BusinessMagazin

Tag: export

  • Cine este singura femeie de care ascultă Vladimir Putin

    Prima întâlnire a Elvirei Nabiullina cu capitalismul a avut loc în timpul studiilor universitare, când s-a înscris la un curs numit „teoria critică a economiei occidentale”. Un început neobişnuit pentru un bancher central. Dezvoltarea economiei rusiei a avut de suferit din cauza corupţiei, a sancţiunilor impuse de occident, dar şi din cauza preţului scăzut al petrolului, principalul export al ţării. Raportul Transparency International din 2015 privind nivelul corupţiei plasează Rusia pe locul 119 din 174 de ţări, alături de Sierra Leone, Azerbaidjan şi Guyana, mult mai jos de locul 82 ocupat în 2000, anul de început al regimului Putin la Moscova.

    Cu toate acestea banca centrală a Rusiei este un model de competenţă şi politică tehnocrată. Iar din momentul când Nabiullina a devenit guvernatoare în 2013, banca centrală a ţinut economia Rusiei pe linia de plutire, scrie The Economist.

    Elvira Nabiullina s-a născut pe 29 octombrie 1963 în Ufa, capitala Republicii Barcortostan, iar tatăl ei a fost şofer şi mama sa a lucrat într-o fabrică. Nabiullina este căsătorită cu Yaroslav Kuzminov, rectorul Şcolii Superioare de Economie din Moscova, este pasionată de poezie, iar autorii săi preferaţi sunt Anna Akhmetova şi Paul Verlaine. Cei care o cunosc o descriu drept „dură, precisă şi exigentă“, potrivit The Moscow Times.

    Din 1991 până în 1994 ea a lucrat în cadrul Uniunii Ruse a Industriaşilor şi Antreprenorilor. Apoi a lucrat în cadrul Ministerului Economiei până în 1998.

    Când este vorba de economie, Vladimir Putin „nu are idei foarte clare”, susţine Evgheni Iaşin, un fost ministru al economiei. Drept urmare Putin a încredinţat politica economică unui cadru de profesionişti, cum ar fi Elvira Nabiullina, care a devenit ministru adjunct al economiei în 2000 şi ministru deplin în 2007, iar în 2013 a fost numită la conducerea băncii centrale din Rusia.

    Criza din 2008-2009, când preţul petrolului s-a prăbuşit şi economia globală a stagnat, a dezvăluit faptul că economia rusească era dependentă de fondurile de investiţii şi de investitorii din retail. Rusia a înregistrat ieşiri de capital de miliarde de dolari, banca centrală a încercat să stabilizeze rubla şi a pierdut peste 200 miliarde de dolari de rezerve valutare în doar câteva luni. În 2009 PIB-ul Rusiei s-a redus cu 8%. Acest lucru a determinat Rusia să adopte reforme.

    În primul rând, şi-a diversificat sursele de finanţare. În 2013, autorităţile de reglementare au făcut posibil ca Euroclear şi Clearstream, sisteme de cliring, să facă tranzacţii cu obligaţiuni ruseşti. Acest lucru a contribuit la atragerea investitorilor străini, cărora le place să cumpere active atunci când sunt ieftine, spune Jan Dehn de Ashmore, manager de fond.
    Tot în timpul mandatului Elvirei Nabiullina investiţie pe piaţa internă au crescut. Goldman Sachs crede că activele fondurilor de pensii locale, care sunt reglementate de banca centrală, vor creşte de la aproximativ 60 miliarde, cât sunt în prezent, la aproximativ 200 de miliarde de dolari în 2020.

    Potrivit lui Dehn, diversificarea finanţării a redus nevoia de capital a economiei. Raportat la dimensiunea acesteia, capitalul din sectorul privat în 2014-2015 a fost mai mic decât în 2008-2009. Iar anul trecut PIB-ul a scăzut cu 4%, mai puţin decât pe timpul crizei, deşi preţul petrolului a scăzut şi mai mult.

    A doua mare schimbare adusă de Elvira Nabiullina se referă la rezervele valutare. Acestea au crescut de la 140 miliarde de dolari la peste 500 miliarde de dolari în perioada de boom a preţului petrolului. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Rusia a fost în măsură să adopte o politică antioccidentală, deoarece nu avea nevoie să apeleze la FMI pentru un plan de salvare, aşa cum a făcut în timpul crizei din 1998. Poate acest lucru nu este un avantaj, dar îi va oferi Elvirei Nabiullina spaţiu de manevră, potrivit The Economist. De-a lungul anilor, acest specialist în finanţe a dobândit autoritate, dar şi dreptul la o linie directă cu şeful statului. Nabiullina, subliniază Bloomberg, nu ezită să spună lucrurilor pe nume sau să-şi impună punctul de vedere.

    De asemenea, surse apropiate şefului băncii centrale spun că anul trecut, când majoritatea consilierilor de la Kremlin îi recomandau preşedintelui Putin să instituie controlul asupra fluxurilor de capital, Nabiullina s-a opus categoric, insistând că rubla trebuie lăsată să „plutească liber“. Puţin a ascultat-o. Sprijinirea rublei ar fi fost o mişcare populistă, pentru că puterea de cumpărare a rusului obişnuit nu ar fi fost afectată, însă ar fi consumat din nou rezervele valutare ale ţări. În schimb, banca centrală a trimis dolarii băncilor afectate de sancţiuni şi companiilor energetice pentru a le ajuta să plătească datoriile externe. De asemenea, rezervele au fost folosite pentru finanţarea deficitului bugetar. Pe măsură ce preţul a revenit, şi banca centrală a început să readucă rezervele de valută la nivelul de 500 miliarde de dolari, din nou.

     

  • Trei timişoreni au lansat ”Evianul de România”. Contine aur, iar 80% din producţie merge la export, inclusiv în China

    Trei oameni de afaceri din Timişoara au deschis o fabrică de apă de lux destinată exportului şi hotelurilor şi restaurantelor româneşti. Aflată în localitatea Ocna de Fier din judeţul Caraş-Severin, fabrica reprezintă obiectul unei investiţii de cinci milioane de euro. Aceasta a început să producă în luna iunie marca Aur’A şi are o capacitate de 2 milioane de sticle pe lună, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Aproximativ 80% din producţie este destinată exportului, iar compania a încheiat până în prezent contracte de distribuţie pentru Germania, Cehia, Slovacia, Belgia, Austria, dar şi pentru mai multe ţări din Asia, printre care şi China. În România, apa va ajunge la distribuitori din zona HoReCa.

    Aur’a Mineral Water, compania care deţine fabrica, are trei acţionari – Horaţiu Rada, Eleodor Coptil şi Mihai Petrăchioiu. Horaţiu Rada a intrat în afaceri în anul 1997, când a înfiinţat firma Cons Electrificarea Instal, cu domeniu de activitate în construcţiile civile, care a trecut ulterior şi la realizarea branşamentelor şi a construcţiilor de reţele electrice. Alături de partenerul şi asociatul Eleodor Coptil au extins domeniul serviciilor şi au trecut şi la lucrări de infrastructură, suprastructură şi hidroizolaţii. Cons Electrificarea Instal are o cifra de afaceri anuală de 5 -7 milioane de euro. Horaţiu Rada a fost în 2006 preşedinte al Federaţiei Patronale din Energie, iar în 2004 a înfiinţat Asociaţia Patronală din domeniul energetic din zona de vest – Energobanat. Mihai Petrăchioiu are afaceri în domeniu turistic, în cel al serviciilor medicale şi de producţie a lifturilor, iar de aproape 20 de ani este manager regional la Rio Bucovina.

    Cei trei oameni de afaceri au hotărât să investească în acest domeniu când Horaţiu Rada a primit o ofertă pentru cumpărarea unei fabrici de apă, dar a constatat că tehnologia de producţie şi condiţiile de îmbuteliere erau desprinse, parcă, din Evul Mediu, iar preţul cerut era mult prea mare. “Din toată această poveste a rămas doar ideea că o investiţie în domeniu poate fi de foarte bun augur. Mi-am dat seama că un business în domeniu e o oportunitate, dar am ştiut că e nevoie de altceva, ceva corect şi serios, calitativ şi care să aducă o noutate într-un domeniu aproape saturat”, spune Horaţiu Rada.

    După trei ani de căutări prin Munţii Banatului, după discuţii cu localnici, geologi, pasionaţi de natură şi după cercetări prin văi, păduri şi peşteri, au luat legătura cu profesorul Gheorghe Rogobete şi cu Constantin Gruescu, un geolog pasionat de Munţii Banatului, cel care are un muzeu particular de minerale estetice, singurul din Romania, potrivit informatiilor trimise de companie.  Împreună cu cei doi au localizat mai multe izvoare care au intrat într-un proces de analiză, iar în final, Ursoanea a fost izvorul câştigător, după mai multe serii de analize realizate în laboratoare specializate din Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Bucureşti, dar şi din Germania.

    Prima etapă a investitiei a inclus lucrările de proiectare, documentele, analizele, avizele, autorizaţiile, hala de producţie, linia de îmbuteliere, realizarea branding-ului, dar şi construcţia efectivă şi amenajările şi a fost gata în luna februarie a acestui an.

    “Ne poziţionăm ca o apă de top, respectăm un standard, oferim un produs corect şi de o calitate extraordinară, plecăm pe un drum greu, dar avem încredere că facem ceea ce trebuie. Numele este o combinaţie : <<aur>> – aur pe care îl conţine apa şi <<a>> de la argint, de asemenea un element prezent în această apă. Cele două îi dau practic valenţele care o fac atât de specială”, a declarat Horaţiu Rada, unul dintre cei trei investitori.

    Potrivit antreprenorilor, coloizii de aur conţinuţi de apă au proprietăţi antiinflamatorii şi antialergice, iar argintul este de asemenea un metal cu virtuţi terapeutice.
     
    Sticla este realizată de producatorul în fabrica din Slovacia (au 8 unităţi de producţie în Europa – Elveţia , Austria, Republica Cehă, Slovacia, Croaţia, Ucraina şi Italia). Apa va fi comercializată în două tipuri de sticle, de 0,75 l şi 0,33 l, dar şi de 0,5 l, în viitor.

     

     

     

     

  • Trei timişoreni au lansat ”Evianul de România”. Contine aur, iar 80% din producţie merge la export, inclusiv în China

    Trei oameni de afaceri din Timişoara au deschis o fabrică de apă de lux destinată exportului şi unităţilor HoReCa de pe piaţa locală.  Aflată în localitatea Ocna de Fier din judeţul Caraş-Severin, fabrica reprezintă obiectul unei investiţii de cinci milioane de euro. Aceasta a început să producă în luna iunie marca Aur’A şi are o capacitate de 2 milioane de sticle pe lună, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Aproximativ 80% din producţie este destinată exportului, iar compania a încheiat până în prezent contracte de distribuţie pentru Germania, Cehia, Slovacia, Belgia, Austria, dar şi pentru mai multe ţări din Asia, printre care şi China. În România, apa va ajunge la distribuitori din zona HoReCa.

    Aur’a Mineral Water, compania care deţine fabrica, are trei acţionari – Horaţiu Rada, Eleodor Coptil şi Mihai Petrăchioiu. Horaţiu Rada a intrat în afaceri în anul 1997, când a înfiinţat firma Cons Electrificarea Instal, cu domeniu de activitate în construcţiile civile, care a trecut ulterior şi la realizarea branşamentelor şi a construcţiilor de reţele electrice. Alături de partenerul şi asociatul Eleodor Coptil au extins domeniul serviciilor şi au trecut şi la lucrări de infrastructură, suprastructură şi hidroizolaţii. Cons Electrificarea Instal are o cifra de afaceri anuală de 5 -7 milioane de euro. Horaţiu Rada a fost în 2006 preşedinte al Federaţiei Patronale din Energie, iar în 2004 a înfiinţat Asociaţia Patronală din domeniul energetic din zona de vest – Energobanat. Mihai Petrăchioiu are afaceri în domeniul turistic, în cel al serviciilor medicale şi de producţie a lifturilor, iar de aproape 20 de ani este manager regional al producătorului de apă minerală Rio Bucovina.

    Cei trei oameni de afaceri au hotărât să investească în acest domeniu când Horaţiu Rada a primit o ofertă pentru cumpărarea unei fabrici de apă, dar a constatat că tehnologia de producţie şi condiţiile de îmbuteliere erau desprinse, parcă, din Evul Mediu, iar preţul cerut era mult prea mare. “Din toată această poveste a rămas doar ideea că o investiţie în domeniu poate fi de foarte bun augur. Mi-am dat seama că un business în domeniu e o oportunitate, dar am ştiut că e nevoie de altceva, ceva corect şi serios, calitativ şi care să aducă o noutate într-un domeniu aproape saturat”, spune Horaţiu Rada.

    După trei ani de căutări prin Munţii Banatului, după discuţii cu localnici, geologi, pasionaţi de natură şi după cercetări prin văi, păduri şi peşteri, au luat legătura cu profesorul Gheorghe Rogobete şi cu Constantin Gruescu, un geolog pasionat de Munţii Banatului, cel care are un muzeu particular de minerale estetice, singurul din Romania, potrivit informatiilor trimise de companie.  Împreună cu cei doi au localizat mai multe izvoare care au intrat într-un proces de analiză, iar în final, Ursoanea a fost izvorul câştigător, după mai multe serii de analize realizate în laboratoare specializate din Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Bucureşti, dar şi din Germania.

    Prima etapă a investitiei a inclus lucrările de proiectare, documentele, analizele, avizele, autorizaţiile, hala de producţie, linia de îmbuteliere, realizarea branding-ului, dar şi construcţia efectivă şi amenajările şi a fost gata în luna februarie a acestui an.

    “Ne poziţionăm ca o apă de top, respectăm un standard, oferim un produs corect şi de o calitate extraordinară, plecăm pe un drum greu, dar avem încredere că facem ceea ce trebuie. Numele este o combinaţie : <<aur>> – aur pe care îl conţine apa şi <<a>> de la argint, de asemenea un element prezent în această apă. Cele două îi dau practic valenţele care o fac atât de specială”, a declarat Horaţiu Rada, unul dintre cei trei investitori.

    Sticla este realizată de producatorul în fabrica din Slovacia (au 8 unităţi de producţie în Europa – Elveţia , Austria, Republica Cehă, Slovacia, Croaţia, Ucraina şi Italia). Apa va fi comercializată în două tipuri de sticle, de 0,75 l şi 0,33 l, dar şi de 0,5 l, în viitor.

     

     

     

     

  • Cum s-a înclinat balanţa comercială a Chinei în 2015. Ce exportă şi ce importă chinezii

    Citiţi mai multe despre afacerile chinezeşti aici

  • Românii încep să ceară tot mai multe produse de mobilier “made in Romania”

    “Exportăm în jur de 90% din ceea ce producem. Nu ne dorim să mai creştem exporturile pentru că vrem să fim mai cunoscuţi pe plan intern, de aceea şi participăm la târguri de profil. Românii sunt tot mai interesaţi de ceea ce consumă, de la hrană, la ceea ce îmbracă şi până la patul în care dorm. Ar fi păcat să nu adresăm mai bine piaţa internă, să nu ducem produsele noastre mai mult în casele românilor”, spune Ileana Blidar, care conduce, alături de soţul ei, fabrica de mobilă de lux din lemn masiv Sarmexin (fosta companie listată Sarmex SA, care s-a reorganizat) din Satu Mare.

    Compania cu 50 de angajaţi trimite la export mobilier realizat în fabrică în ţări precum Germania, Marea Britanie sau Franţa. Produsele de lux fabricate de ei la Satu Mare ajung să fie vândute şi cu 20.000 de lei, cum este cazul celui mai mare dormitor din colecţie, însă preţul unui astfel de set de mobilier din lemn masiv poate ajunge şi la 8.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa

    Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa, pe măsură ce în­ma­triculările acestora au urcat cu 60% în primul trimestru, marca româ­neas­că fiind pentru prima dată în top 15 importuri second-hand în pri­me­le trei luni ale acestui an.

    Spre comparaţie, dacă în 2013 nu­mai 3% din total înmatriculări ma­şini Dacia noi era reprezentat de im­por­turile second-hand, în primul tri­mes­tru procentul a urcat la 11%.

    La începutul anilor ‘90 românii cum­părau maşini Dacia 1310 din fos­ta RDG datorită preţului foarte mic al acestora, de numai 10 mărci ger­mane, dar şi datorită faptu­lui că aces­tea erau „ma­şini de export“ şi im­plicit erau mai bine ve­ri­ficate decât cele des­ti­na­te pieţei locale. Acum cine cumpără Dacia din Ger­ma­nia o face pen­tru a obţine un preţ mai bun sau pen­tru că sunt în­tre­ţinute mai bine de proprietari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Centrul comercial care iţi ia 400 de zile dacă vrei să il vizitezi pe jos

    Futian Market sau Yiwu International Trade City este cel mai mare centru comercial din lume. Se întinde pe 4 milioane de metri pătraţi, cu peste 70.000 de standuri comerciale, şi pe care Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Morgan Stanley l-au numit, încă din 2005, cel mai mare angro din lume pentru bunuri de consum.

    „Nu există produs care să nu fie la Futian Market, la fel cum nu există producător chinez, de la cei mai mărunţi până la cei mai mari, şi nici multinaţională importantă care să nu aibă un reprezentant acolo”, spune Claudiu Ciobanu, proprietar Bizz2China. Ciobanu, care locuieşte din 2006 în Yuwi şi care îşi conduce de acolo afacerea, spune că pentru a vizita pe jos tot centrul comercial ai nevoie cam de 400 de zile, de aceea este foarte important ca doritorii de produse din Futian Market să fie îndrumaţi către sectorul care îi interesează.

    Centrul comercial a fost înfiinţat în 1982 în oraşul Yiwu din China şi avea 700 de standuri. Yiwu International Trade City este împărţit în cinci districte, unde oricine poate găsi orice, de la flori şi umbrele până la pantofi şi piese de schimb. Nu mai puţin de 400.000 de tipuri de produse sunt expuse în fiecare zi, iar 65% dintre ele sunt exportate peste tot în lume. Districtele au fost deschise treptat, de-a lungul anilor, primul fiind deschis în 2002, iar ultimul în 2011.

  • Ministrul agriculturii Achim Irimescu: „În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet şi se pune iar în vânzare. România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“

     Pe perioada iernii doar 30% din mâncare este produsă în România, ceea ce e foarte grav ♦ Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest este că acolo corupţia este „umană“ ♦ Statul va cumpra terenuri pentru tinerii care vor să se întoarcă în ţară ♦ Subvenţiile se egalează cu cele din vest în 2016.

    Despre România s-a spus în nemumărate rânduri că este o ţară capabilă să hrănească 80 de milioane de locuitori. Totuşi, România este un importator net de produse alimentare. În 1990, în România erau 5,3 milioane de bovine şi 13 milioane de porci, faţă de 2,8 milioane de bovine şi 5 milioane de porci acum. Producţia mergea la export, e adevă­rat. Acum România nu mai suferă de foame, dar în ultima vreme, piaţa locală a fost invadată de produsele lactate din Polonia sau Ungaria sau de carne, în special de porc, din alte ţări ale UE. De pildă, din totalul produselor lactate importate de România, în valoare de 260 de milioane de euro, anual, o treime vine din vine Polonia şi Ungaria. România exportă lapte şi produse lactate de doar 90 de milioane de euro. De ce?

    În primul rând pentru că agricultura este încă slabă şi în al doilea rând pentru că produsele de import sunt ieftine; dar sunt ieftine pentru că unele sunt aproape de termenul de expirare, dacă nu expirate.

    Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?

    Achim Irimescu: „Când vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sunt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mână de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Până la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; când mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Concedieri masive în China. 1.800.000 de oameni îşi vor pierde slujbele

    Oficiali chinezi au anunţat planul de a concedia aproximativ 1.8 milioane de muncitori din industria oţelului şi a cărbunelui, informează Quartz.

    Această mutare face parte din planulu preşedintelui Xi Jinping de a restructura economia ţări. În ultimii ani, China şi-a construit economia pe industrii producătoare orientate către export. Însă, în prezent, ţara produce prea mult cărbune şi oţel, cererea internă a scăzut odată cu încetinirea economiei, iar soluţia e ca mărfurile să fie vândute foarte ieftin la export. Se lovesc însă de rezistenţă din partea industriei europene, care acuză China că vinde la preţ de dumping.

    China plănuieşte să treacă de la o economie bazată pe export la o economie bazată pe consum.
     

  • Cosmetic Plant şi-a majorat afacerile cu 20% în 2015 şi mizează pe un business în creştere în acest an

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a raportat o creştere cu cca. 20% a business-ului în 2015 şi mizează, şi pentru acest an, pe un avans de cel puţin 10 procente. De asemenea, compania a inregistrat vanzari record la export, in crestere cu 170% comparativ cu anul anterior.

    Compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 2 milioane de euro (cca. 8,9 milioane de lei), în creştere cu cca. 20% comparativ cu valoarea de 1,66 milioane de euro (cca. 7,5 milioane lei) înregistrată în anul anterior. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a depăşit peste 1 milion de produse, în timp ce profitul a ajuns anul trecut la cca. 400.000 de euro (1,8 milioane lei).

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale