BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Retailerul online evoMAG a vândut în afara ţării 10% din total, în 2023, dublu faţă de anul anterior. „Obiectivul de anul acesta vizează o creştere de peste 50%, la circa 30.000 de produse comercializate la nivel internaţional”

    Retailerul online evoMAG a înregistrat în 2023 o dublare a vânzărilor în afara ţării, ponderea acestui segment urcând la aproximativ 10% din vânzările totale aferente anului trecut, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Pentru anul în curs, evoMAG estimează că ritmul de creştere se va menţine, compania menţionând că va direcţiona o parte importantă din investiţii către creşterea segmentului internaţional, ca parte a strategiei de dezvoltare în afara ţării.

    „Vom intra în a doua jumătate a anului şi în Grecia şi vom analiza şi alte pieţe internaţionale pentru a le identifica pe cele cu cea mai mare cerere pentru produsele noastre. Am decis să vindem în Grecia, atât direct, cât şi prin diverse canale, datorită convenienţei logistice. Apropierea geografică şi faptul că piaţa de comerţ online este încă nedezvoltată oferă oportunităţi semnificative pentru expertiza noastră, iar analizele noastre arată că suntem competitivi pe această piaţă. Mai mult, avem în vedere ca, în următorii 1-2 ani să ne extindem şi în Germania, Polonia şi Franţa prin diferite canale de vânzări”, a spus Mihai Pătraşcu, CEO al evoMAG.

    El a adăugat că extinderea internaţională vizează şi diversificarea portofoliului de produse disponibile, cât şi noi parteneriate cu companii de logistică, pentru a asigura livrări rapide şi sigure, dar şi elaborarea de politici clare şi favorabile de returnare şi garanţie pentru a câştiga încrederea consumatorilor internaţionali.

    În prezent, evoMAG comercializează produse în Ungaria şi Germania, atât prin marketplace, cât şi pe alte canale de vânzări şi vizează extinderea prezenţei internaţionale în următoarele luni.

    „Cât priveşte numărul de produse disponibile la nivel internaţional, obiectivul evoMAG de anul acesta vizează o creştere de peste 50%, la aproximativ 30.000 de produse. Creşterea va avea loc gradual, fiind adăugate în fiecare lună produse de interes, din cele mai căutate categorii. Spre exemplu, anul acesta, evoMAG a introdus în oferta disponibilă la nivel internaţional smartphone-uri şi accesorii, laptopuri şi tablete, ceasuri inteligente, brăţări de fitness, dispozitive pentru case inteligente, electrocasnice mari şi mici, mobilier şi unelte şi echipamente pentru grădină.”

    Preferinţele variază de la piaţă la piaţă, însă cele mai comercializate produse de evoMAG în afara ţării sunt smartphone-urile, electrocasnicele mici şi mari, produsele de îngrijire personală şi televizoarele, au mai spus reprezentanţii companiei.

    La începutul anului 2024, reprezentanţii companiei au transmis că au bugetat investiţii de aproximativ 0,5 mil. euro pentru anul în curs, nivel similar cu valoarea din 2023, cu focus pe eficientizarea activităţii logistice, creşterea rapidităţii în livrare şi dezvoltarea platformei din spatele magazinului online.

     

  • Aurel Badea, Allianz-Ţiriac Asigurări: Există toate premisele ca piaţa RCA să se aşeze pe o fundaţie nouă. Condiţia este să ieşim cât mai repede din această perioadă de plafonare, care pune presiune pe toţi jucătorii

    Piaţa asigurărilor obligatorii auto (RCA) are toate şansele să se dezvolte în următoarea perioadă, cu condiţia să iasă cât mai repede din perioada de plafonare, care pune presiune pe toţi jucătorii, a spus Aurel Badea, director general adjunct, Aria Tehnică în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, prezent în cadrul ZF Bankers şi Asigurări Summit 2024.

    “Există toate premisele ca piaţa de RCA să se aşeze pe o fundaţie nouă, solidă, care să contribuie la dezvoltare. Condiţia este să ieşim cât mai repede din această perioadă de plafonare. A trecut deja un an şi şase luni, şi probabil că se va ajunge la un an şi nouă luni, lucru care pune presiune pe toţi actorii din piaţă”.

    Alte declaraţii:

    ♦ Noi am investit mult capital în produsul de RCA, am crescut, am ajuns la o cotă de piaţă de aproape 20%. Îngrijorarea acţionarilor în momentul de faţă este legată de cât timp se va prelungi situaţia actuală de reglementare strictă. Impactul acesteia asupra industriei este relevant şi trebuie să ajungă la masa de discuţie cu autorităţile.

    ♦ În momentul de faţă, mediul legislativ practic dezechilibrează relaţia dintre asigurători şi reparatori. În plus România bifează, din păcate, un număr ridicat de accidente. Ar trebui să existe noi reglementări care să stimuleze un comportament mai responsabil din partea şoferilor.

    ♦ Când actorii din piaţa de reparaţii nu o să mai poată să-şi pună marjă de profit de 300% sau 500%, atunci ei vor intra în concurenţă. Astăzi nu se întâmplă lucrul acesta, şi reprezintă problema fundamentală în zona de asigurări RCA. Nu intră în concurenţă cu ceilalţi, şi atunci noi suntem obligaţi să plătim orice preţ.

    ♦ Creşterea pieţei RCA în următorii 5 ani ar putea să vină din creşterea numărului de penetrare. În momentul de faţă estimăm că 70-75% din vehiculele înmatriculate sunt asigurate. Trebuie să lucrăm la costul daunelor şi la numărul de accidente. Dacă numărul de accidente nu se va reduce, va fi destul de dificil la primele de asigurare. Acesta este o explicaţie vizavi de faptul că avem aproape triplu media de primă faţă de Polonia- avem frecvenţă foarte mare de accidente şi costul reparaţiei mai mare.

     

  • ”Dezastrul din acordarea autorizaţiilor de construcţie în Bucureşti înfrânează dezvoltarea firmelor”

    Adrian Mihai, CEO şi unul dintre acţionarii FAN Courier, liderul pieţei de curierat, spune că pe agenda primarului Capitalei ar trebui să fie ca temă şi rezolvarea modului în care autorizaţiile de construcţie se acordă. 
    „O temă foarte importantă pentru noi este legată de autorizaţiile de construcţie, unde în Bucureşti este dezastru. Îmi doresc foarte mult să se mişte lucrurile în direcţia aceasta. De când depui cererea şi până obţii autorizaţia, dacă o faci în trei ani, este un lucru îmbucurător, ceea ce nu e bine. Acest lucru ne frânează dezvoltarea, multe companii au banii, au terenul, au tot ce el trebuie şi nu pot să o facă pentru că autorizaţiile se mişcă foarte greu”, crede antreprenorul. 
    ZF a întrebat oameni de afaceri şi manageri din toate colţurile ţării şi a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar şi dezvoltare economică a localităţilor din România şi implicit a mediului de business, care angajează oameni şi plătesc taxe şi impozite locale. De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o “voce” în faţa aparatului central, antreprenorii şi executivii au aşteptări tot mai mari de la administraţiile locale.
     
    Cititi mai multe aici
     
    https://www.zf.ro/companii/ce-vrea-mediul-de-afaceri-de-la-noii-primari-20-de-idei-pentru-cei-22403878
     
     

  • Victor Banţa, Ministerul Dezvoltării: Până în 2028 vom ajunge la acoperire de peste 75% la nivel naţional cu reţelele de apă şi canalizare

    Reţelele de apă şi canalizare din România continuă să se dezvolte, deşi această dezvoltare a întârziat raportat la oportunităţile de finanţare pe care le-au avut autorităţile, iar în următorii 4-5 ani reţelele de apă şi canalizare ar putea ajunge la o acoperire de peste 75% la nivel naţional, după cum explică oficialii guvernului.

    „În ceea ce priveşte estimarea pentru extinderea reţelelor, noi am finanţat sau am propus spre finanţare lucrări publice în aşa fel încât cred că vom ajunge până în 2028 la peste 75% reţele de apă şi canal în România pentru localităţi şi pentru locuinţe”, a declarat Victor Banţa, secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prezent la conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie 2024.

    Asociaţia Comunelor din România estima în 2021 că cea mai dură situaţie este cea din mediul rural, unde doar 60% din localităţi aveau apă şi canalizare. În aceeaşi perioadă, cifrele la nivel naţional arătau că rata de conectare la servicii de apă era de circa 70%, în timp ce rata de conectare la servicii de canalizare era de puţin peste 50%.

    O altă provocare majoră este conectarea la reţeaua de gaze, care nu există pentru jumătate din mediul rural. O astfel de situaţie ne plasează la coada Uniunii Europene, deşi România a avut la dispoziţie fonduri europene pentru a îmbunătăţi aceste reţele primare şi viaţa oamenilor din comunităţile locale. Autorităţile nu au reuşit să atragă fonduri suficient de repede.

    Secretarul Victor Banţa a vorbit şi despre Anghel Saligny, fostul PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), un instrument de finanţare din bani publici, de la bugetul local, care s-a adresat în mod istoric unităţilor administrativ teritoriale (UAT) care nu au avut acces la fonduri europene sau primarilor care „fug de fonduri europene”.

    „Atunci când s-a decis înfiinţarea programului Anghel Saligny, peste 55% din locuinţe nu aveau canalizare, vreo 48% nu aveau apă potabilă la robinet. Noi i-am încurajat să meargă către fonduri europene. Efortul de cofinanţare este mic, dar şi birocraţia este mai mare şi de ele fug primarii, că asta este”.

    Pentru a înţelege cât de puţin au atras autorităţile locale bani europene pentru dezvoltarea acestor infrastructuri până să ajungă la PNDL/Anghel Saligny, la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, gradul de conectare la servicii de apa era in jur de 53% iar la servicii de canalizare de 43%.

    „Pe Anghel Saligny atunci când s-a început am plecat cu 50 de miliarde de lei doar pentru drumuri, poduri, apă şi canal, pe o durată de şapte ani, din 2021 până în 2028, bani publici, din bugetul statului, care sunt credite de angajament, adică ei sunt pe hârtie. Plus, încă 15 miliarde de lei pentru reţele de distribuţie gaze. Deci o anvelopă de 65 de miliarde de lei pe 7 ani”.

    Ce a mai declarat în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie 2024:

    • În momentul de faţă, pe Anghel Saligny s-a ajuns cu plata pentru toate lucrările pe care le-am primit la decontare până pe 30 aprilie 2024. Eu cred că este un termen de plată rezonabil.
    • În Anghel Saligny avem două modalităţi de control, un control prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, care se duc la faţa locului şi utilizează orice pârghie ca să realizeze dacă ce scrie în documetne este identifc cu ce se află pe teren şi după ce primim acel document putem face plata. În acelaşi timp, în baza unor sesizări, în baza unor analize, putem face şi controale, avem departament de control dedicat în cadrul direcţiei generale care gestionează aceste programe, care în baza analizelor se duc pe teren şi mai fac o verificare în zonele sensibile, unde sunt suspiciuni de fraudă.
    • O altă strategie a Ministerului Dezvoltării este strategia pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Sunt zeci de ani de la cutremurul din ă77, în care aproape nimic nu s-a făcut pe consolidarea clădirilor. Până în 2022, în omânia nu se consolidaseră mai mult de 100 de clădiri multifamiliale, adică blocuri, ceea ce este foarte grav. În baza acestei strategii a luat naşterea legea 212/2022 şi ulterior un program naţional pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

  • DRUID, companie din domeniul inteligenţei artificiale conversaţionale, a dezvoltat un asistent virtual inteligent pentru Dacia România, care înţelege şi răspunde la întrebările utilizatorilor cu o precizie asemănătoare celei umane

    DRUID, compania globală specializată în soluţii conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială, a lansat un asistent virtual pentru Dacia România, dezvoltat pentru a înţelege şi a răspunde la întrebările utilizatorilor cu o precizie asemănătoare celei umane, au transmis reprezentanţii printr-un comunicat. Astfel, prin convertirea propoziţiilor în limba română din diverse tipuri de documente (Word, PDF, Excel, etc.) în interogări adaptate pentru sisteme, asistentul virtual recuperează şi furnizează eficient informaţiile relevante într-un limbaj natural.

    „Suntem mândri să colaborăm cu Dacia România. Acest proiect evidenţiază capacităţile noastre tehnologice, cât şi dedicarea noastră pentru îmbunătăţirea experienţelor clienţilor prin soluţii bazate pe AI,” a spus Liviu Drăgan, CEO al DRUID.

    Soluţia include o platformă web uşor de utilizat pentru definirea şi configurarea asistentului. Aceasta dispune de un modul propriu de înţelegere a limbajului natural care recunoaşte intenţiile şi entităţile utilizatorilor şi oferă instrumente pentru crearea, editarea şi antrenarea răspunsurilor asistentului.

    „Implementarea asistentului virtual de la DRUID este o dovadă a angajamentului nostru continuu pentru inovaţie şi satisfacţia clienţilor. Prin integrarea acestei tehnologii avansate, ne asigurăm că reţeaua noastră de parteneri rămâne în fruntea transformării digitale, oferind servicii de neegalat clienţilor noştri”, a spus Viorel Asaftei, Director de Vânzări şi Reţea Dacia pentru Europa de Sud-Est.

    În acelaşi timp, DRUID alătură brandul Dacia în portofoliul de peste 250 de clienţi. Potrivit reprezentanţilor companiei, acest proiect este unul dintre proiectele fanion ale DRUID din 2023.

     

  • Mihai Boldijar, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria la Bosch: Putem dezvolta campioni regionali cu o strategie şi un parteneriat între jucătorii din economie şi autorităţi

    Industria nu se poate dezvolta fără finanţări, strategie şi resurse, iar dacă nu ai câteva componente clare factorii de succes pot fi diminuaţi, a spus Mihai Boldijar, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, Grupul Bosch & Managing Director, Robert Bosch.

    „România are capacitatea să facă acest lucru. Este nevoie de un parteneriat, jucătorii din economie să vorbească cu Ministerul Economiei, cu Ministerul de Finanţe, al Energiei şi Agriculturii. Spre exemplu, Germania nu poate face politici decât dacă Guvernul lucrează cu actorii din economie”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2024.

    Boldijar a mai precizat că este nevoie de un grup de lucru din perspectiva punerii de acord a tuturor factorilor ca să putem asigura reindustrializarea şi creşterea economică.

    În România, se pot dezvolta campioni regionali cu  o strategie coordonată cu toţi jucătorii, resurse generoase şi accesibile şi un parteneriat între industrie, jucătorii din economie şi autorităţi. Industria se desfăşoară între reguli, legislaţie, finanţări, resurse. Este nevoie de dialog constructiv cu autorităţile, de resursele necesare pentru dezvoltare, dublate de un leadership corect.

    „Această ţară poate să devină şi mai atractivă poate printr-o taxare a muncii mai mică. Trebui creat acest comitet pe modelul Germaniei, cred că putem să clarificăm ce industrii trebuie susţinute”. El a mai subliniat că printre provocări se numără preţul ridicat al energiei şi gazului, care au impact semnificativ în ce se produce la nivel local.

    Mai mult, el a precizat că o altă provocare o reprezintă resursa umană şi că în urmă cu zece ani compania a început promovarea acestui învăţământ dual în ideea de-a crea specialităţi de care are nevoie şi pentru ca aceşti tineri să rămână în unităţile companiei, care are planuri mari de dezvoltare.


     

     

  • Deloitte România îşi extinde echipa de top management prin numirea a patru noi parteneri

    Deloitte România îşi extinde echipa de top management prin numirea a patru noi parteneri, după promovarea lui Andrei Paraschiv, fost Director Consultanţă, a avocaţilor Irina Dimitriu şi Mihnea Galgoţiu-Săraru, care sunt de mai mulţi ani Parteneri în cadrul Reff & Asociaţii, afiliată reţelei Deloitte Legal, şi prin recrutarea Bogdanei Buhoş, care va prelua rolul de Partener Audit şi Servicii Conexe.

    Numirile intră în vigoare în iunie 2024.

    „Îi felicit pe Andrei, Irina şi Mihnea pentru ascensiunea lor remarcabilă spre rolul de partener în cadrul Deloitte şi îi urez un călduros bun-venit Bogdanei în echipa noastră. Am încredere că ei vor deservi clienţii cu integritate şi se vor dedica dezvoltării echipelor pe care le conduc. Deşi au evoluţii profesionale şi domenii de expertiză diferite, care acoperă de la tehnologie, la drept imobiliar, la soluţionarea litigiilor şi la audit şi servicii conexe, am încredere că toţi patru au în comun faptul că se ghidează după valorile de leadership stau la baza culturii noastre organizaţionale – dezvoltare profesională continuă, respect, grija pentru binele echipelor noastre şi angajamentul de a promova o atitudine incluzivă şi care promovează diversitatea”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Andrei Paraschiv  are peste 25 de ani de experienţă în care a coordonat departamente de consultanţă şi de dezvoltare software în importante companii IT. Competenţele sale acoperă un spectru larg, de la consultanţă în management, transformare digitală, arhitectura sistemelor IT are companiilor şi integrarea sistemelor, până la managementul proiectelor şi al programelor, dezvoltarea de produse, managementul proceselor de afaceri (business process management – BPM) şi managementul sistemelor de gestionare a relaţiilor cu clienţii (customer relationship management – CRM), precum şi platforme low-code şi no-code.

    Irina Dimitriu, care este din 2016 Partener în cadrul Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi afiliată reţelei Deloitte Legal, a devenit acum şi membră a echipei de parteneri Deloitte România. Cu o experienţă de peste 19 ani, ea este specializată în achiziţia, finanţarea şi dezvoltarea de proiecte imobiliare de anvergură, asistând atât clienţi privaţi români, cât şi străini. Domeniile sale cheie de expertiză includ structurarea tranzacţiilor, dezvoltarea de proiecte în domeniul imobiliar şi al infrastructurii, construcţiile, urbanismul şi procesele de autorizare, precum şi coordonarea proceselor de due diligence.

    Mihnea Galgoţiu-Săraru, avocat cu o experienţă de peste 15 ani în litigii, s-a alăturat firmei în 2019 şi a devenit Partener în cadrul Reff & Asociaţii în 2020 , iar din 2023 s-a concentrat pe dezvoltarea practicii de soluţionare a litigiilor comerciale şi administrative, ocupând în acelaşi timp funcţia de lider al Grupului de Expertiză în Litigii al reţelei Deloitte Legal la nivelul Europei Centrale. În urma promovării, el devine acum şi membru al echipei de parteneri Deloitte.  

    Bogdana Buhoş, care tocmai s-a alăturat Deloitte România în calitate de Partener Audit şi Servicii Conexe, are peste 17 ani de experienţă în audit financiar, controale interne, audit intern şi evaluări de risc. A lucrat timp de doi ani în audit şi consultanţă la Londra, într-un mediu multicultural şi divers. Ea are experienţă în diverse industrii precum producţie, telecomunicaţii, IT, servicii globale de afaceri, farma, imobiliare şi construcţii, expertiza ei acoperă atât standardele locale de contabilitate şi raportare financiară, cât şi pe cele internaţionale. Bogdana Buhoş va coordona echipa de Control Intern atât pentru Deloitte România, cât şi pentru Europa Centrală. De asemenea, ea va contribui la dezvoltarea de servicii conexe celor de audit pentru piaţa din România. Bogdana este licenţiată a Academiei de Studii Economice, precum şi membră a Camerei Auditorilor Financiari (CAFR) şi a Association of Chartered Certified Accountants din Marea Britanie (ACCA).

     

  • Deloitte România îşi extinde echipa de top management prin numirea a patru noi parteneri

    Deloitte România îşi extinde echipa de top management prin numirea a patru noi parteneri, după promovarea lui Andrei Paraschiv, fost Director Consultanţă, a avocaţilor Irina Dimitriu şi Mihnea Galgoţiu-Săraru, care sunt de mai mulţi ani Parteneri în cadrul Reff & Asociaţii, afiliată reţelei Deloitte Legal, şi prin recrutarea Bogdanei Buhoş, care va prelua rolul de Partener Audit şi Servicii Conexe.

    Numirile intră în vigoare în iunie 2024.

    „Îi felicit pe Andrei, Irina şi Mihnea pentru ascensiunea lor remarcabilă spre rolul de partener în cadrul Deloitte şi îi urez un călduros bun-venit Bogdanei în echipa noastră. Am încredere că ei vor deservi clienţii cu integritate şi se vor dedica dezvoltării echipelor pe care le conduc. Deşi au evoluţii profesionale şi domenii de expertiză diferite, care acoperă de la tehnologie, la drept imobiliar, la soluţionarea litigiilor şi la audit şi servicii conexe, am încredere că toţi patru au în comun faptul că se ghidează după valorile de leadership stau la baza culturii noastre organizaţionale – dezvoltare profesională continuă, respect, grija pentru binele echipelor noastre şi angajamentul de a promova o atitudine incluzivă şi care promovează diversitatea”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Andrei Paraschiv  are peste 25 de ani de experienţă în care a coordonat departamente de consultanţă şi de dezvoltare software în importante companii IT. Competenţele sale acoperă un spectru larg, de la consultanţă în management, transformare digitală, arhitectura sistemelor IT are companiilor şi integrarea sistemelor, până la managementul proiectelor şi al programelor, dezvoltarea de produse, managementul proceselor de afaceri (business process management – BPM) şi managementul sistemelor de gestionare a relaţiilor cu clienţii (customer relationship management – CRM), precum şi platforme low-code şi no-code.

    Irina Dimitriu, care este din 2016 Partener în cadrul Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi afiliată reţelei Deloitte Legal, a devenit acum şi membră a echipei de parteneri Deloitte România. Cu o experienţă de peste 19 ani, ea este specializată în achiziţia, finanţarea şi dezvoltarea de proiecte imobiliare de anvergură, asistând atât clienţi privaţi români, cât şi străini. Domeniile sale cheie de expertiză includ structurarea tranzacţiilor, dezvoltarea de proiecte în domeniul imobiliar şi al infrastructurii, construcţiile, urbanismul şi procesele de autorizare, precum şi coordonarea proceselor de due diligence.

    Mihnea Galgoţiu-Săraru, avocat cu o experienţă de peste 15 ani în litigii, s-a alăturat firmei în 2019 şi a devenit Partener în cadrul Reff & Asociaţii în 2020 , iar din 2023 s-a concentrat pe dezvoltarea practicii de soluţionare a litigiilor comerciale şi administrative, ocupând în acelaşi timp funcţia de lider al Grupului de Expertiză în Litigii al reţelei Deloitte Legal la nivelul Europei Centrale. În urma promovării, el devine acum şi membru al echipei de parteneri Deloitte.  

    Bogdana Buhoş, care tocmai s-a alăturat Deloitte România în calitate de Partener Audit şi Servicii Conexe, are peste 17 ani de experienţă în audit financiar, controale interne, audit intern şi evaluări de risc. A lucrat timp de doi ani în audit şi consultanţă la Londra, într-un mediu multicultural şi divers. Ea are experienţă în diverse industrii precum producţie, telecomunicaţii, IT, servicii globale de afaceri, farma, imobiliare şi construcţii, expertiza ei acoperă atât standardele locale de contabilitate şi raportare financiară, cât şi pe cele internaţionale. Bogdana Buhoş va coordona echipa de Control Intern atât pentru Deloitte România, cât şi pentru Europa Centrală. De asemenea, ea va contribui la dezvoltarea de servicii conexe celor de audit pentru piaţa din România. Bogdana este licenţiată a Academiei de Studii Economice, precum şi membră a Camerei Auditorilor Financiari (CAFR) şi a Association of Chartered Certified Accountants din Marea Britanie (ACCA).

     

  • Cris-Tim, producătorul de mezeluri şi lactate deţinut de familia Timiş, vrea să investească peste 75 de milioane de euro în perioada următoare, jumătate din sumă fiind acoperită prin programul naţional INVESTALIM

     Cris-Tim, producătorul de mezeluri şi lactate deţinut de familia Timiş, vrea să investească peste 75 de milioane de euro în perioada următoare pentru dezvoltarea companiei, estimând că aproape jumătate din acestă sumă va fi acoperită prin programul naţional multianual INVESTALIM, dedicat industriei alimentare.

    “Obiectivul INVESTALIM este să sprijine investiţiile cu impact mare în economie, iar Cris-Tim este atât liderul pieţei locale de carne procesată, cât şi al pieţei de ready meal. Ne dorim să fim printre primii care fac parte din programul INVESTALIM, iar odată cu acest proiect să contribuim la dezvoltarea amprentei economice în comunitate prin crearea a peste 300 de noi locuri de muncă”, a declarat Radu Timiş Jr., CEO Cris-Tim.

    Compania, fondată de Radu Timiş Sr., deţine trei fabrici, de mezeluri (la Filipeştii de Pădure), de lactate(la Boldeşti Scăeni) şi ready meal. Din cei 2.500 de angajaţi ai companiei, mai mult de 1.500 lucrează direct în producţie.

    La finalul anului 2023, Cris-Tim şi-a consolidat noi parteneriate externe şi a intrat pe trei noi pieţe, Grecia, Republica Moldova şi Georgia.  

    Grupul, cu afaceri anuale de peste 200 de milioane de euro, are peste 130 de clienţi în 20 de ţări şi exportă circa 5.000 de tone de produse annual, cu o pondere de circa 14% din cifra de afaceri a companiei. Peste 35% dintre produsele exportate sunt din categoria de salamuri, urmate îndeaproape de mici, parizer, specialităţi şi cârnaţi.

    “Viziunea mea este ca în trei-cinci ani să ne consolidăm poziţia de lider al sectorului agro-alimentar din România şi să începem scalarea business-ului în regiunea Balcanilor şi a Europei Centrale şi de Est”, a mai spus  Radu Timiş Jr.

     

  • Consiliul Concurenţei analizează piaţa imobiliară din Capitală

    Consiliul Concurenţei anunţă că a demarat un studiu pe piaţa imobiliară rezidenţială şi nerezidenţială din Bucureşti, pentru a identifica posibile bariere care stau în calea dezvoltării industriei, dar şi aspectele care pot induce în eroare consumatorul.

    “În cadrul studiului, vor fi analizate relaţiile între companiile active pe piaţă, dar şi modul de operare al acestora în diferite faze de dezvoltare imobiliară”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.

    Astfel, autoritatea de concurenţă vizează clarificarea aspectelor care pot afecta concurenţa şi, implicit consumatorii, cum sunt legislaţia, ritmul de dezvoltare, cauzele care conduc la creşterea preţurilor sau la eventuala diminuare a calităţii în construcţii.

    În acest sens, Consiliul Concurenţei va solicita informaţii de la companiile active pe piaţa imobiliară, precum şi opinia consumatorilor cu privire la calitatea construcţiilor, a facilităţilor disponibile sau a managementului acestora.

    La finalul analizei, Consiliul Concurenţei va emite propuneri şi recomandări pentru eliminarea problemelor identificate.