Tag: energie electrica

  • Ţara unde oamenii sunt plătiţi de stat să îşi părăsească casele

    Pe coasta de Est a Canadei există un orăşel mic diviziat de o criza. Fabrica de peşte din localitate care susţinea majoritatea business-urilor, inclusiv şcoala, a fost închisă. Automat foarte multă lume a plecat, însă câţiva dintre oameni refuză să plece, înclusiv Perry Locke, care a fost primar, şeful pompierilor şi administrează o staţie generatoare de curent electric. Fiul lui a fost ultimul care s-a înscris la liceu, scrie Bloomberg.
     
    Acum autorităţile au decis că este mai ieftin să plătească oamenii din Little Bay Island să plece decât să-i mai administreze în actuala formulă. Astfel locuitorilor le sunt oferiţi 189.000 de dolari să-şi părăsească casele. Regiunea Newfoundland are una dintre cele mai mici rate de naştere din Canada, cea mai mare medie de vârstă, cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic grad de alfabetizare, potrivit RBC Economics Research. Cu toate acestea oamenii nu sunt decişi dacă să plece sau să rămână în oraşul natal. 
     
    Relocarea s-a întâmplat de-a lungul timpului şi din ce în ce mai mulţi oameni au acceptat banii, însă alţi sunt împotrivă. “Ce să fac cu banii dacă nu-mi pot găsi un loc de muncă”, a declarat Locke, ce deţine staţia generatoare de curent electric. 
  • Ţara unde oamenii sunt plătiţi de stat să îşi părăsească casele

    Pe coasta de Est a Canadei există un orăşel mic diviziat de o criza. Fabrica de peşte din localitate care susţinea majoritatea business-urilor, inclusiv şcoala, a fost închisă. Automat foarte multă lume a plecat, însă câţiva dintre oameni refuză să plece, înclusiv Perry Locke, care a fost primar, şeful pompierilor şi administrează o staţie generatoare de curent electric. Fiul lui a fost ultimul care s-a înscris la liceu, scrie Bloomberg.
     
    Acum autorităţile au decis că este mai ieftin să plătească oamenii din Little Bay Island să plece decât să-i mai administreze în actuala formulă. Astfel locuitorilor le sunt oferiţi 189.000 de dolari să-şi părăsească casele. Regiunea Newfoundland are una dintre cele mai mici rate de naştere din Canada, cea mai mare medie de vârstă, cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic grad de alfabetizare, potrivit RBC Economics Research. Cu toate acestea oamenii nu sunt decişi dacă să plece sau să rămână în oraşul natal. 
     
    Relocarea s-a întâmplat de-a lungul timpului şi din ce în ce mai mulţi oameni au acceptat banii, însă alţi sunt împotrivă. “Ce să fac cu banii dacă nu-mi pot găsi un loc de muncă”, a declarat Locke, ce deţine staţia generatoare de curent electric. 
  • Cum a ajuns ParkLake, ”mall-ul verde”, să cheltuiască 1.000 de euro pe zi pe combistibil pentru generatoare

    „Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare“, a recunoscut Ingo Nissen, managing director al Sonae Sierra, dezvoltatorul celui mai nou mall. Finalizarea legăturii la reţeaua electrică este în construcţie. Enel nu comentează.

    ParkLake, mallul de 70.000 mp în care portughezii de la Sonae Sierra şi irlandezii de la Caelum Deve­lop­ment au investit 180 mil. euro, funcţionează în prezent cu aju­torul generatoarelor de curent electric, în condiţiile în care reţeaua existentă nu poate acoperi consumul necesar, iar pentru a autoriza o conexiune la reţeaua de mare putere, dezvoltatorii au aşteptat mai bine de un an şi jumătate OK-ul italienilor de la Enel.

    Cum a ajuns ParkLake, ”mall-ul verde”, să cheltuiască 1.000 de euro pe zi pe combistibil pentru generatoare

  • ParkLake, „mallul verde“ de 180 mil. euro, funcţionează pe generatoare de curent electric: „Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare“

    „Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare“, a recunoscut Ingo Nissen, managing director al Sonae Sierra, dezvoltatorul celui mai nou mall. Finalizarea legăturii la reţeaua electrică este în construcţie. Enel nu comentează.

    ParkLake, mallul de 70.000 mp în care portughezii de la Sonae Sierra şi irlandezii de la Caelum Deve­lop­ment au investit 180 mil. euro, funcţionează în prezent cu aju­torul generatoarelor de curent electric, în condiţiile în care reţeaua existentă nu poate acoperi consumul necesar, iar pentru a autoriza o conexiune la reţeaua de mare putere, dezvoltatorii au aşteptat mai bine de un an şi jumătate OK-ul italienilor de la Enel.

    Mai mult, în prima zi de deschidere, mallul a avut 85.000 de vizitatori, peste estimările iniţiale, iar în primul an se aşteaptă la peste 10 mil. vizitatori.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Enel Distribuţie Muntenia, investiţii de peste 2 milioane de lei, finalizate în judeţul Giurgiu

    Enel Distribuţie Muntenia a finalizat lucrări de modernizare a reţelei în judeţul Giurgiu in valoare de peste 2 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii.

    Au fost vizate atât reţeaua de joasă tensiune, cât şi cea de medie tensiune. Costul lucrărilor finalizate se ridică la peste 2.000.000 lei, şi fac parte dintr-un program de modernizare a reţelei din judetul Giurgiu. İn procesul de modernizare au fost inlocuiţi până acum peste 19.000 metri liniari de cablu şi au fost montate peste 400 grupuri de masură şi protecţie.

    İn localitatea Copaciu reţeaua de joasă şi medie tensiune, precum şi branşamentele au fost modernizate integral iar aparatele de masură au fost montate la exterior, se arată în comunicat. İn localitatea Uzunu au fost finalizate lucrările la posturile de transformare pentru reţeaua de medie tensiune, împreună cu cele de modernizare a reţelei de joasă tensiune. Planurile pentru Uzunu şi Angheleşti prevăd mutarea aparatelor de măsură la exterior şi instalarea contoarelor de tip inteligent.

    Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanţă a consumului de energie electrică, dar şi operaţiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări şi deconectări.

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.

     

  • România a câştigat marele premiu la competiţia de antreprenoriat JA Europe Enterprise Challenge 2016

    Save Energy a câştigat marele premiu pentru cea mai bună companie. Echipa a fost aleasă pe baza ideii inovatoare şi a potenţialului puternic de business, care oferă o soluţie ce salvează energia consumată inutil de dispozitivele electrice. Echipa a propus o priză inteligentă care împiedică alimentarea cu energie electrică a diferitelor aparate, atunci când acestea sunt în stand-by. Folosind un microprocesor pe 8 biţi priza poate detecta automat atunci când dispozitivele intră în stand-by şi poate împiedica automat alimentarea acestora la sursa de curent, astfel salvând energia consumată inutil. Membrii echipei estimează că dacă la nivel mondial toate prizele ar fi înlocuite cu Save Energy, consumul de curent electric s-ar reduce cu cel puţin 10%.

    Echipa a concurat împotriva  a 19 companii din 16 ţări europene.

    “Ne-am focusat pe inovaţie, tehnologie şi creativitate pentru a ne dezvolta proiectul. Pentru a câştiga, am lucrat foarte mult alături de JA România, dar cred că principalul nostru avantaj constă în abilitatea noastră de a prezenta şi de a vorbi în public, dar şi de abilitatea de a scala afacerea. Am întâlnit mulţi studenţi din Europa cu un potential mare şi noi toţi vom face lucruri mari în viitorul apropiat. Premiul câştigat mă va ajuta mult în business. Totuşi, nu este vorba de banii pe care îi primim, ci despre expunere şi de validarea pe piaţă din partea unor juraţi foarte calificaţi. De asemenea, am primit premiul EY Business Vision care ne va ajuta să intrăm în piaţă mult mai rapid şi ne va oferi soluţii pentru toate problemele mici.”, a spus Alexander Marcu-Stoica, CEO Save Energy.

    Pe 6-8 iulie, peste 90 de studenţi au concurat în finalacompetiţiei de antreprenoriat JA Europe Enterprise Challenge 2016. Găzduit în România, Bucureşti, JA Europe Enterprise Challenge reprezintă evenimentul european anual al studenţilor ce au participat de-a lungul anului în programul universitar de antreprenoriat “Start Up” şi care au câştigat etapele naţionale din ţările lor. Programul “Start Up” este o iniţiativă JA Europece a implicat 14,000 de studenţi din 300 de univesităţi, oferindu-le oportunitatea de conduce un business încă de la etapa de idee.
     

  • Cum să îţi construieşti o casă în şase săptămâni cu doar 9.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Steve Areen a construit o casă tip dom în doar şase săptămâni, folosind aproape în totalitate materiale naturale, iar costul total al construcţiei a fost de sub 9.000 de dolari.

    Regulile nu sunt atât de stricte în Tailanda, astfel încât Steve nu a avut nevoie de avize pentru construcţie, fapt care a scurtat mult timpul. Pentru anumite aspecte, precum încălzirea apei şi iluminare, ingeniosul bărbat a trebuit totuşi să apeleze la metode convenţianale, precum instalaţia de energie electrică.

    Este prima casă de tip dom construită de Steve Areen, însă are deja planuri pentru o nouă locaţie, lângă Oregon. El vrea ca de această dată să folosească materiale ceva mai rezistente, precum un anumit tip de cărămidă realizată din pământ.

    Un bărbat a construit o casă de vis cu doar 9.000 de dolari – GALERIE FOTO