Tag: documente

  • Declaraţia de avere a unui terorist de la ISIS: câţi bani primesc jihadiştii pentru fiecare nevastă, copil sau sclav

    Un grup de analiză din Washington a analizat mai multe documente interne ale ISIS, realizând un raport ce arată problemele cu care se confruntă gruparea teroristă.
     
    Cele mai mari dificultăţi par a proveni din lipsa de fonduri – banii fiind necesari pentru a cumpăra sclavi sexuale. Măsurile luate par a fi extreme: unii lideri au cerut ca militanţii să reducă consumul de electricitate şi să nu mai conducă maşini oficiale în scop personal. Pe de altă parte, luptătorii par a fi deprimaţi, autorii raportului prezentând exemple de jihadişti care au au adus scutiri medicale pentru a nu mai fi trimişi pe front, relatează CNN.
     
    Generalul Peter E. Gersten, membru al grupului de analiză, a explicat că atacurile asupra ISIS au avut ca efect reducerea numărului de luptători străini de la 2.000 pe lună în 2015 la doar 200 pe lună astăzi.”Vedem o creştere a numărului dezertorilor”, a spus Gersten. “Vedem scăderea moralului. Vedem imposibilitatea de a-şi plăti oamenii. Vedem jihadişti care vor să renunţe.”
     
    Începând cu luna octombrie a anului trecut, coaliţia anti-ISIS s-a concentrat pe distrugerea sistematică a infrastructurii folosite de ISIS, astfel încât gruparea teroristă a pierdut în ultimele luni aproape 800 de milioane de dolari.
     
    Cele mai importante lucruri dezvăluite fac însă referire la modul în care militanţii ISIS sunt plătiţi; documentele arată că un luptător primeşte 50 de dolari pe zi, la care se adaugă următoarele: 50 de dolari lunar pentru fiecare nevastă, 35 de dolari pentru fiecare copil şi 50 de dolari pentru fiecare părinte care nu are altă sursă de venit. 
     
    Jihadiştii primesc bani şi pentru sclavii sexuali aflaţi în îngrijirea lor, între 35 şi 50 de dolari pe lună.
     
    Un membru a grupului de analiză a spus că datele prezentate au fost confirmate şi de către mai mulţi simpatizanţi ISIS, în timpul unei vizite în Siria.
  • Documentele Panama sau dovada că nu suntem toţi în aceeaşi barcă

    Este vorba de înregistrarea unui interviu publicată pe 3 aprilie, ziua în care zeci de instituţii media din întreaga lume, coordonate de la Washington de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), au dezlănţuit un atac fără precedent asupra a sute de şefi de state şi de guverne, politicieni, oameni de afaceri, bănci şi personalităţi publice care fac afaceri, îşi ascund sau îşi protejează averile prin intermediul companiilor înfiinţate în paradisuri fiscale.

    Aşa cum a încercat să explice şi Gunnlaugsson, „există utilizatori legitimi ai companiilor offshore“, se arată insistent pe site-ul ICIJ. Însă la astfel de vehicule financiare nu au acces decât cei cu bani mulţi şi de ele se folosesc adesea oameni care au ceva de ascuns. Suspiciunile de spălare de bani şi de evaziune fiscală sunt uşor de stârnit, mai ales când sunt implicaţi politicieni.

    Gunnlaugsson este politicianul lovit până acum cel mai dur de scandalul provocat de dosarele Panama. În 2008-2011 Islanda a trecut printr-o  criză financiară cruntă care aproape că a adus-o în faliment. De vină au fost excesele şi manipulările făcute de cele mai mari bănci din ţară, la care premierul a deţinut active. Despre aceste active s-au interesat în interviu jurnaliştii, care participă la proiectul ICIJ. Criza financiară a provocat o revoltă în Islanda, iar autorităţile a trebuit să răspundă cumva pe măsura furiei populaţiei. Aşa că Islanda  a devenit singura ţară care a condamnat la închisoare bancherii implicaţi în criză. Societatea islandeză este una mică, democratică, informaţiile circulă rapid acolo, iar locuitorii sunt încă furioşi pe cei care le-au pierdut banii. După publicarea interviului şi a informaţiilor din dosarele Panama, mii de islandezi au ieşit în stradă cerând pielea premierului.

    În alte ţări, lucrurile sunt mai calme, deşi există informaţii că politicienii de acolo sunt şi ei implicaţi în afaceri dubioase cu companii offshore. Aceasta pentru că unele guverne încearcă să cenzureze informaţiile scoase la lumină de investigaţiile ICIJ şi ale partenerilor săi, în timp ce altele încearcă să discrediteze sutele de jurnalişti implicaţi susţinând că ancheta ar fi foarte motivată politic, scrie revista Quartz.

    Se poate spune că în Islanda scandalul l-a lovit direct în faţă pe premier. Oricine îi poate urmări reacţiile din acel interviu pe YouTube, iar islandezii ieşiţi în stradă sunt daţi ca exemplu de popor curajos şi care se implică.
    În China, s-ar putea ca lumea să nu afle prea curând mare lucru despre legăturile pe care le-ar avea mai mulţi oficiali de top de acolo cu companii offshore prin intermediul membrilor de familie. Printre ei, potrivit dosarelor Panama, se numără preşedintele Xi Jinping şi fostul premier Li Peng. Beijingul a ales să cenzureze discuţiile online despre anchetă. Au fost şterse postările de pe platforma de microblogging Sina Weibo şi de pe WeChat. Căutările după cuvintele „Panama“ sau sunt complet blocate pe Weibo „în concordanţă cu legile, regulile şi politicile relevante“. Înainte ca agenţii de cenzură să înceapă să-şi facă treaba, discuţiile cu tema „documentele Panama“ de pe Weibo atrăseseră peste două milioane de vizualizări.

    Instrucţiunile de cenzură de la biroul pentru internet al unui guvern regional cereau instituţiilor media locale să nu publice niciun material despre documentele Panama, considerate atacuri ale presei străine, potrivit China Digital Times, un website de ştiri pentru China. „Se va acţiona cu severitate dacă se va găsi vreun material din presa străină prin care se atacă China“, spun instrucţiunile. Tot China Digital Times arată că o altă directivă cere retragerea oricărui material despre presupusa avere pe care preşedintele Rusiei Vladimir Putin o are în paradisuri fiscale.

    Însă media de stat poate acoperi subiectul documentelor Panama, dar fără a menţiona China. Şi nu îi este greu, având în vedere că scandalul îi zguduie şi pe liderii din lumea capitalistă, nu doar pe dictatori.  Agenţia oficială de ştiri Xinhua se concentrează pe Michel Platini, fosta vedetă de fotbal franceză, care se află şi în centrul scandalului de corupţie de la FIFA.
    Într-un editorial publicat de tabloidul Global Times se susţine că astfel de scurgeri de informaţii sunt întotdeauna controlate de presa occidentală. „Informaţiile care sunt negative pentru SUA pot fi întotdeauna minimalizate, în timp ce expunerea lideri nonvestici, cum ar fi Putin, este exagerată.“ Concluzia Global Times este oarecum îndreptăţită de chiar acţiunile ICIJ. Pe site-ul pe care organizaţia îi enumeră pe liderii şi politicienii care au legături cu Mossack Fonseca nu figurează SUA (aşa cum nu figurează multe alte state).

    Lipsa a fost explicată în multe feluri. Unii spun că datele nu au fost procesate complet, alţii că este posibil ca americanii să fi lucrat cu altă firmă, ceea ce este greu de crezut. S-a scris, de asemenea, că americanii s-ar putea să nu fi avut nevoie de Panama sau alte paradisuri fiscale deoarece SUA sunt un uriaş paradis fiscal. Delaware, Nevada şi Insulele Virgine Americane au taxe reduse şi legislaţie fiscală laxă (unele studii arată că SUA ocupă locul trei în topul mondial al popularităţii paradisurilor fiscale). S-a mai spus căICIJ filtrează informaţiile pentru a-şi acoperi finanţatorii – numele Soros este cel mai mult vehiculat în acest sens. În cele din urmă au început să apară şi date despre americani.

  • Scandalul Panama: Percheziţii la sucursala din El Salvador a firmei Mossack Fonseca

    Firma de avocatură Mossack Fonseca, care are sediul în Panama, se află în centrul unui scandal în care sunt implicaţi mai mulţi lideri mondiali, acuzaţi că ar putea face parte dintr-o reţea globală de corupţie, folosindu-se de companii de tip offshore.

    Procurorul General Douglas Melendez a spus că Guvernul a decis efectuarea de percheziţii după ce angajaţii Mossack Fonseca au eliminat joi sigla de pe faţada clădirii unde îşi desfăşurau activitatea, ceea ce a atras suspiciuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai populare paradisuri fiscale din lume

    Paradisurile fiscale, unde mulţi oa­me­ni de afaceri, inclusiv români, îşi ţin businessurile pentru a plăti mai puţine taxe, dar şi departe de ochii autori­tă­ţilor şi presei, au devenit subiectul unei an­chete jurnalistice la ni­vel mondial. Publicaţia germană Süddeut­sche Zeitung (SZ) – care a primit informaţii de la o sursă anonimă – şi Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie au început o anchetă despre firmele înregistrate în Panama şi despre activităţile ilegale întreprinse de politicieni şi oameni de afaceri care au preferat să-şi înregistreze companiile la adăpostul anonimatului oferit de paradisurile fiscale. Ancheta a dezvăluit o serie de informaţii care acum poartă numele de Panama Papers.

    Potrivit informaţiilor din aceste documente, Insulele Virgine Britanice, cu capitala la Road Town, este cel mai popular paradis fiscal. Peste 113.000 de companii au conturi acolo. Panama se află pe locul al doilea, cu 48.000 de companii, iar podiumul este completat de Bahamas. 

     

    Infographic: The Most Popular Tax Havens In The Panama Papers | Statista
    You will find more statistics at Statista

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană

  • Panama Papers – “Cea mai mare scurgere de informaţii din lume” dezvăluie o reţea globală de corupţie

    Aproximativ 11 milioane de documente au fost făcute publice, dezvăluind cum unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe plantetă se folosesc de diverse scheme pentru a-şi ascunde averile, informează BBC.

    Potrivit informaţiilor oferite de BBC, documentele ar aparţine uneia dintre cele mai bine ascunse companii din lume, firma de avocaţi Mossack Fonseca din Panama, scrie Mediafax.

    Aceştia arată cum Mossack Fonseca a ajutat diverşi clineţi în spălarea de bani, evitarea de sancţiuni ori a taxelor.

    Documentele arată legături către 72 de actuali sau foşti şefi de state, inclusiv dictatori acuzaţi de jafuri în propriile ţări.

    Se pare că milioanele de documente au fost trimise către ziarul german Suddeutsche Zeitung cu ajutorul Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice, iar BBC Panorama este printre cele 107 organizaţii media din 78 de ţări ce au analizat documentele, identitatea sursei iniţiale rămânând însă un mister.

    În plus, documentele arată un cerc condus de o bancă din Rusia, responsabilă de spălarea a peste un miliard de dolari, în care sunt implicaţi asociaţi apropiaţi lui Putin. Operaţiunea era condusă de Bank Rossiya, ce intră sub incidenţa sancţiunilor impuse anexării Crimeei de căre Rusia.

  • Companiile occidentale nu sunt străine de haosul din Orientul Mijlociu. Au subminat guvernanţa promovând corupţia

    Sute de companii internaţionale, nume mari precum Halliburton, Rolls-Royce şi Samsung, contau pe o obscură firmă din Monaco să le obţină afaceri cu guverne din ţări din Orientul Mijlociu, Africa şi fosta URSS. Firma, Unaoil, nu câştiga întotdeauna contracte datorită competenţei, ci, în multe cazuri, mituind cu milioane de dolari oficiali corupţi, informează Ziarul Financiar.

    Corupţia este o cauză a insta­bi­lităţii politice, iar instabili­ta­tea politică nu este nicăieri mai periculoasă ca în state pre­cum Siria, Libia şi Irak.

    Ce face Unaoil şi care au fost clienţii firmei arată o anchetă jur­na­listică efectuată de Huffing­ton Post şi de par­te­nerul său australian Fairfax Media. Printre sur­sele de informaţii sunt mii de emailuri şi documente in­terne ale Unaoil ajunse la jurnalişti prin diferite surse.

    Unele din companiile im­plicate au o lungă istorie de probleme cu legea din cauza scandalurilor de co­rup­ţie. Multe dintre com­pa­niile care au lucrat cu aceas­tă firmă au negat că au legătură cu fapte de corupţie.

    Documentele Unaoil nu arată clepto­craţi corupţi din lumea a treia strân­gând cu uşa companii occidentale neaju­to­rate, ci cum Unaoil, lucrând pentru puternice com­panii vestice, ia în râs agenţiile anti­corupţie şi co­ru­pe încet printr-o reţea se­cretă de inter­me­diari oficiali străini din ţările pro­ducătoare de petrol, începând cu mici ca­douri şi ex­cur­sii de cumpărături şi terminând cu mite grase.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră – GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 
  • Ce avere avea Osama ben Laden şi cine a primit banii după moartea lui

     Osama ben Laden, fostul lider al reţelei teroriste Al-Qaida eliminat de un comando american în 2011, a lăsat prin testament o avere de 29 de milioane de dolari, cea mai mare parte pentru continuarea “jihadului” (aşa-numitul “război sfânt islamic”), conform unor documente prezentate marţi.

    Potrivit documentelor găsite de militarii americani în anul 2011 în locuinţa liderului terorist din oraşul pakistanez Abbottabad, Osama ben Laden era obsedat de atacarea Statelor Unite şi se temea de atacurile cu drone militare.

    Osama ben Laden a lăsat un patrimoniu de personal de 29 milioane de dolari (26,6 milioane de euro), cea mai mare parte fiind oferită operaţiunilor teroriste de tip “jihad” (aşa-numitul “război sfânt islamic”).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan va plăti aproape 2,5 mld. dolari pentru închiderea unor litigii legate de criza financiară

    PMorgan Chase va plăti aproape 2,5 miliarde de dolari pentru închiederea unora dintre cele mai dificile litigii legate de criza financiară din 2008, relatează Financial Times.

    Compania de asigurări Ambac a anunţat marţi dimineaţă că va primi aproape 1 miliard de dolari din partea JPMorgan Chase, pentru închiderea unui proces legat de vânzarea de instrumente financiare garantate prin ipoteci.

    Informaţia a apărut la câteva ore după ce documente depuse în justiţie au arătat că JPMorgan Chase va plăti 1,42 miliarde de dolari pentru închiderea ultimelor litigii referitoare la active ale fostei bănci Lehman Brothers.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro