BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Românca de 17 ani care a devenit campioana lumii la şah

    Pentru această performanţă, tânăra a fost felicitată de preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins: “Sincerele mele felicitări pentru Diana Mîrza din Limerick pentru câştigarea Campionatului Mondial Şcolar de Şah U17 Fete”, este mesajul postat pe Twitter de preşedintele Irlandei. Presa irlandeză a declarat-o pe Diana “regina şahului”.

    Diana Mîrza s-a născut în 2000 şi a descoperit şahul datorită tatălui ei, care preda acest joc în cursurile aftershool. Diana avea doar patru-cinci ani când a învăţat să mute piesele pe tabla de şah „şi aşa a început să îi bată pe toţi pe-aici”, spune tatăl ei, potrivit celor de la viaţa-liberă.ro.

    De la vârsta de zece ani Diana a jucat în Campionatul UE de Juniori, iar anul următor, în 2011 a obţinut prima medalie de bronz la Campionatul UE de juniori, apoi în 2012 – argintul, şi 2013 – aur, devenind Campioana Uniunii Europene la Fete sub 13 ani, scriu cei de la viaţa-liberă.ro.

    Tot atunci, în 2013, Diana Mîrza a câştigat Campionatul Irlandei la Femei, iar anul următor a jucat pentru Irlanda la Masa 1 femei la Olimpiada din Norvegia. Anul trecut a participat la Olimpiada din Baku, Azerbaidjan.

    Diana a jucat, până anul trecut, toate Campionatele Mondiale de juniori: în 2011 în Brazilia, în 2012 – Maribor, Slovenia, în 2013 – Al-Ain, Emiratele Arabe Unite, 2014 – Africa de Sud, mai notează sursa citată.

    Foto: RTE

  • Studiu Creditinfo: companiile din România au pierdut 90.000 de salariaţi

    Majoritatea covârşitoare a companiilor din România (91,5%) o reprezintă micro-întreprinderile, adică au cel mult 9 angajaţi, 8,19% au între 10 şi 49 de angajaţi, 1,49% au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 0,29% (puţin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajaţi. Totul, în contextul în care numărul companiilor înregistrate în România care au desfăşurat activitate a crescut cu 19.000 faţă de anul precedent, ajungând la 556.000, faţă de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei în anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de până la 2 milioane lei este de 91%, într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut. 

    Totuşi, deşi sunt mai puţine companii şi au mai puţini salariaţi, profitul înregistrat de ele se află pe un trend crescător: 96 de miliarde lei în 2016, faţă de 89 de miliarde în 2015 şi 83 de miliarde în 2014. Totodată, pierderile înregistrate de companiile româneşti au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei în 2014, la 44 miliarde în 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

    „Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obţinut de acestea, cât şi atunci când în ecuaţie este introdusă şi pierderea înregistrată la nivel naţional. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creşterea profitului şi cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • Această tânără a venit din Moldova şi a vrut să se angajeze într-o firmă din Bucureşti ca programator. Când a ajuns a avut parte de ŞOCUL vieţii ei. Primul lucru pe care l-au făcut când au văzut-o a fost…

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

    Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

    Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

    Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

    Efective semnificative de progra­matori există şi în judeţele Braşov şi Iaşi, care au fiecare câte aproximativ 3.000 de angajaţi în IT, faţă de circa 1.000, cât aveau în 2008. De altfel, Iaşiul a devenit noua „vedetă“ în sectorul IT, atrăgând în ultima perioadă tot mai multe investiţii în zona de cercetare-dezvoltare în domeniul IT. Companii precum Alten, Autoliv, Preh, Pentalog, Centric IT sau Amazon sunt doar o parte dintre angajatorii care au anunţat planuri de noi recrutări în industria IT în Iaşi.

    Datele INS mai arată că în nouă ju­deţe din ţară (Călăraşi, Ialomiţa, Caraş-Se­verin, Vrancea, Sălaj, Tulcea, Teleor­man, Mehedinţi şi Vaslui) există în fiecare mai puţin de 100 de salariaţi în domeniul IT, a­ces­tea fiind re­giuni „evitate“ nu doar de investitorii din IT, ci şi din celelalte in­dus­trii.

    „România are o industrie high-tech care a înregistrat creşteri an de an în ultimul deceniu, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi cifra de afaceri. Pentru 2017, estimările noastre indică venituri de peste 4 mld. euro şi peste 90.000 de angajaţi (înregis­traţi cu con­tract de muncă full-time), con­form datelor din studiul ANIS «Software and IT Services in Ro­mania»“, a spus Vale­rica Dragomir, di­rec­tor executiv, ANIS – Asociaţia Pa­tro­nală a Industriei de Software şi Servicii.

    Studiul ANIS arată că, pentru anul 2015, numărul de angajaţi din sectorul IT a fost de peste 77.000 de persoane, cu circa 15.000 de salariaţi mai mulţi faţă de situaţia înregistrată la Statistică. O explicaţie pentru această diferenţă o reprezintă faptul că în studiul ANIS sunt cuprinşi angajaţii din IT cu contracte de muncă în regim full-time, în timp ce datele INS se referă la numărul mediu de angajaţi din companiile IT cu mai mult de 4 salariaţi.

    „În ceea ce priveşte resursa umană poate fi depăşit chiar şi pragul de 110.000 de persoane, dacă sunt luate în considerare şi cele care prestează activităţi în industrie ocazional / tem­porar, atât în forma activităţilor inde­pen­­dente, cât şi a serviciilor de consul­tanţă, leasing de personal etc.“, a mai spus Valerica Dragomir de la ANIS.

    Cu toate că numărul de angajaţi din sectorul IT a crescut semnificativ în ultimii ani, angajatorii se confruntă cu un deficit mare de candidaţi, având în vedere că facultăţile cu profil IT livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi, iar nevoia de pe piaţă este cel puţin dublă. În plus, de multe ori oficialii din companii spun că sunt nevoiţi să refuze proiecte noi pentru că nu au suficient de mulţi oameni pentru a le livra.Iar criza de personal din domeniul IT a pus presiune şi pe majorările de salarii, astfel că salariul mediu în domeniul IT a ajuns în prezent la aproape 6.000 de lei net pe lună, de 2,7 ori mai mare ca în anul 2008.

    Spre comparaţie, salariul mediu pe economie este de aproximativ 2.300 de lei net pe lună, de 1,7 ori mai mare ca în 2008.

    La finalul anului 2016, potrivit celor mai recente informaţii ale INS, numărul mediu de salariaţi din sectorul IT a ajuns la circa 67.600 de persoane, fiind cu peste 5.000 de angajaţi mai mare ca în anul 2017.

    În total, la finalul anului 2016, în sectorul IT&C lucrau circa 160.000 de persoane, cei mai mulţi în sectorul IT (67.600 de angajaţi) şi în cel al telecomunicaţiilor (45.700 de angajaţi), urmate de serctorul activităţi de editare (30.000 de oameni) şi producţie cinematografică şi TV (cca. 15.000 de angajaţi).

    Scutirea impozitului pe venit pentru programatori, ajutoarele de stat acordate pentru crearea de locuri de muncă în IT şi, mai nou, scutirea impozitelor pe veniturilor angajaţilor din cercetare-dezvoltare sunt doar câteva dintre măsurile care au contribuit la creşterea sectorului IT în România. Astfel, în 2016, sectorul informaţii şi comunicaţii – cu 160.000 de angajaţI (adică mai puşin de 4% din total) a avut o contribuţie de 5,6% la formarea PIB-ului României, peste nivelul contribuţiei realizate de sectorul agriculturii (care a avut o contribuţie de numai 3,9% la formarea PIB cu 2 milioane de persoane ocupate în acest sector).

     

     

     

  • Dispozitivele inteligente, din ce în ce mai ameninţate de programele malware

    Dispozitivele inteligente precum ceasurile şi televizoarele smart, routerele şi camerele foto, sunt conectate între ele şi, împreună, contribuie la dezvoltarea fenomenului IoT (Internet of Things), o reţea de dispozitive echipate cu tehnologie integrată care le permite să interacţioneze – unele cu altele sau cu mediul extern. Din cauza numărului mare şi a varietăţii dispozitivelor, IoT a devenit o ţintă atractivă pentru infractorii cibernetici. Prin compromiterea dispozitivelor IoT, infractorii reuşesc să spioneze utilizatorii, să-i şantajeze şi chiar să îi facă, discret, complicii lor.

    Experţii Kaspersky Lab au cercetat malware-ul IoT pentru a determina cât de serioase sunt riscurile. Ei au plasat capcane (aşa-numitele “borcane cu miere”/”honeypots”) – reţele artificiale care simulează activitatea reţelelor diferitelor dispozitive IoT (routere, camere conectate) pentru a observa încercările malware-ulul de a ataca dispozitivele virtuale. Nu au avut de aşteptat mult: atacurile cu eşantioane cunoscute sau necunoscute anterior au început să apară aproape imediat ce capcana a fost instalată.

    Cele mai multe dintre atacurile înregistrate de experţii companiei au ţintit dispozitive de înregistrare video sau IP-urile camerelor (63%), iar 20% dintre atacuri au fost lansate împotriva unor dispozitive ca routere şi modem-uri DSL. Aproximativ 1% dintre ţinte au fost dispozitive foarte folosite, precum imprimante şi dispozitive electrocasnice inteligente.

    China (17%), Vietnam (15%) şi Rusia (8%) se află în top 3 ţări cu dispozitive IoT afectate, fiecare cu un număr considerabil de aparate infectate. Urmează Brazilia, Turcia şi Taiwan, toate având câte un procent de 7%.

    Până acum, pe parcursul acestui experiment, cercetătorii au colectat informaţii despre mai mult de 7.000 de mostre de malware create special pentru dispozitive conectate.

    Conform experţilor, motivul acestei creşteri este simplu: lumea IoT este fragilă şi expusă în faţa infractorilor cibernetici. Majoritatea dispozitivelor smart au sisteme de operare Linux, atacurile asupra lor fiind mai simple, deoarece infractorii pot să scrie coduri malware generice care ţintesc un număr imens de dispozitive simultan.

    Conform experţilor, deja sunt peste 6 miliarde de dispozitive inteligente în lume. Cele mai multe dintre ele nici măcar nu au instalată o soluţie de securitate şi producătorii lor nu mai vin, de regulă, cu actualizări de securitate sau firmware nou. Acest lucru înseamnă că sunt milioane de dispozitive posibil vulnerabile sau deja compromise.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, care în anul 2017 aniversează 20 de ani de activitate. Portofoliul companiei include protecţie endpoint de top şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejaţi de tehnologiile Kaspersky Lab, precum şi 270.000 de companii client, pe care le ajutăm să protejeze ce e mai important pentru ele.

  • Doi tineri români au pornit o afacere cu mobilier cu 15.000 de euro, iar anul acesta au în plan vânzări de aproape 1 milion de euro

    ”În măsura în care toate lucrurile au o poveste, unele au o istorie mai veche, iar cea din urmă ne pasiona pe noi. Nu am vrut să mergem în zona de obiecte de colecţie, pentru că ne-am dorit şi latura practică, utilă a obiectelor, pe lângă cea estetică“, spune Octavian Mănescu, cel care împreună cu asociata sa a pus bazele poveştii Retro Boutique. Au ales online-ul ca mijloc de comercializare a produselor, deoarece şi-au propus să nu investească o valoare mare de capital, iar în urmă cu şase ani segmentul nu cunoştea nici popularitatea din prezent. ”Însă din moment ce am început să sap – şi astăzi sap şi învăţ în continuare – mi-am dat seama că e fabulos. Un magazin online nu înseamnă doar un site, ci are toată bucătăria internă a unuia fizic, doar cu interfaţa diferită“, îşi aminteşte antreprenorul.

    În primul an Retro Boutique a fost specializat exclusiv pe decoraţiuni, după care, luând contact cu furnizorii, pieţele străine şi trendurile în domeniu, antreprenorii şi-au dat seama că mobilierul poate fi mai ofertant, atât din punct de vedere stilistic, cât şi al online-ului. Valoarea investiţiei iniţiale se învârte în jurul a 15.000 de euro, bani pe care i-au cheltuit pe infrastructura site-ului, costuri iniţiale de promovare, stocuri etc., însă ”în online este vitală îmbunătăţirea continuă a platformei“, motiv pentru care au investit continuu în afacere, spune fondatorul.

    Dacă la început aduceau produse mai ales din Asia, piesele fiind mai ieftine, odată cu creşterea afacerii s-au reorientat pe alegerea furnizorilor locali de mobilier, mai scump. Iar oamenii au început din ce în ce mai des să solicite să vadă produsele înainte de a le cumpăra, motiv pentru care Retro Boutique a deschis, după trei ani de activitate în online, primul showroom în zona Băneasa. Mai târziu au ales să se mute într-o casă construită în 1930, mai mare şi adaptată identităţii Retro Boutique. ”Ideea noastră a fost să atragem oamenii din online şi să închidem vânzarea în showroom. Prin urmare, nu suntem amplasaţi într-o zonă cu vad, o zonă comercială“, explică antreprenorul.

    Portofoliul Retro Boutique reuneşte deopotrivă decoraţiuni şi accesorii, iar gama de preţuri începe de la 20-30 de lei şi urcă spre 300-400 de lei piesa. Mobilierul este însă baza afacerii, iar media de preţ pentru fiecare obiect se află între 800 şi 900 de lei; printre cele mai scumpe piese se numără, spre exemplu, o bibliotecă de 8.000 de lei, care poate fi personalizată. În acest moment, la Retro Boutique pot apela şi cei care vor să îşi decoreze întrega casă, cu excepţia băii şi bucătăriei, businessul incluzând, de aproape doi ani, şi o zonă de consiliere în acest sens. Din portofoliu lipseşte deocamdată mobilierul pentru baie, iar ”bucătăriile sunt un business în sine şi nu cred că o să intrăm vreodată“, spune Mănescu.

    Retro Boutique acoperă o zonă de clienţi cu putere medie de cumpărare, cu gusturi elitiste şi posibilităţi pe măsură, precizează Mănescu. ”Nu poţi să vinzi anumite piese oricui, pentru că ele au o poveste, iar cel ce are nivelul de educaţie încât să priceapă valoarea sa este individul din middle class, care călătoreşte mult, citeşte mult, se autoeducă şi are bani“, precizează antreprenorul. În continuare majoritatea clienţilor vin din online, iar 40% dintre vânzări se încheie pentru clienţi din Bucureşti; cea mai mare comandă primită şi încheiată în online a fost de 18.000 de lei, de la un client din Satu Mare.

    ”Chiar dacă dorim să promovăm showroomul, se pare că online-ul nu are rival“, spune Mănescu zâmbind. Conform unui studiu al GpeC, citat de Mediafax, valoarea cumpărăturilor online a depăşit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, nivel cu aproape 30% mai mare decât în 2015, ceea ce înseamnă că românii cheltuiesc circa 5 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături pe internet. Valoarea de 1,8 miliarde de euro face referire doar la produsele fizice (tangibile) comercializate online şi nu la servicii, plăţi de facturi la utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau diferite evenimente, rezervări hoteliere, vacanţe şi călătorii etc. Dacă ar fi adăugate şi acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil. Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2016 a rămas neschimbat faţă de 2015: produsele din gama electro-IT&C, produsele de tip fashion & beauty, produsele pentru casă şi decoraţiuni, precum şi produsele destinate copiilor. Comparativ cu 2015, valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut pe aproape toate categoriile menţionate, cu o singură excepţie – produsele pentru casă şi decoraţiuni, unde valoarea medie a tranzacţiei a crescut de peste două ori. Astfel, în cazul magazinelor online cu profil home & deco, românii au cheltuit 474 de lei pe tranzacţie, comparativ cu 220 de lei pe tranzacţie în 2015.

    Afacerea Retro Boutique a pornit la drum cu doi oameni şi a înregistrat creşteri constante de la an la an, spune antreprenorul. Se declară mulţumit de strategia managerială pe care a pus-o în aplicare încă de la început, şi anume externalizarea majorităţii serviciilor, de la marketing până la contabilitate, iar cei doi parteneri s-au concentrat, în general, doar pe planul de afaceri; în prezent Retro Boutique are şase angajaţi. Pe de altă parte, Mănescu recunoaşte că antreprenoriatul nu este ”un job“ prea uşor, ci dimpotrivă. ”Sigur că a fost greu, sigur că este în continuare solicitant şi provocator, dar dacă am ajuns aici înseamnă că am fost răsplătiţi în sensul în care creşterile noastre au fost substanţiale de la un an la altul.“ Spre exemplu, cifra de afaceri a bifat anul trecut un avans de 30% faţă de anul anterior, iar până în prezent 2017 a adus 50% creştere a rulajelor Retro Boutique. Pentru finele anului curent, antreprenorul estimează  – ambiţios, spune el – o dublare a cifrei de afaceri, fiind ajutaţi de piaţă, dar şi de schimbările şi investiţiile majore făcute în ultima perioadă.

    Ultimele investiţii au vizat relansarea noii platforme, angajări, o creştere a costurilor de marketing, dar şi un stoc pentru cele mai vândute produse. Anul trecut, afacerile s-au plasat în jurul a 400.000 de euro, iar odată cu finalizarea investiţiilor de ordinul zecilor de mii de euro, antreprenorul se aşteaptă să intre pe profit.

  • FlorideLux relansează florăria din Braşov şi estimează dublarea cifrei de afaceri, până la 120.000 euro

    Florăria din Braşov a fost prima franciză offline lansată de grupul FlorideLux în România, în 2013, în urma unei investiţii iniţiale de 45.000 de euro, aducând un nou concept pe piaţa de profil din Braşov, acela de flowers and gifts shop, cu deschidere importantă atât în offline cât şi online.

    „Odată cu relansarea vom încerca să fim mult mai activi pe segmentele de corporate şi evenimente, venind în întâmpinarea clienţilor cu o ofertă mult mai complexă şi diversificată, de la buchete şi aranjamente florale extrem de elegante, până la cele business. În continuare, calitatea produselor va rămâne principalul pion al business-ului, prin intermediul căruia vom încerca să creştem, ca şi până acum, atât în online, cât şi în offline”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şi fondator FlorideLux.

    Un nou parteneriat care îşi propune creşteri substanţiale ale cifrei de afaceri

    În ceea ce priveşte aportul francizorului, grupul FlorideLux sprijină activitatea florăriei prin know-how, cursuri, comenzi online, marketing naţional şi local, dar şi îndrumare din punct de vedere al managementului. De cealaltă parte, francizatul se ocupă de toate aspectele interne şi externe ale florăriei pe plan local. Acesta conduce tot managementul florăriei, se ocupă de marketing local, caută clienţi şi parteneri, se ocupă de aprovizionare, evenimente şi tot ceea ce ţine de florăria din Braşov.

    „Obiectivul nostru este ca în 2017 FlorideLux Braşov să atingă o cifră de afaceri substanţială şi să oferim braşovenilor cele mai bune şi frumoase buchete de flori şi aranjamente. Livrarea se va putea face pentru toate comenzile, atât online cât şi offline, telefonic sau direct în florărie. Această creştere va fi generată atât de comenzile online, cât şi de cele offline, dar şi de gama complexă şi diversificată de produse. Cei peste trei ani de activitate în Braşov ne-au dovedit că piaţa de flori din acest oraş este una foarte bună şi promiţătoare”, a încheiat Marius Dosinescu.

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.