Producătorul de scaune pentru pasageri Kiel va investi 9,2 milioane de euro în construcţia unei unităţi de producţie, cea de-a doua, în Macedonia de Nord, relatează Seenews.
Noua unitate va crea peste 150 de locuri de muncă. Lucrările de construcţii urmează să înceapă anul viitor.
Compania Omnia Plast, cu sediul în Chiajna, controlată de grupul Sunino Spa din Italia, care produce în trei fabrici echipamente sportive de iarnă, irigaţii de grădină, jucării şi alte produse din plastic, are disponibile în prezent 50 de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi la asamblarea/montarea pieselor în fabrica din localitatea Ardud, judeţul Satu Mare, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare. Compania a avut anul trecut un număr mediu de 1.061 de angajaţi, conform datelor publice existente.
Omnia Plast se ocupă cu injecţia de mase plastice şi tot ce este legat de mase plastice.
În fabrica din Chiajna, compania produce echipamente sportive de iarnă (clăpari de schi) pentru un brand internaţional din top 3, la fabrica din Clinceni se produc jucării pentru copii, dar şi produse de irigaţii de grădină, aspersoare, role cu furtun, şi în Satu Mare se produc jucării de copii care intră în contact cu alimente (jucării pentru ouă de ciocolată – n.red). Oficialii companiei au anunţat la începutul acestui an că până la finalul lui 2023 vor ridica a patra fabrică a grupului în Ilfov, în zona Clinceni, o construcţie de 15.000 de metri pătraţi.
Tot ceea ce produce Omnia Plast în România se valorifică pe piaţa externă, compania neavând un brand propriu. Pieţele principale sunt Italia, Franţa, Germania, dar şi Australia sau America, potrivit ultimelor date. Vârful de producţie pentru echipamente sportive şi jucării este vara, astfel încât în luna noiembrie produsele să fie în magazine. În 2021, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 261 mil. lei (54 mil. euro), faţă de 234 de milioane de lei în anul anterior şi un profit net de 7,1 mil. lei, faţă de 11,2 mil. lei în anul precedent, potrivit datelor publice.
Până acum 2-3 ani de zile Omnia practica sistemul lohn, dar a crescut pe domeniul tehnic, are departament de proiectare 3D şi de la un desen 3D pe care îl furnizează clientul dezvoltă toata linia tehnologică şi livrează produsul la gata.
Omnia Plast şi-a început activitatea în 2008, obiectul principal fiind fabricarea articolelor pentru sporturile de iarnă, de la proiectarea şi producţia de articole sportive (injecţie mase plastice, croitorie industrială şi asamblarea articolelor sportive). În secundar s-a dezvoltat activitatea prin producţia de articole destinate îngrijirii copiilor, jucării şi componente ale acestora, producţia de ambalaje din plastic, potrivit datelor publice.
Italienii de la Sunino Spa deţin 85% din acţiunile Omnia Plast, iar Plastic Legno Spa din Italia (Castellamonte) controlează 10%, arată datele publice. Grupul Sunino din Italia controlează zece fabrici, în Italia, Ungaria, India, Republica Moldova şi Hong Kong, potrivit datelor de pe site-ul grupului, cu afaceri totale de circa 100 de milioane de euro din producţia produselor din mase plastic. România reprezintă 50% din business-ul total al grupului Sunino, una din principalele pieţe de producţie.
Michelin România, parte a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are disponibile în prezent 120 de locuri de muncă pentru fabrica din municipiul Zalău, judeţul Sălaj, cele mai multe joburi disponibile fiind pentru operatori la prelucrarea cauciucului (49), electricieni de întreţinere şi reparaţii (23), dar şi pentru mecanici, electromecanici sau inigeni, potrivit informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sălaj.
Michelin România a ajuns anul trecut la un număr mediu de 4.394 de angajaţi, cu 470 de oameni mai mult decât în 2020. Compania a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de peste 4,21 mld. lei (856,3 mil. euro), în creştere cu 32,4% faţă de anul anterior şi un profit net de peste 143 mil. lei (29 mil. euro), de 2,2 ori mai mare faţă de anul precedent, conform datelor publice.
Michelin deţine în România trei fabrici – două la Zalău (una de cord metalic şi una pentru anvelope de camion şi utilaje) şi încă una la Floreşti, unde produce exclusiv anvelope pentru autoturisme sub brandurile Kleber, care reprezintă aproximativ trei sferturi din producţie şi BF Goodrich, conform unor informaţii oferite anterior de companie.
Uzina Michelin de la Zalău produce amestecuri de cauciuc şi alte produse semifinite, anvelope de camion pentru nivelurile inferior şi superior al segmentului de piaţă intermediar, sub mărcile BFGoodrich, Taurus, Kormoran, Riken, Tigar şi Orium, dar şi anvelope pentru activităţile de inginerie civilă, şantier, minerit, agricultură, metrou şi alte tipuri de anvelope pentru activităţi specifice, potrivit unor informaţii anterioare.
Michelin România a demarat anul acesta un proiect de aproape 1,2 mil. euro în construcţia unui parc fotovoltaic la Zalău. Compania a accesat grantul acordat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin mecanismul financiar SEE şi Norvegian 2014-2021, în cadrul ííProgramului de Energie din Româniaíí, pentru proiectul ííCentrală fotovoltaică pentru consumul propriuíí, care va fi demarat la începutul anului 2023. Grantul finanţat este în valoare de 506.397 de euro şi reprezintă 45% din cheltuielile necesare proiectului de generare energie pentru consumul propriu, valoarea totală a proiectului fiind peste 1,1 mil. euro.
Proiectul constă în dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 0.99 MW, în 1.824 de module cu capacitatea de 545 Wp amplasate pe acoperişul unei construcţii din uzina Michelin Anvelope Zalău. Producţia anuală este estimată la 1.041 MWh pe an. Termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor este data de 30 septembrie 2023.
Începând cu 2014, în Bucureşti s-au pus bazele unui centru de servicii pentru Michelin în Europa, responsabil pentru gestionarea operaţiunilor de achiziţii, contabilitate, control de gestiune, administrarea proceselor de vânzare, logistică şi resurse umane. În plus, începând din 2018, Bucureşti este sediul regiunii Europa Centrală, de unde compania coordonează activitatea comercială, industrială şi serviciile suport pentru 21 de ţări din Europa Centrală, potrivit unor informaţii anterioare.
La nivel global, grupul Michelin a avut vânzări totale de 20,5 mld. euro în 2020, potrivit site-ului companiei. Producţia locală de anvelope este dominată de trei mari jucători, toţi străini (Continental, Michelin şi Pirelli). Toate cele trei companii se află între cele mai valoroase din economia locală. De altfel, top zece al celor mai mari companii exportatoare este dominat categoric de firme din industria auto sau cu producţie legată de sectorul auto.
Michelin România a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de peste 4,21 mld. lei (856,3 mil. euro) şi un profit net de peste 143 mil. lei.
Producătorul de medicamente Zentiva România a instalat panouri fotovoltaice la fabrica Labormed Pharma din Bucureşti, în baza unui parteneriat cu Electrica Furnizare, cele 372 de module fotovoltaice urmând să acopere o parte din consumul de energie electrică al unităţii de producţie şi să ajute la reducerea emisiilor de CO2 cu 50 de tone pe an.
„Electrica Furnizare îşi continuă extinderea parteneriatelor în piaţa soluţiilor şi serviciilor energetice, urmărind o contribuţie constantă la dezvoltarea sustenabilă a tuturor industriilor din România. Suntem o companie reprezentativă pentru industria energetică la nivel naţional, fiind interesaţi de susţinerea tranziţiei către energia axată pe sursele regenerabile care implică emisii reduse de carbon. Suntem bucuroşi de alegerea făcută de partenerul nostru, Zentiva România, parte a grupului farmaceutic internaţional Zentiva, privind implementarea unui proiect la cheie care va produce energie verde şi va reduce costurile operaţionale. Ne propunem extinderea acestui parteneriat prin dezvoltarea de produse şi concepte noi în zona operaţională, astfel încât să continuăm contribuţia la dezvoltarea sustenabilă a partenerilor noştri”, a declarat Iulian Matei, directorul Departamentului Clienţi Cheie Electrica Furnizare.
Montarea celor 372 de module fotovoltaice de 540Wp s-a realizat pe acoperişul unităţii de producţie şi depozitare din Bucureşti a Labormed Pharma, puterea instalată fiind de 200 kW.
„Propria capacitate de producţie de energie pe care o inaugurăm se înscrie în angajamentul Grupului Zentiva de a obţine neutralitatea emisiilor de carbon până în 2030. Investiţia realizată contribuie în mod direct la obiectivele operaţionale de reducere a emisiilor de carbon şi de obţinere a energiei din surse regenerabile. În mod practic şi măsurabil, sistemul instalat ne va ajuta să reducem cu 50 de tone emisiile de CO2 la fabrica Labormed”, a declarat Margareta Tănase, Director Operaţiuni Industriale Zentiva România.
Zentiva, parte a grupului european Zentiva, unul dintre cei mai importanţi producători de medicamente generice din Europa, are două fabrici la Bucureşti: fabrica Zentiva care funcţionează neîntrerupt de la inaugurarea sa din 1962 şi noua fabrică Labormed.
Grupul deţine unităţi de producţie la Bucureşti, Praga şi Ankleshwar.
Constructorul auto german Mercedes-Benz şi-a lansat producţia fabricii de prese de 23.000 mp din Kecskemet, în apropiere de Budapesta, notează Budapest Business Journal.
Fabrica va produce componente pentru autovehicule compacte fabricate în Kecskemet, cât şi pentru reţeaua de producţie a Mercedes-Benz.
Mai multe videoclipuri online au arătat mii de oameni cu măşti înfruntând trupe de poliţie echipate în costume anti-Covid. Poliţia a lovit cu picioarele şi cu bâtele un protestatar după ce acesta a apucat un obiect de metal care fusese folosit pentru a-l lovi. Persoanele care au realizat imaginile au declarat că au fost filmate la faţa locului.
Alte înregistrări video au arătat protestatari pulverizând extinctoare spre poliţie.
Foxconn, cel mai mare asamblor de smartphone-uri şi alte produse electronice, se străduieşte să onoreze comenzile pentru iPhone 14, după ce mii de angajaţi au părăsit luna trecută fabrica din oraşul Zhengzhou, situat în centrul ţării, în urma unor plângeri privind condiţiile de muncă nesigure.
Protestele au început marţi, după ce angajaţii s-au plâns că firma a schimbat condiţiile de plată, potrivit unui lucrător din fabrică, Li Sanshan.
“Foxconn a lansat oferte de recrutare foarte tentante, iar muncitori din toate colţurile ţării au venit, doar pentru a descoperi că au fost luaţi peste picior”, a declarat Sanshan.
Foxconn a declarat joi că o “eroare tehnică” a fost responsabilă pentru confuzia legată de salarizare, oferind scuze celor afectaţi de neînţelegere.
Protestele au loc şi pe fondul unei frustrări severe din cauza restricţiilor Covid din China, care au închis mai multe magazine şi birouri şi au limitat milioane de oameni în casele lor.
China a raportat joi cel mai mare număr de cazuri noi de Covid, cu 31.444 de noi infecţii.
În timp ce numărul de cazuri şi decese este relativ scăzut în comparaţie cu cel al altor ţări, Partidul Comunist Chinez rămâne angajat în strategia “Covid zero”, care are ca scop izolarea fiecărui caz şi eliminarea completă a virusului.
Miercuri, guvernul a ordonat izolarea efectivă a mai multor cartiere din Zhengzhou, locuitorii din centrul oraşului neavând voie să plece decât dacă au un test Covid negativ şi permisiunea autorităţilor.
Restricţiile, care vor dura cinci zile începând de vineri la miezul nopţii, afectează peste şase milioane de persoane – aproximativ jumătate din populaţia oraşului.
Guvernul încearcă să limiteze ultimul val de infecţii fără a împune măsuri care să zdruncine economia, aşa cum a făcut la începutul anului 2020. Tacticile sale includ “managementul în circuit închis”, în cadrul căruia muncitorii trăiesc în fabricile lor fără niciun contact cu exteriorul.
FMCG, telecomunicaţii, farma, înapoi în FMCG. Este traseul carierei lui Cosmin Vînătoru, singurul român din boardul companiei Danone pe zona Europei Centrale şi de Sud-Est. Care sunt obiectivele companiei ajunsE la aproape două decenii şi jumătate de activitate pe plan local pentru perioada următoare şi ce rol joacă el în atingerea lor?
„Eu am fost recrutat, am fost parte dintr-un proces de recrutare externă, Şi am trecut prin, să zic aşa, toate focurile posibile.“
Am avut vreo cinci sau şapte interviuri. Am zis că e o experienţă care îmi va folosi pe viitor şi o tratez ca atare. Dacă e să fie cu succes, e bine, dacă nu, la fel”, povesteşte Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone. De altfel, iniţial nici nu a ştiut pentru ce companie era recrutat. „Am semnat un NDA până când am trecut de faza de agenţie, apoi, văzând că e vorba de Danone, am devenit foarte interesat, pentru că vorbim totuşi despre un lider global pe toate pieţele pe care activează în zona de iaurturi, iar eu sunt consumator şi de mic am crescut cu Danone. În al doilea rând, a fost jobul cel care m-a atras, fiind foarte complex.
E o pălărie mult mai mare faţă de pălăria pe care am avut-o până acum. Mi-a plăcut ideea şi am acceptat oportunitatea.” Încă de la început i s-a pus în vedere că se doreşte cineva care să fie deschis ca viziune, dispus să muncească foarte mult, să se dezvolte în a construi echipe şi în a manageria o echipă foarte complexă, o persoană care doreşte să conducă prin exemplul propriu. „Şi cred că asta încerc şi eu să fac, să muncesc cot la cot cu colegii mei şi să le arăt prin propriul exemplu că se poate.” De profesie jurist, absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, el a preluat funcţia actuală în urmă cu un an, după o experienţă de aproape trei ani şi jumătate în echipa Pfizer.
Anterior, a activat pentru mai bine de un deceniu în telecomunicaţii, ca Legal Director în echipa Nobel, însă cariera şi-a început-o tot în industria de FMCG, lucrând ca Legal Advisor în Colgate-Palmolive. Aici a avut şi primul mentor – prima sa şefă, „care era foarte OK din punct de vedere profesional, dar avea şi un echilibru în ceea ce priveşte viaţa personală şi viaţa profesională şi încă de la început m-a îndrumat în zona asta. Îmi spunea: acum avem foarte multă treabă, muncim cât putem, şi apoi începem uşor-uşor să ne să ne mai relaxăm”, îşi aminteşte el.
O carieră ofertantă
Din funcţia actuală, Vînătoru e responsabil de zona de Legal, Compliance, Corporate Affairs, Regulatory şi OPOH şi are în subordine 30 de colegi de pe cinci pieţe: România, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia. La capitolul diversitate spune, pe un ton amuzat, că nu stau foarte bine, şi asta pentru că „suntem, cred, doar patru sau maxim cinci bărbaţi, restul sunt femei. Echipele merg foarte, foarte bine. Suntem foarte mulţumit de cum funcţionăm”. Diferenţe, ca şi abilităţi profesionale, între angajaţii din fiecare piaţă pe care o administrează spune că nu sunt foarte mari, „pentru că toţi sunt experţi în adevăratul sens al cuvântului, sunt foarte buni pe ceea ce fac. Diferenţele, din câte observ eu, vin din cultură. Unele ţări sunt mai deschise şi mai colaborative decât altele”.
Pentru Cosmin Vînătoru provocările nu s-au oprit odată cu preluarea noului rol, ci vin, în continuare, „de peste tot”. „Spre exemplu, avem misiuni ale companiei pe zona de sustenabilitate, ca până în 2030 să avem zero emisii de carbon şi până în 2025 să ne certificăm B Corp la nivel global.” Una dintre cele mai importante responsabilităţi ale echipei sale aceea de a proteja businessul, inclusiv reputaţia companiei, jucând cumva rolul unor „guardian angels pentru buna dezvoltare a businessului şi implicit a rezultatelor companiei”. Despre reputaţia unei companii, deşi consideră că cea pentru care lucrează şi-a construit-o deja şi acum important e să o menţină, Vînătoru consideră că aceasta se construieşte/menţine printr-un mix de acţiuni, de la a sta aproape de consumator, menţinându-l informat cu privire la inovaţiile şi investiţiile pe care le face compania, la a-l informa permanent cu privire la calitatea şi siguranţa produselor, dându-i totodată „un hint cu privire la ceea ce dorim să facem în viitor”.
Drumul spre made in Ro
Cu venituri de 691 de milioane de lei în 2021 şi un profit de 34 de milioane, Danone a început producţia locală în 1999, an în care a retehnologizat complet o fabrică de lactate aflată în ruine la momentul respectiv, unitate transformată „în centru regional de performanţă şi productivitate”. Fabrica deserveşte atât piaţa locală, cât şi alte 13 ţări. „Pentru al doilea an la rând, în cadrul unei competiţii interne în cadrul grupului, fabrica din Bucureşti a fost desemnată numărul unu în Europa, iar succesul ei se datorează, în întregime, echipei locale”, evidenţiază Vînătoru reuşitele operaţiunilor locale în cadrul întregului grup. Pe plan local, compania colaborează cu 20 de ferme mari şi peste 200 de gospodari. Din cele 125 de tone de lapte proaspăt ajunse la fabrica din Bucureşti a Danone se produc zilnic 1 milion de iaurturi, 90% din laptele folosit în fabricarea produselor fiind lapte românesc, provenit de la această reţea de gospodari locali, care fac parte din programul „O şansă pentru familia ta”, lansat de Danone cu scopul de a contribui la viaţa comunităţii, şi de la alte ferme mari, şi doar 10% de import, adus pentru a acoperi deficitul local.
În continuare, „ambiţia noastră este să continuăm să investim în România, să producem şi să păstrăm poziţia fabricii Danone România ca fiind cea mai performantă fabrică Danone din Europa, să dezvoltăm proiecte sociale aşa cum facem de 23 de ani, şi da, ne-am dori ca ingredientul nostru principal, laptele, să provină exclusiv din România.” Iar odată cu fuziunea recentă dintre Danone, producător şi distribuitor din zona de dairy şi plant based cu divizia de produse pentru bebeluşi şi nutriţie medicală Nutricia, compania şi-a propus să ofere consumatorilor produsele necesare încă de la naştere, pe tot parcursul vieţii.
O nişă în creştere
În topul celor mai consumate categorii de lactate din portofoliul Danone se numără sana, kefirul, iaurtul simplu şi iaurtul natural. Al doilea mare segment este reprezentat de produsele care aduc beneficii pentru sănătate, cum este Actimel, „care în ultimii trei ani, începând din pandemie este o preferinţă clară a consumatorilor din România, nu doar a celor europeni”. La rândul său, Activia este, potrivit companiei, cel mai puternic brand de iaurt din piaţă. Cea de-a treia grupă care a avut anul trecut o creştere de trei cifre este reprezentată de alternativele la iaurt, pe bază de plante. „De exemplu, se observă o preferinţă de consum, aici în România, pentru iaurtul pe bază de nucă de cocos. Suntem mândri că noi, cu gama Alpro, suntem în fruntea revoluţiei plant based şi încurajăm regimul flexitarian şi alimentaţia plant based.”
Deşi produsele plant based există deja în România de câţiva ani, piaţa e încă la început şi într-o continuă dezvoltare. „Penetrarea produselor pe bază de plante este într-o continuă creştere atât în mediul urban cât şi (poate surprinzător pentru unii) în mediul rural. Puternic influenţaţi de perioadele de post, românii din mediul rural apelează şi ei din ce în ce mai des la produse pe bază de plante.” Vînătoru spune că oferta e şi ea în creştere, apărând din ce în ce mai multe variante unbranded/private label, mai ales în segmentul de băuturi. „Însă Alpro (gama plant based a companiei – n. red.) este şi rămâne lider de piaţă.” Anul 2022 a venit cu creşteri double digit versus 2021 pentru Alpro, cel mai accelerat segment fiind cel de produse fermentate. Însă în continuare băuturile au ponderea cea mai mare. „E greu să vorbim despre cel mai căutat sortiment într-o categorie cu mai multe segmente, al cărei factori decizionali sunt atât la nivel de sortiment cât şi la nivel de ingrediente. Totuşi, accelerări mai mari avem pe gama Barista şi No sugars, ambele ţintind câte o nişă de plant based.” Gama plant based a companiei „are cel mai complex portofoliu dintre brandurile Danone” şi include 50 de produse, parte a cinci segmente diferite (băuturi, cafea, produse fermentate, deserturi şi cremă de gătit).
Vânzări multichannel
Cea mai mare parte din vânzările companiei – peste 60% – se realizează în comerţul modern. „Cooperăm cu toţi partenerii din comerţul modern, avem relaţii strategice cu aceştia şi suntem prezenţi în toate formatele – de la supermarket, hipermarket la modern convenience sau cash & carry.” În acelaşi timp, jucătorul are o amprentă puternică în comerţul tradiţional, în canalul de proximitate, în care businessul operează prin reţelele regionale de distribuitori locali. „Este în natura categoriei de lactate proaspete să fie prezentă acolo unde se află consumatorii. Suntem prezenţi în HoReCa, în special cu iaurturile, dar din ce în ce mai mult şi cu produsele pe bază de plante. Avem şi o gamă specială pentru cafenele – Alpro Barista.” Pe categoria plant based, Vînătoru spune că cel mai potrivit canal de vânzare este şi va rămâne în continuare hipermarketul. Totuşi, nici supermarketurile, discounterii sau magazinele de proximitate nu rămân în urmă, ei reuşind să capitalizeze foarte mult din creşterea categoriei. „Canalele mai noi (cel puţin pentru noi) încep să aibă o pondere din ce în ce mai mare, iar aici vorbim atât despre e-commerce cât şi despre farmacii.” Potrivit lui, categoria va continuă să crească şi în anii următori, deşi trendul de creştere nu va mai fi poate la acelaşi nivel de double/triple digit. „Cele mai multe oportunităţi de creştere vin din acţiuni de penetrare care să permită şi celor care până acum nu au acordat atenţie segmentului să îl consume. În continuare va există dorinţa de a consuma produse pe care le considerăm mai sănătoase şi cu un gust mai bun, prin urmare relevanţa categoriei va continuă să crească.”
Preocuparea pentru sănătate, o constantă
Vînătoru spune că în prezent, pe piaţă există o mulţime de trenduri internaţionale care apar în România, „însă credem că cel mai important este cel al menţinerii unui stil de viaţă echilibrat, fără a mai apela la un regim sau la o cură de slăbire. Preţul este relevant, bineînţeles, însă procesul decizional este mai complex şi are componente precum gustul, ingredientele sau nevoia specifică pe care o adresează.” Aşadar, în ciuda impredictibilităţii aduse de evenimentele din ultima vreme, preocuparea consumatorului român pentru sănătate, preocupare care s-a accentuat odată cu teama de a nu ajunge să aibă nevoie de îngrijiri medicale, rămâne o constantă. „Preocuparea pentru igienă a fost foarte bruscă şi foarte evidentă. Dar vedem o continuare a preocupării pentru creşterea imunităţii (inclusiv prin alimentaţie), creşterea preferinţelor pentru produsele fără zahăr adăugat şi pentru produsele pe bază de plante, creşterea preferinţelor pentru produsele cu listă scurtă şi transparenţa în ingrediente, şi în general pentru importanţa unei diete echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, dar şi pentru impactul pe care produsele pe care le cumpără îl au asupra mediului”, această tendinţă fiind întâlnită în mod special în rândul generaţiei Z. „Acesta este un trend care creşte şi care credem că se va menţine şi în viitor.”
Un program echilibrat
În ciuda complexităţii funcţiei pe care o deţine, reprezentantul Danone spune că încearcă să aibă un work-life balance destul de bun. „La începutul meu aici recunosc că am avut nişte dificultăţi în primele două luni pentru că am fost copleşit de nivelul de informaţie, de şedinţe, de întâlniri, şi mi-a fost foarte greu. Dar acum m-am aşezat, totul este foarte bine.”
De obicei, îşi planifică în linii mari agenda – calluri, întâlniri – cu o zi înainte, „deşi, bineînţeles, mai apar şi multe situaţii neprevăzute”. Dacă merge la birou, se trezeşte la ora 7, dar dacă lucrează de acasă, îşi amână ora de trezit pentru 8:00 şi la 9:00 e deja conectat. „Încep prin a-mi revizui e-mailurile, să văd ce-i mai important şi mai urgent.” În funcţie de asta îşi setează şi priorităţile. Îi place să înceapă cu ce e mai greu, cu proiectele cele mai grele, cele mai obositoare. „Dimineaţa când am capul limpede, vreau să le pot trata. Apoi navighez cumva, să spunem, şi printre întâlniri.” Către seară se ocupă de taskurile şi de agenda pentru a doua zi, apoi îşi încheie ziua, dacă nu a apucat să facă asta la prânz, cu 10-15 minute de concentrare, în care „mă gândesc ce am făcut astăzi, ce mi-am dorit să fac, ce era plănuit să fac, ce am realizat într-un final, ce mi-a scăpat, ce pot pune pe agendă pentru mâine, ce am făcut bine, ce n-am făcut bine, unde trebuie să mai lucrez şi apoi încerc să mă preocup doar de partea personală pentru mine şi pentru ceea ce contează în mod personal”. În timpul liber încearcă să se plimbe, să facă cât de multă mişcare este posibil, hobby-urile sale fiind în zona sportivă. „Încerc să mă mişc cât pot de mult şi seara încerc să mai ajungă la sală dacă pot, iar dacă nu, să fac o plimbare lungă, de cel puţin o oră, sau să ies cu bicicleta, iar în weekend la fel, să ies cu bicicleta, plimbări prin pădure, plimbări pe la munte dacă ajung, alergat, sală, tot ceea ce pot eu să fac.” La fel, îi place foarte mult şi să joace baschet.
Lecţia răbdării
Pentru a-şi defini întregul parcurs profesional, Vînătoru foloseşte termenul „muncă”. La capitolul greşeli spune că le-a făcut, probabil, pe toate, „cum le-am făcut cu toţii”. „Cred că cea mai bună lecţie este că trebuie să ai întotdeauna răbdare, să rămâi detaşat, indiferent ceea ce se întâmplă, să stai detaşat, să priveşti lucrurile cu o anumită linişte, ca să poţi să iei cele mai bune decizii sau să ai cele mai bune reacţii.” El îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să aibă răbdare, să fie deschişi, să dorească să muncească şi să se dezvolte, să fie echilibraţi, „şi aici mă refer nu numai la work-life, ci mă refer şi la contribuţia lor – să fie cumva balansată cu ceea ce solicită. Pentru că văd în rândul tinerilor un dezechilibru în ceea ce priveşte contribuţia versus beneficii”. Le mai recomandă, de asemenea, să fie conştienţi că totul se clădeşte în timp. Motivul pentru care îi place şi ar recomanda această industrie şi altor tineri, ca loc în care să-şi dezvolte o carieră, se leagă în primul rând de faptul că este foarte dinamică. „Aici, dacă dacă ai posibilitatea să lucrezi într-o funcţie care să te ajute cumva să creezi, ai ocazia să faci multe, multe, multe lucruri.” Iar despre tinerii care vin în echipa Danone, „o pepinieră în industrie”, spune că în şase luni – un an devin experţi în ceea ce fac şi apoi pot aduce „o super plusvaloare şi o contribuţie esenţială”, pentru că au parte de o pregătire foarte bună în cadrul companiei. În continuare, Vînătoru spune că primul său obiectiv rămâne acela de a vedea echipa bine şi să aşeze un pic mai bine lucrurile, pentru că „suntem acum într-o zonă dinamică şi mi se pare că de multe ori trăim într-un haos iar lucrurile nu sunt foarte bine aranjate. Trebuie să mai lucrăm puţin în a le aranja. „Concentrarea mea e în primul rând pe echipă, să-i văd că sunt că sunt OK şi că putem să mergem în ritmul ăsta o perioadă lungă de timp, pentru că se văd rezultatele.”
Carte de vizită
Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone
1. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia;
2. Şi-a început cariera în echipa Colgate-Palmolive; a plecat apoi în telecomunicaţii, la Nobel Ltd., iar ulterior s-a mutat în farma, la Pfizer, înainte de a prelua, în toamna anului trecut, jobul actual;
3. Este pasionat de sport şi în timpul liber îi place să meargă cu bicicleta la pădure şi la munte, să alerge, să meargă la sală şi să joace baschet.
Comunitatea locală, sub lupa investiţiilor
Potrivit viziunii socio-economice a companiei, responsabilitatea unei companii nu se termină la poarta fabricii sau la uşa biroului. De aceea, Danone se implică activ în proiecte care susţin comunitatea locală. Activităţile de CSR ale companiei s-au centrat de-a lungul timpului pe: 1) educaţie pentru consumatorii români (Cupa Hagi Danone 2010, destinată promovării sportului şi a obiceiurilor sănătoase printre copiii cu vârste de 10-12 ani, şi care a beneficiat de o investiţie de peste 1 mil. euro în 10 ani, oprindu-se pe fondul apariţiei pandemiei de COVID-19; vizite în fabrică pentru preşcolari şi elevi, program cu buget anual de 20.000 de euro, demarat în 2013 şi desfăşurat între lunile octombrie – iunie, peste 2.000 de copii trecând anual pragul unităţii de producţie; „Sănătos de mic”, un proiect de educaţie nutriţională pentru preşcolari, având ca obiectiv includerea educaţiei nutriţionale în programa grădiniţelor din România, lansat în 2017, şi cu un buget de 480.000 de euro până în prezent; Samas – program de educaţie perinatală pentru părinţii din România, pentru susţinerea alăptării, lansat în 2013, cu investiţii de 990.000 de euro până în prezent, fiind singurul program de acest fel implementat în România); 2) educaţie pentru profesioniştii din sănătate; 3) investiţii care susţin fermierii români (proiectul „O şansă pentru familia ta”, prin care se susţin circa 200 de gospodari din zona Zimnicea, gospodari care asigură în prezent circa 10% din laptele folosit în fabrica din Bucureşti a companiei, proiectul beneficiind din 2012 până în prezent de investiţii de circa 7 milioane de euro, iar circa 20 milioane de euro au fost investiţi, de asemenea, din anul 1999, în dezvoltarea locală a producţiei de lapte prin fermierii români care aprovizionează fabrica, constând în: asigurarea unei genetici de calitate în ferme, suport pentru săli de muls, training de specialitate, schimb de experienţă cu fermieri din alte ţări).
► Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.
Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din judeţul Neamţ a cumpărat un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a oraşului Deva, cu scopul de a dezvolta un hub logistic regional.
„Terenul respectiv va fi folosit în primă fază pentru crearea unui nou hub logistic regional, iar ulterior aici va fi dezvoltat cel de-al patrulea centru de producţie, ce vine în completarea celorlalte trei existente deja în judeţul Neamţ. Köber va recruta pentru noua facilitate logistică şi de producţie personal din arealul oraşului Deva. Acest tip de investiţie poate creşte în mod semnificativ eficienţa departamentelor logistice în cadrul unei companii moderne. Decizia de a investi în această zonă a fost una simplă şi rapidă, poziţia geografică şi tradiţia industrială a acestei regiuni constituind avantaje excepţionale“, a spus Aurel Köber, proprietarul companiei, în răspunsul solicitat în vederea realizării suplimentului aniversar ZF, cu ocazia împlinirii a 24 de ani de existenţă a publicaţiei.
Tema suplimentului din 2022 a fost alegerea unui singur an din existenţa companiilor fondate de antreprenori, an care să fi schimbat evoluţia, să fi fost un punct de inflexiune în dezvoltarea acelor businessuri. Antreprenorul Aurel Köber a ales anul 2022.
„Chiar dacă a fost un an destul de dificil, iar în prima parte a lui ne-am confruntat cu destul de mulţi factori de nesiguranţă, care nu ofereau un cadru stabil pentru construirea unui plan detaliat de dezvoltare, am ales să urmăm strategia noastră de dezvoltare, atât din punct de vedere logistic, cât şi în celelalte direcţii preconizate: produse noi, reclamă şi promovare şi propriul personal.“
Köber deţine, pe lângă un departament propriu de cercetare şi dezvoltare, o fabrică de lacuri şi vopsele industriale situată în Turtureşti (judeţul Neamţ), o fabrică de lacuri şi vopsele de uz casnic în Săvineşti (judeţul Neamţ) şi încă una de centrale termice, sub brandul Motan, situată în localitatea Vaduri, din acelaşi judeţ.
În 2021, compania a avut venituri de 440 de milioane de lei, plus 10% comparativ cu anul precedent.
Profitul de 60 de milioane de lei a fost în creştere cu 17% faţă de 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la 822.
Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.
Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.
Două surori, proaspete mame. Sunt Roxana Stan şi Carina Stanculescu, pe care lumea antreprenoriatului le-a atras în mrejele ei de îndată ce au păşit în concediul de maternitate. Şi-au găsit preocupări care să le facă pauza mai uşoară, iar de aici până la un business nu a mai fost decât puţin, deşi n-a fost un traseu uşor. Astăzi, afacerea celor două surori poartă numele Fabrica de brodat şi şi-a adăugat în portofoliu companii cu nume celebre pe piaţa locală.
Am început prin frecventarea mai multor cursuri din domeniu, apoi, din economiile familiale, am reuşit să achiziţionăm prima maşină pentru brodat. Din păcate, nu am reuşit să accesăm niciun fel de program de finanţare pentru start-up-uri, pentru a ne putea dezvolta la început în această industrie. A trebuit să investim banii care au fost economisiţi de noi, în jurul a 10.000 de euro”, povestesc Roxana şi Carina.
Îşi doreau să creeze produse brodate aparte şi au pornit la drum cu un concept de cadouri brodate. Şi-au dat ulterior seama că personalizarea prin broderie generează o cerere mult mai mare din piaţă, aşa că au făcut o reconfigurare a businessului, care poartă acum numele Fabrica de brodat.
„Clienţi mari precum IVECO, 5 to go, Casa Berarilor Artizani, Semar Agro, Paloma Tours, Mirinda au apelat la serviciile noastre, alături de foarte multe şcoli care ne-au solicitat pentru personalizarea uniformelor, dar şi cupluri de îndrăgostiţi care doresc să facă partenerilor un cadou cu un mesaj brodat deosebit şi care să rămână vizibil pentru mult timp.”
Începutul a fost greu, îşi amintesc ele, mai ales că se aflau în plină pandemie. Primele comenzi au venit prin intermediul prietenilor şi au presupus personalizări de feţe de pernă, halate de baie, haine de copii şi, în general, cam orice îşi doreau clienţii. Creativitatea şi ambiţia s-au contopit în acele prime luni de muncă şi aşa au reuşit cele două surori să-şi formeze un portofoliu.
„Clienţi mari precum IVECO, 5 to go, Casa Berarilor Artizani, Semar Agro, Paloma Tours, Mirinda au apelat la serviciile noastre, alături de foarte multe şcoli care ne-au solicitat pentru personalizarea uniformelor, dar şi cupluri de îndrăgostiţi care doresc să facă partenerilor un cadou cu un mesaj brodat deosebit şi care să rămână vizibil pentru mult timp”, spun Roxana Stan şi Carina Stanculescu.
„La scurt timp, au început să apară şi comenzile mari, din ce în ce mai diversificate, fără a investi masiv în publicitate. Am ajuns să fim recomandaţi oricărui tip de client, fie că este vorba de persoane fizice, fie că este vorba de clienţi corporate.”
O altă parte dintre clienţi ajunge la ele prin intermediul reţelelor de socializare. Astăzi, tot echipamentul de lucru cuprinde două maşini de brodat de tip Brother, cu care Roxana şi Carina reuşesc să onoreze toate comenzile. Totuşi, ele caută să acceseze fonduri din care să finanţeze etapele viitoare de dezvoltare, pentru a duce Fabrica de brodat la nivelul următor. Atelierul se află în mansarda locuinţei lor din judeţul Ilfov, de unde firma de curierat preia fiecare colet. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi…
„Am început ca o firmă de familie şi aşa am rămas. Eu şi sora mea reuşim să ne împărţim sarcinile astfel încât să producem şi să livrăm comenzile pe placul clienţilor.”
După ce preiau comanda, Roxana Stan şi Carina Stanculescu se ocupă de procesul de realizare a graficii, apoi de etapa de producţie. Au personalizat prin broderie tot ce se poate, de la tricouri şi şepci, până la prosoape de baie, trusouri pentru botez şi orice produs care trebuie imprimat cu un anumit text sau logo. Preţurile variază în funcţie de cantitate şi încep de la un leu pentru minutul de broderie. Care însă durează o viaţă. ■
Preţurile variază în funcţie de cantitate şi încep de la un leu pentru minutul de broderie.
Cinci idei de afaceri de la zero
ZF, Banca Transilvania şi Vodafone au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Rarum – brand de ulei de măsline
Fondator: Claudiu Mărîi
Prezenţă: online, Artichoke, Fix me a drink
iKombucha – brand de kombucha (Bucureşti)
Fondator: Victor Nicolae
Investiţii: peste 160.000 de euro
Prezenţă: online, în magazinele Bebe Tei din Bucureşti şi Constanţa, în băcănii şi cofetării raw-vegane
Navi – club sportiv (Bucureşti)
Fondatori: Cătălin şi Iulia Becheru
Cifră de afaceri în 2021: 2,8 mil. lei (560.000 de euro)
Prezenţă: Bucureşti
Edomestic – producţie de accesorii pentru animale (jud. Ilfov şi Neamţ)
Fondator: Andrei Găină
Investiţii: 45.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2022: peste 120.000 de euro
Prezenţă: naţională
Fresh Direct – fermă de mure (Smeeni, jud. Buzău)
Fondator: Mihai Păduraru
Investiţii: 400.000 de lei (80.000 de euro)
Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 400.000 de lei (80.000 de euro)
Prezenţă: Sezamo, Freshful
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Exod în masă la fabrica de iPhone-uri din Zhengzhou, oraş din centrul Chinei: muncitorii încearcă să scape astfel de lockdown.
La uzina Foxconn din Zhengzhou, aflată în provincia centrală chineză Henan, muncitori sărit gardul, pentru a evita carantina Covid, după ce autorităţile din Zhengzhou au ordonat blocarea complexului fabricii.
Noi cazuri de Covid au fost constatate în campusul Foxconn, la cea mai mare fabrică de iPhone din lume. Ele au determinat închiderea magazinelor şi hotelurilor din apropierea. Foxconn, cu sediul în Taiwan, a confirmat un focar la fabrica sa din Zhengzhou.
Exodul în masă a lovit cea mai mare fabrică de asamblare din lume a iPhone-urilor, în inima Chinei, datorită mpsurilor draconice luate împotriva focarelor de Covid-19. În uzina Zhengzhou, capitala Henan, zeci de muncitori au decis să plece pentru a evita carantina, după cazurile constatate.
Autorităţile municipale au elaborat în grabă planuri de izolare a lucrătorilor migranţi care fug în oraşele lor natale, ca să nu răspândească coronavirusul.
Videoclipurile distribuite pe reţelele de socializare în limba mandarină au arătat sute de oameni căţărându-se peste gardurile fabricii, după ce s-a aflat că o parte din forţa de muncă a fost pusă în carantină din cauza unui focar.
Foxconn, cu sediul în Taiwan, are aproximativ 200.000 de angajaţi în Zhengzhou şi nu a dezvăluit numărul de cazuri infectate sau câţi au plecat, dar a asigurat că nu va împiedica plecările.
Henan a constatat 167 de cazuri de Covid transmise local în cele şapte zile până pe 29 octombrie, faţă de 97 de infecţii în ultimele şapte zile.
Pe 19 octombrie, Foxconn a interzis toate mesele în cantine şi a cerut lucrătorilor să consume mâncarea în cămine. Blocajele anti-Covid au provocat consecinţe grele pentru economia chineză, pe fondul prăbuşirii consumului şi producţiei.
„Suntem foarte conştienţi că, în situaţia actuală, va fi o bătălie prelungită”, a comunicat Foxconn.