BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Bursele mondiale urcă aproape de niveluri record, petrolul la cel mai mare preţ al anului

    Bursele s-au menţinut miercuri aproape de valorile maxime, în timp ce randamentele obligaţiunilor americane au ajuns la cele mai scăzute niveluri dintr-o lună, investitorii pariind că Rezerva Federală este departe de a-şi reduce stimulii economici, scrie Reuters.

    Indicele mondial MSCI se situează la 716,55, după ce a atins marţi un nivel intraday de 718,19 puncte, condus de câştigurile în Europa.

    În Asia, indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 0,20%, iar Nikkei a scăzut cu 0,28%.

    Pe Wall Street, marţi, S&P500 a fost constant şi s-a apropiat de vaaloarea record.

    La Bucureşti indicele BET al bursei de valori arăta un plus de 0,6% la ora transmiterii ştirii, la 11.384 puncte.

    Euro s-a meţinut la 1,2178 dolari, la fel şi dolarul, la 109,47 yeni.

    Investitorii şi-au redus aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană ar putea indica un plan de reducere a achiziţiilor de active joi, la şedinţa de politică monetară.

    Preţurile petrolului s-au menţinut după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că, chiar dacă Statele Unite ar ajunge la un acord nuclear cu Iranul, sute de sancţiuni americane impuseTeheranului vor rămâne în vigoare.

    Preţurile futures pentru petrolul american au închis marţi pentru prima dată peste 70 dolari pe baril din octombrie 2018, la 70,48 dolari, în creştere cu 0,6%.

    Preţurile Brent au crescut cu 0,6% la 72,66 dolari, rămânând aproape de cel mai înalt nivel de la începutul anului 2020.

  • Rezervele internaţionale ale României scad la 42,7 miliarde euro

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2021 au fost de 42,781 miliarde euro, faţă de 43,185 miliarde euro la 30 aprilie 2021, informează BNR.

    La 31 mai 2021, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 37,570 miliarde euro, faţă de 38,304 miliarde euro la 30 aprilie 2021.

    În cursul lunii au avut loc intrări de 759 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele, precum şi ieşiri de 1,493 miliardde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăti de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,211 miliarde euro.

    Plăţile scadente în luna iunie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 92 milioane euro.

  • Bitcoin încheie cea mai slabă lună din ultimii 10 ani

    Preţurile Bitcoin au scăzut vineri cu 8%, marcând o reducere cu 36% în luna mai, aceasta fiind cea mai slabă performanţă lunară a criptomonedei din septembrie 2011, scrie CNN.

    Un torent constant de veşti proaste a trimis bitcoin în vrie, de la maximul istoric de peste 64.000 de dolari atins în aprilie.

    Una din cauzele căderii criptomonedei sunt anunţurile CEO-ului Tesla, Elon Musk, care aa anunţat recent producătorul de maşini electrice nu va mai accepta bitcoin ca plată pentru vehiculele sale din cauza îngrijorărilor cu privire la impactul asupra mediului al mineritului bitcoin.

    De atunci, Musk şi-a înmuiat puţin poziţia, fiind de acord să se întâlnească cu şefii mai multor companii ce minează bitcoin din America de Nord pentru a vorbi despre problemele legate de consumul de energie.

    De asemenea, China şi-a intensificat presiunile împotriva activelor digitale, iar Trezoreria Statelor Unite a dezvăluit noi planuri de impozitare a bitcoin, în timp ce Rezerva Federală a sugerat posibilitatea apariţiei unui dolar digital.

    Evoluţia bitcoin a influenţat şi alte criptomonede. Binance, XRP şi Polkadot au suferit pierderi masive în această lună.

    Alte active, mai ales ether – al doilea ca mărime după bitcoin şi susţinătorul ofertelor de non-fungible tokens (NFT) – au rezistat mai bine. Ether a scăzut doar cu aproximativ 6%. Şi dogecoin, despre care Musk a scris în mod repetat pe Twitter, a scăzut doar uşor în luna mai.

    Aşa-numitele stablecoins, cum ar fi Tether şi USD Coin, care sunt legate de valute susţinute de guvern au avut evoluţii mai bune, fără variaţii majore.

    Bitcoin este recunoscut pentru volatilitate, iar preţurile rămân cu peste 25% mai mari în acest an, în ciuda căderii din mai.

    Bitcoin a scăzut de la aproape 20.000 de dolari în decembrie 2017, un vârf la acea vreme, la sub 3.500 de dolari la începutul anului 2019.

    Scăderea bitcoin de aproape 40% din septembrie 2011 a fost de fapt mijlocul unei căderi de trei luni, din august până în octombrie a acelui an, în care preţurile au scăzut cu peste 35% în fiecare lună.

    Oricine a trecut prin acea perioadă tumultuoasă a avut motive de satisfacţie. Preţurile Bitcoin au atins un minim de 2 dolari în octombrie 2011 şi acum se tranzacţionează cu aproximativ 37.000 de dolari.

  • Preţul aurului urcă spre maximul a patru luni şi jumătate pe fondul temerilor legate de inflaţie

    Preţul spot al aurului a crescut cu 0,2%, la 1.883,12 dolari pe uncie. Săptămâna trecută, preţul aurului a atins cel mai înalt nivel din 8 ianuarie, la 1.889,75 dolari.

    Dolarul a scăzut aproape de cele mai scăzute niveluri din ultimele trei luni faţă de euro şi alte monede europene, făcând aurul mai ieftin pentru alţi deţinători de valută.

    Contribuind la ascensiunea aurului, bitcoin a scăzut cu 13% duminică, pierzând în jur de 50% faţă de maximul anului după Beijingul şi-a intensificat eforturile pentru a contracara mineritul bitcoin şi tranzacţionarea.

    Pe de altă parte, paladiul a crescut cu 0,4%, până la 2.794,18 dolari pe uncie, argintul a câştigat 0,7% până la 27,71 dolari, iar platina a urcat cu 0,1% până la 1.167,99 dolari.

  • Piaţa criptomonedelor pierde 270 mld. dolari după avertismentele lansate de China

    La ora 12:25, cea mai valoroasă criptomonedă din lume ajungea din nou la 40.000 de dolari, reprezentând un declin de 12%. Între timp, piaţa crypto a pierdut 270 de miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, CEO-ul Tesla Elon Musk a declarat că producătorul de maşini electrice a suspendat achiziţiile de maşini cu Bitcoin, citând cantităţile uriaşe de energie pe care le impun procesele de minare. Pe atunci, comentariile lui Musk au generat pierderi de peste 300 de miliarde de dolari de-a lungul pieţei.

    Anunţul a venit la doar trei luni după ce Tesla a dezvăluit că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, urmând să accepte moneda ca metodă de plată pentru produsele companiei. Ulterior, miliardarul a dat de înţeles că ia în calcul sau chiar a vândut o parte din stocurile sale de Bitcoin, provocând un nou val de scăderi în interiorul pieţei.

    În plus, Banca centrală a Chinei a declarat marţi că Bitcoin nu ar trebui utilizat ca mijloc de plată şi a interzis serviciile asociate cu monedele virtuale din cadrul instituţiilor financiare şi firmelor de plăţi.

    Nu este prima dată când China a ales o asemenea abordare. În 2017, autorităţile au închis exchange-urile locale de criptomonede şi au interzis aşa-zisele oferte iniţiale de monede (ICO), o modalitate prin care companiile pot câştiga bani prin emiterea de noi active digitale.

    Bitcoin este în creştere cu 40% anul acesta şi a înregistrat un plus de peste 300% în ultimele 12 luni.

    Ether, criptomoneda care alimentează blockchain-ul Ethereum, a scăzut ieri cu 16% la 2.900 dolari, iar Dogecoin a suferit pierderi de 16% la 0,41 dolari.

  • Numărul de cazuri de COVID continuă să se prăbuşească în România

    Până astăzi, 29.523 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 15.05.2021 (10:00) – 16.05.2021 (10:00) au fost raportate 38 de decese (22 bărbaţi şi 16 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

    Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 17 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 10 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

    36 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 2 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 4.904. Dintre acestea, 777 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 7.644.702 teste RT-PCR şi 1.033.521 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.957 de teste RT-PCR (4.733 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.224 la cerere) şi 5.792 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 13.903 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.294 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 40.259 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 98 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.536 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.778 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franţa, 3.124 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 141 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 58 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Croaţia, Finlanda şi Polonia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 190 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran şi unul în Polonia, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Salariul mediu net a crescut în martie cu 182 de lei faţă de februarie, la 3.547 lei. Raportat la perioada similară din 2020, avansul este de 7,7%

    Salariul mediu brut a fost în martie de 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Câştigul salarial mediu  net a fost în acelaşi timp de 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

    Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 8876 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1751 lei.

    Comparativ cu luna martie a anului precedent, salariul mediu net a crescut cu 7,7%.

    În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

    – cu 46,7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23,0% în activităţi de editare;

    – între 10,0% şi 17,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;

    – între 5,0% şi 8,0% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cercetare-dezvoltare, transporturi aeriene, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;

    – între 3,0% şi 5,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de poştă şi de curier, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor textile, industria alimentară, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie  au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

    Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

  • BREAKING NEWS: Bilanţul a fost anunţat în urmă cu puţin timp. Număr mare de decese

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.632 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 

    Până joi, 6 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.062.527 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 1.005.623 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    28.710 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 05.05.2021 (10:00) – 06.05.2021 (10:00) au fost raportate 94 de decese (46 bărbaţi şi 48 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 31 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 23 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

    88 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.346. Dintre acestea, 1.100 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 7.446.397 de teste RT-PCR şi 934.640 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.848 de teste RT-PCR (13.981 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 11.867 la cerere) şi 12.625 de teste rapide antigenice. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 4 teste RT-PCR, prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 6 mai a.c.

    Pe teritoriul României, 22.269 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.496 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 49.568 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 107 persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.526 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.778 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franţa, 3.124 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 141 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 48 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Croaţia, Finlanda şi Polonia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 190 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran şi unul în Polonia, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Până în 2050 România va înregistra una din cele abrupte reduceri ale populaţiei dintre statele UE – Eurostat

    Dintre cele 1216 regiuni NUTS de nivel 3 din ţările UE şi AELS, se estimează că aproximativ două treimi (802 regiuni) vor avea o populaţie mai mică în 2050 decât în ​​2019, în timp ce aproximativ o treime (414 regiuni) vor avea o populaţie mai mare, arată Eurostat.

    Aceste informaţii provin din cele mai recente estimări privind evoluţia populaţiei privind modelele demografice regionale în 31 de ţări (cele 27 de state membre ale UE şi cele patru ţări AELS).

    Există o variaţie considerabilă a estimărilor între ţări. În Letonia şi Lituania, toate cele 16 regiuni de nivel 3 NUTS vor avea o populaţie, în 2050, mai mică decât în ​​2019, majoritatea cu cel puţin 20%. Bulgaria, Estonia, România, Slovenia şi Slovacia au o singură regiune cu o creştere a populaţiei preconizată până în 2050. Alte ţări cu o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populaţiei sunt Cehia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda .

    Se estimează că aproape 9 regiuni din 10 vor avea o vârstă medie mai mare în 2050 decât în ​​2019.

    Estimările spun că vârsta medie din aceste 31 de ţări va creşte cu 4 ani, de la 45,1 ani în 2019 la 49,1 ani în 2050. Doar în 131 din cele 1216 regiuni (11% din total) nu se preconizează că vârsta medie va creşte.

    Se estimează că populaţiile care îmbătrânesc cel mai rapid vor fi în regiuni situate în principal în estul Europei (ţările baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria) şi sudul Europei (Italia, Spania şi Portugalia). Pentru cele 160 de regiuni (13%) cu cea mai rapidă îmbătrânire, se preconizează o creştere a vârstei medii cu cel puţin 8 ani între 2019 şi 2050.

    Populaţii mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din regiuni (119), 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar scădea cu cel mult 4 ani.

  • A doua criptomonedă a lumii, a atins joi un maxim istoric

    A doua cea mai mare monedă digitală din lume în funcţie de valoarea de piaţă a atins valoarea record de 2.774 dolari joi dimineaţă, potrivit datelor Coin Metrics. Bitcoin, moneda digitală de top, a fost uşor în scădere la 54.471 dolari.

    Măsura vine după ce Banca Europeană de Investiţii a anunţat miercuri că a emis prima emisiune de obligaţiuni digitale pe blockchain-ul Ethereum, reţeaua care susţine ether, fapt care a dus la apariţia unor speculaţii că moneda câştigă forţă în rândul instituţiilor financiare principale.

    Majoritatea criptomonedelor majore se tranzacţionau joi în creştere, impulsionate de creşterea ether. Bitcoin, cea mai valoroasă monedă digitală, a scăzut cu aproximativ 16% faţă de maximul său istoric de aproape 65.000 de dolari de la începutul acestei luni.

    Scepticii criptomonedelor spun că bitcoin şi alte monede digitale sunt o bulă speculativă. Stephen Isaacs, preşedintele comitetului de investiţii al companiei de consultanţă financiară Alvine Capital, a declarat pentru CNBC la începutul acestei luni că bitcoin se află într-o „bulă” care va exploda, invocând riscuri legate de reglementare şi schimbările climatice.

    Este posibil ca ether să urmeze bitcoin, dar există unele diferenţe cheie între cele două. În primul rând, ether are mai mulţi dezvoltatori de software care construiesc aplicaţii în reţeaua sa.

    Ethereum trece, de asemenea, printr-un upgrade major care îl va împinge peste bitcoin, teoretic permiţând reducerea timpilor de tranzacţie şi reducând cantitatea de energie necesară procesării tranzacţiilor. Atât reţelele bitcoin, cât şi cele ale ether au atras critici din partea ecologiştilor cu privire la impactul generării de criptomonede asupra climei.