Despre oameni şi melci”. În secţiunea Tiempo de Historia, regizorul Claudiu Mitcu concurează anul acesta cu mediumetrajul documentar “Reţeaua” (2015).

    Festivalul Internaţional de Film de la Valladolid include, pe lângă competiţia oficială la care sunt selectate lungmetraje de ficţiune, alte 10 secţiuni şi cicluri paralele dedicate operelor de debut, documentarelor internaţionale şi spaniole, lungmetrajelor şi scurtmetrajelor realizate de regizori originari din Castilla y Léon.

    Cel mai recent eveniment cinematografic românesc în Spania a fost retrospectiva dedicată lui Corneliu Pourmboiu la Festivalul Internaţional de Film de la Madrid.

    În perioada 19-23 octombrie, Institutul Cultural Român de la Madrid şi Platfoma Noilor Realizatori au proiectat şase dintre filmele regizorului, de la scurtmetraje din anii studenţiei la cel mai recent lungmetraj, în cadrul secţiunii Premio Mirada Internacional, în care an de an este onorat un regizor important al cinematografiei contemporane.

    Corneliu Porumboiu a fost prezent la deschiderea retrospectivei pe 19 octombrie, în sala plină a Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice, răspunzând întrebărilor publicului. Pe perioada şederii în Madrid, realizatorul a acordat o serie de interviuri presei de specialitate, dintre care se numără interviul cu jurnalişti de la Caimán. Cuadernos de cine, cea mai importantă publicaţie de cultură cinematografică din Spania, şi cu Javier Tolentino, realizatorul emisiunii de largă audienţă El séptimo vicio, ce se difuzează pe canalul public Radio 3. La proiecţiile ce s-au desfăşurat de-a lungul săptămânii au participat peste 500 de cinefili.

    Seria succeselor filmului românesc în Peninsulă a fost deschisă în luna septembrie cu prezentarea filmelor “Comoara”, în regia lui Corneliu Porumboiu, şi “Muntele magic”, în regia Ancăi Damian, în secţiunea “Zabaltegi” a Festivalului Internaţional de Film de la San Sebastian.

    În luna noiembrie, alte două festivaluri proiectează pelicule româneşti. Astfel, în cadrul Festivalului de Film European de la Sevilla, ce se derulează în perioada 6-14 noiembrie, filmul “Din dragoste cu cele mai bune intenţii”, regizat de Adrian Sitaru, va fi difuzat alături de pelicule ale unor nume mari ale cinematografiei internaţionale, precum Amos Gitai, Peter Greenway, Mario Bellocchio şi Nanni Moretti.

    Festivalul de Film Documentar şi de Scurtmetraj de la Bilbao, ce se desfăşoară în perioada 13-20 noiembrie, a selectat în competiţia oficală scurtmetrajul Ramona, de Andrei Creţulescu, recompensat cu premiul Canal + în competiţia oficială a secţiunii Semaine de la Critique a Festivalului de Film de la Cannes 2015.

    ICR Madrid pregăteşte pentru luna decembrie Zilele Filmului Românesc, cel mai amplu festival dedicat creaţiei cinematografice româneşti şi cineaştilor români ce se organizează pentru a şasea oară în Madrid.

  • Festival de film inedit. Vizionare cu strigături

    Spectatorii din sălile de cinema sunt educaţi să păstreze liniştea în timpul vizionării ca să nu-i deranjeze pe cei din jurul lor. Există însă şi situaţii în care nu numai că nu trebuie să tacă, ci sunt încurajaţi să se exprime liber, ca în cazul festivalului Mostly Lost.

    Pe parcursul acestui festival sunt proiectate fragmente păstrate din filme mute, iar publicul, format din colecţionari, experţi şi fani înarmaţi cu laptopuri şi tablete, încearcă să descopere detalii care i-ar putea ajuta la identificarea provenienţei fragmentului, scrie LA Times.

    Când le descoperă strigă, de exemplu, că un western a fost filmat pe Coasta de Est a SUA, după vegetaţie, sau că un film a fost turnat în Franţa, indiciu dat de cazanul locomotivei din fragmentul prezentat, ori că filmul a fost produs de studioul lui Thomas Edison, după corpul de literă utilizat pe cadrele explicative intercalate între cele cu imagini.

  • Cluj: Opt lungmetraje din străinătate concurează pentru Trofeul Festivalului de Film Comedy 2015

    Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de organizatorii “Comedy Cluj”, la festival vor fi proiectate aproape două sute de filme, din care jumătate sunt pelicule independente.

    “Opt lungmetraje din opt ţări – Malaezia, Ungaria, Franţa, Polonia, Australia, Spania, Bulgaria şi Marea Britanie – intră anul acesta în cursa pentru trofeul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj. Chiar dacă nu a stat la baza selecţiei lor, toate peliculele din competiţie aduc în discuţie tema tinereţii, în forma ei mai mult sau mai puţin alienată. Aproape 200 de filme sunt selecţionate anul acesta la Comedy Cluj, filmele independente reprezentând aproape 50% din peliculele de lung sau scurt metraj incluse în program”, se arată în comunicat.

    Filmele din competiţia pentru Trofeul Comedy Cluj sunt “Cei ce salvează lumea”, peliculă malaeziană din 2014, care a fost nominalizată la “Leopardul de Aur” din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Locarno, “Din motive inexplicabile”, film realizat în Ungaria în 2014, nominalizat la premiul East of West – Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, “Cerise”, lungmetraj franţuzesc din 2015, “Cetăţeanul”, film polonez din anul 2014, “Escroc de meserie”, producţie Australia din 2015, prezent în premieră europeană, filmul spaniol “O schimbare de linie” din anul 2014, cel bulgăresc “Otravă pentru şoareci” şi filmul britanic “Pentru ţară şi regină” (2014).

    Jurizarea filmelor din competiţie va fi făcută de un juriu format din scriitoarea şi scenarista Allegra Huston, sora vitregă a actriţei Anjelica Huston, actriţa Kate O’Toole, una dintre cele mai cunoscute actriţe irlandeze de teatru, televiziune, film şi radio, fiica actorului Peter O’Toole, criticul de film James B. Evans, jurnalistul Neil Young, colaborator a numeroase publicaţii, printre care Hollywood Reporter, Tribune Magazine, The Independent, şi actorul român Dorian Boguţă.

    Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj are loc la Cluj-Napoca în perioada 16-25 octombrie şi este organizat de Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană, cu sprijinul Consiliului Naţional al Cinematografiei.