BusinessMagazin

Tag: distribuire

  • (P) Platforma de creditare de la persoană la persoană iuvo intră pe piaţa românească

    De ani buni, creditarea de la persoană la persoană (P2P) este un serviciu activ pe piaţa europeană. Acum este disponibilă şi în România datorită sosirii iuvo. Platforma este înregistrată în Estonia, care este una dintre cele mai avansate pieţe europene de creditare şi investiţii P2P. Experienţele trecute indică faptul că investiţiile P2P sunt semnificativ mai rentabile decât profitul din alte instrumente financiare.

    Ca piaţă de creditare P2P, iuvo pune în legătură investitori care urmăresc rate ridicate de rentabilitate cu creditori din sectorul financiar nebancar, denumiţi de obicei ‘iniţiatorii’. Cu iuvo, investitorii pot investi în diferite tipuri de împrumuturi de la diverşi iniţiatori şi ţări. Investitorii îşi pot defini ei înşişi portofoliul, rata de rentabilitate preferată şi nivelul de risc.

    Platforma oferă un portofoliu bogat datorită iniţiatorilor de încredere cu care lucrează iuvo. Toţi iniţiatorii iuvo actuali şi viitori sunt instituţii financiare nebancare înregistrare care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Fiecare instituţie este supusă unei analize amănunţite a portofoliului şi proceselor pentru a le oferi împrumuturi demne de încredere şi diverse investitorilor iuvo.

    În plus, marea majoritate a împrumuturilor iuvo este acoperită de aşa-numita ‘garanţie de răscumpărare’ care este furnizată de către iniţiator. Iniţiatorul creditului va răscumpăra 100% din fiecare împrumut care este nerambursat de 60 de zile. Acest instrument serveşte ca garanţie pentru fondurile fiecărui potenţial investitor.

    Mecanismul de investiţii alternative le permite investitorilor să cumpere părţi de împrumuturi acordate de instituţii financiare nebancare (iniţiatori). Procesul de investire este extrem de uşor datorită celei mai recente caracteristici integrate în platforma iuvo. Opţiunea ‘autoinvest’ vă distribuie rapid şi uşor capitalul între oricât de multe poziţii doriţi. Este o caracteristică convenabilă pentru investitorii care nu au suficient timp liber sau sunt nesiguri cu privire la deciziile lor de investiţii manuale.

    Caracteristica ‘autoinvest’ asigură distribuţia precisă a fondurilor investite, iar portofoliul poate fi activat oricând investitorii fac o depunere în conturile lor. Opţiunea este, de asemenea, potrivită pentru utilizatorii mai conservatori. Ea se bazează pe criterii predefinite, cum ar fi nivelurile de risc, termenul, tipul şi numărul de rate ale împrumutului şi alte condiţii pe care utilizatorii le pot stabili.

    Investitorii iuvo pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Nu este nevoie decât să aibă un cont bancar UE activ înregistrat pe numele lor.

    Potenţialii investitori trebuie să aibă în vedere faptul că iuvo nu este un serviciu bancar şi fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt garantate de lege. Serviciile oferte de iuvo nu sunt supravegheate de legislaţia care reglementează activitatea firmelor de investiţii.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Peste 180 de localităţi din patru judeţe, fără energie electrică

    Potrivit informării E-Distribuţie Muntenia, în judeţul Constanţa 95 de localităţi nu au energie electrică, total sau parţial, în Tulcea 11 localităţi, în Călăraşi 64 iar în Ialomiţa 18, echipele companiei fiind în teren pentru remedierea problemelor.

    “În judeţul Constanţa au rămas nealimentate o linie de înaltă tensiune, 50 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 4 linii de medie tensiune parţial şi 1580 posturi de transformare, fiind afectate total sau parţial 95 localităţi. (…) În municipiul Constanţa se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, transmite Enel printr-un comunicat de presă.

    Localităţile afectate sunt: Dulgheru, Saraiu, Lumina, Ovidiu, Carvanu Mic, Carvanu Mare, Goruni, Guiciuc, Garlita, Galita, Lipnita, Baneasa, Dobromir, Tufani, Curcani, Petrosani, Cerchezu, Magura, Olteni, Furnica, Dumbraveni, Viroaga, Negru Voda, Plopeni, Credinta, Conacu, Independenta, Galesu, Poarta Alba, Poiana, Saligny, Mihail Kogalniceanu, Nazarcea, Castelu, Saraiu, Sitorman, Albesti, , Eforie Nord, Tuzla, Biruinta, Amzacea, Techirghiol, Ostrov, Almalau, Bugeac, Lipnita, Canlia, Izvoare, Satu Nou, Coslugea, Razoare, Tudor Vladimirescu, Faurei, Lespezi, Padureni, Cetatea, Dobromir, Valeni, Carpinis, Negresti, Casicea, Scarisoreanu, Mereni, Topraisar, Pelinu, Tataru, Comana, Orzaru, Darabani, Valcele, Coroana, Cotu Vaii, Poiana, Potarnichea, Valu lui Traian, Valea Seaca, Baraganu, Palazu Mic, Gura Dobrogei, Targusor, Casianu, Cheia, Gradina, Ramnic, Ramnicul de Jos, Ramnicul de Sus, Cogealac, Tariverde, Corbu de Sus, Corbu de Jos, Nuntasi, Fantanele, Palazu Mare, Tataru, Albesti, Neptun.

    “În judeţul Tulcea au rămas nealimentate 2 linii de înaltă tensiune, 5 linii electrice aeriene de medie tensiune total şi 4 parţial , precum şi 94 posturi de transformare, fiind afectate 11 localităţi (Ceamurlia de Jos, Lunca, Baia, Murghiol, Cerbu, Rahmanu, Haidaru, Casimcea, Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Beidaud). În municipiul Tulcea se înregistrează deranjamente individuale şi
    colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se mai arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Călăraşi au rămas nealimentate total 25 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 535 posturi de transformare, fiind afectate 64 localităţi. Localităţie afectate sunt: Săruleşti Gară, Mitreni, Valea Roşie, Curcani, Sălcioara, Radovanu, Valea Popii, Dorobanţu, Vărăşti, Boşneagu, Ulmu, Zimbru, Făurei, Chirnogi, Dragălina, Drajna, Bogata, Ciocaneşti, Smârdan, Andolina, Ulmeni, Spanţov, Cetatea Veche, Stancea, Chiselet, UM Bărăganu – blocuri, Ştefan cel Mare, Perişoru, Cuza Vodă, Ceacu, Călăraşii Vechi, Grădiştea, Radu Negru, Ştefan Vodă, Jegălia, Galdau, Unirea, Oltina, Rasa, Independenta, Visini, Potcoava, Drajna, Perisoru, Tudor Vladimirescu, Modelu, Alexandru Odobescu, N. Balcescu, Galatui, Valea Argovei, Silistea, Vladiceasca, Danesti, Frasinet, Luptatori, Curatesti, Tariceni, Valea Capitanului, Valea Presnei, Clatesti, Chirnogi, Cascioarele, Iezeru). În municipiul Călăraşi se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine, informează compania.

    “În judeţul Ialomiţa au rămas nealimentate 8 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 272 posturi de transformare, fiind afectate 18 localităţi ( Cazanesti , Gheorghe Doja, Paltinis, Amara, Stelnica, Facaieni, Bordusani, Fetesti, Tandarei, Slobozia Noua, Cegani, Maltezi, Fratilesti, Suditi, Grivita, Milosesti, Nicolesti, Tovarasia). În municipiul Slobozia se înregistrează
    deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Ilfov a rămas nealimentată parţial 1 linie electrică aeriană de medie tensiune şi 8 posturi de transformare, fiind afectată parţial localitatea Petrăchioaia. În judeţul Giurgiu a rămas nealimentată 1 linie electrică aeriană de înaltă tensiune şi parţial 10 linii electrice aeriene de medie tensiune şi 45 posturi de transformare, fiind afectate localităţile Greaca, Schitu, Stăneşti, Chiriacu şi Adunaţii Copăceni. În Bucureşti există deranjamente punctuale pentru soluţionarea cărora intervin echipele E-Distribuţie Muntenia.

  • Cum şi-au petrecut sărbătorile tinerii de bani gata din Londra – GALERIE FOTO

    Cei mai bogaţi copii din Londra duc o viaţă de poveste, scrie Business Insider; ne putem da seama de acest lucru urmărindu-i pe Instagram după numele “Rich Kids of London.”

    Ei postează imagini din excursii, yachturi private, apartamente luxoase din diferite hoteluri somptuoase, iar acum au împărtăşit cu restul lumii modul extravagant în care au petrecut sărbătorile.

    “Rich Kids of London” este urmărit de peste 300.000 de persoane. Contul distribuie imagini postate pe Instagram cu hashtagul #richkidsoflondon.

  • Cum şi-au petrecut sărbătorile tinerii de bani gata din Londra – GALERIE FOTO

    Cei mai bogaţi copii din Londra duc o viaţă de poveste, scrie Business Insider; ne putem da seama de acest lucru urmărindu-i pe Instagram după numele “Rich Kids of London.”

    Ei postează imagini din excursii, yachturi private, apartamente luxoase din diferite hoteluri somptuoase, iar acum au împărtăşit cu restul lumii modul extravagant în care au petrecut sărbătorile.

    “Rich Kids of London” este urmărit de peste 300.000 de persoane. Contul distribuie imagini postate pe Instagram cu hashtagul #richkidsoflondon.

  • Tânărul căruia i-a plăcut atât de mult popcornul de la cinema, încât a avut o idee de milioane de dolari prin care a revoluţionat acest produs

    Bric Simpson era un cineast înrăit: obişnuia să meargă la cinematograf de aproximativ cinci ori pe lună. Acest lucru l-a făcut să fie mai atent şi la gustările consumate în timpul filmului, la care a identificat câteva probleme. ”Plăteşti un preţ ridicat pentru popcornul pe care îl consumi la cinematograf, dar găseşti unt doar în primul strat. Sub acest strat, ai doar o grămadă de popcorn care are gust de carton”, îşi descrie el nemulţumirea într-un interviu publicat de entrepreneur.com.

    În 2009, Simpson şi soţia sa scuturau o găleată cu popcorn pentru a distribui uniform untul de pe acesta, când le-a venit o idee de milioane: ”Ştii de ce avem nevoie? De un capac.”

    A făcut un capac – dar şi o companie prin care să îl vândă, Kernel King. În prezent, aceasta vinde circa 100.000 de capace pentru recipientele cu popcorn în întrega SUA. Procesul nu a fost uşor, potrivit entrepreneur.com. Şi-a creat businessul în paralel cu lucru în  Garda Naţională şi a trebuit să descopere cum să fie acceptat cu invenţia sa în industria cinematografelor.

    Acum că a atins acest obiectiv îşi doreşte şi mai mult: vrea ca invenţia sa să fie prezentă în sălile de cinema din toată lumea, la fel ca popcornul.

    Primul pas pe care l-a făcut în lansarea afacerii a fost patentarea ideii ”Eram îngrijoraţi că altcineva ar putea avea această idee, astfel că am contactat un avocat care să ne ajute să o patentăm.”

    La finalul anului 2011, Simpson a început să testeze mai multe variante de capace la un atelier local. A adăugat găuri de ventilaţie, astfel încât popcornul să nu se umezească din cauza căldurii. A adăugat şi un mâner, util atât pentru cei care cumpără popcornul, cât şi pentru cei care îl vând.

    În vara lui 2012, a reuşit să finalizeze un contract cu un cinematograf local, care comandase 50.000 de capace.

    Apoi, a avut succes datorită contractului cu un lanţ de cinematografe cu 50 de unităţi, majoritatea aflate pe Coasta de Est a SUA. În cele din urmă, capacele lui Simpson au început să se răspândească în întreaga ţară; recent a vândut şi către National Amusements, al zecelea cel mai mare lanţ de cinematografe din SUA şi pentru Regal Entertainment Group, cel mai mare lanţ, potrivit Entrepreneur. 

    Astfel, capacele Kernel Kings sunt răspândite în 160 de unităţi, iar Simpson aşteaptă ca anul viitor să fie în mai mult de 300. ”Nu vrem să ne oprim până când fiecare găleată de popcorn are un capac Kernel King deasupra acesteia. Aşa cum oamenii se aşteaptă ca un capac şi un pai să însoţească băutura răcoritoare pe care şi-o cumpără, aşa se vor aştepta să primească un capac Kernel King pe popcornul lor.”

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Snapchat va începe difuzarea de programe de televiziune în 2017

    Grupul Disney ABC TV doreşte să lanseze pe 3 ianuarie un nou show online, care va fi distribuit exclusiv prin intermediul Snapchat. Acesta va purta numele „Watch Party: The Bachelor”. -story go4it.ro

    Reţelele de socializare au început să se dezvolte în noi direcţii în 2016, cu transmisiuni live din partea televiziunilor pe Facebook şi ediţii speciale ale unor publicaţii pe Snapchat, însă în 2017 se pare că vom începe să primim programe de televiziune realizate special pentru acestea.

    Facebook şi-a anunţat deja interesul pentru acest tip de conţinut, iar acum Snapchat şi Disney se pare că pregătesc emisiuni dedicate, primul fiind realizat în jurul emisiunii The Bachelor (ediţia americană a emisiunii Burlacul). Conform Variety, grupul Disney ABC TV doreşte să lanseze pe 3 ianuarie un nou show online, care va fi distribuit exclusiv prin intermediul Snapchat. Acesta va purta numele „Watch Party: The Bachelor” şi va include o analiză a episodului emisiunii The Bachelor din ziua respectivă, care va fi disponibilă pentru vizualizare timp de 24 de ore, asemeni oricărui alt tip de conţinut de pe Snapchat. Durata sa va fi destul de scurtă, de maximum 5 minute, fiind adaptată la modul de consum al conţinutului pe această reţea de socialializare.

  • CE propune modificarea colectării TVA, pe “principiul destinaţiei”, pentru tranzacţii peste 10.000 €

    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o propunere de directivă care prevede introducerea “principiului destinaţiei” în colectarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la tranzacţiile peste suma de 10.000 de euro între companii, informează un comunicat oficial.

    “Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere care, dacă va fi adoptată, va permite statelor membre să aplice un sistem de TVA diferit de cele existente în acest moment în statele membre. Pentru a se proteja piaţa internă, această derogare se va aplica doar în condiţii stricte. În prezent, toate companiile implicate în reţeaua de producţie şi distribuţie sunt parţial responsabile de colectarea TVA. Propunerea de astăzi privind un Mecanism opţional de Taxare Generală Inversă înseamnă că ţările UE vor putea aplica temporar un sistem care face derogare de la actuala plată fracţionată a TVA-ului”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile de distribuţie ale Enel îşi schimbă numele în E-Distribuţie

    „Schimbarea de nume a operatorilor de distribuţie are în vedere alinierea la cerinţele normative comunitare şi naţionale, care impun firmelor integrate din domeniul energiei să realizeze separarea legală, funcţională şi contabilă a activităţilor de distribuţie faţă de cele de furnizare şi producţie, inclusiv din perspectiva denumirii şi a identităţii vizuale, astfel încât, din perspectiva consumatorului, să fie evitate confuziile şi, în acest fel, să fie stimulată competitivitatea în piaţă”, potrivit comunicatului instituţiei.

    E-Distribuţie Muntenia a fost prima companie de distribuţie a Enel din România care a adoptat, recent, noul nume.

    Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în 2015, durata medie a întreruperilor per client/an (SAIDI – System Average Interruption Duration Index) pentru E-Distribuţie Dobrogea a fost de 234 de minute, a doua cea mai bună performanţă din România, după E-Distribuţie Muntenia, în timp ce E-Distribuţie Banat a înregistrat un coeficient SAIDI de 247 de minute. Media naţională a fost de 308 minute în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro