Tag: crestere economica

  • Ce a fost în 2019: Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creştere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureştiului, IRCC a înlocuit ROBOR, vânzările de apartamente scad dar preţurile cresc, iar Ungaria are câteva idei pentru creşterea natalităţii (poate le luăm şi noi)

    Anul 2019 se termină răsuflând uşuraţi că nu am avut o criză economică pe care o aşteptăm în fiecare an de cel puţin 2-3 ani încoace.

    România este la al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali şi un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depăşind 100.000 de oameni.

    Toată această creştere economică duce în spate însă o creştere a deficitelor macro şi a datoriilor statului şi a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condiţiile din lume şi din România se schimbă.

    Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi,  se apropie de 20 de miliarde de euro şi se transpune în final printr-o creştere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenţia pieţelor financiare. IT-iştii şi transportatorii nu reuşesc să compenseze cât mâncăm noi din import.

    Pentru cât este gaura comercială şi gaura bugetară, creşterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecţiilor nu va aduce România într-o poziţie mai bună.

    Deşi România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coşmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii şi dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiţii aproape că nu mai rămâne nimic.

    Deşi România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puţin aşa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulţumiţi, pentru că nu au drumuri, şcoli, spitale deşi plătesc taxe şi impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii şi pe ce.

    Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi şi spitale, iar în privinţa educaţiei, toată lumea vrea să-şi trimită copiii la şcoli private sau în străinătate. 

    IT-iştii, transportatorii şi corporatiştii sunt câştigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.

    Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al şaselea mandat, a liniştit pieţele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea şi PSD l-au chemat la ordine din cauza contestaţiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creşterea cursului leu/euro şi a ROBOR.

    Creşterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era aşteptată de pieţe, care au fost liniştite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanţelor a unor dobânzi mai mari, în condiţiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.

    Datoria externă – din care, atenţie,  65% este privată şi numai 35% a statului – a depăşit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiştilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanţează atât de uşor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, şi pentru datoria privată.

    Bursa de la Bucureşti a oferit investitorilor o creştere de peste 40%, dar acest câştig incorporează şi căderea de la începutul anului, după celebra ordonanţă OUG 114, care a dus la scăderea preţului acţiunilor băncilor şi companiilor din energie.

    Bursa de la Bucureşti este a treia din lume în 2019 din perspectiva câştigului adus investitorilor, după Grecia şi Rusia.

    Businessul a avut un an 2019 bun şi mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creştere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, şi-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forţei de muncă şi presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici şi mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.

    Scăderea economică şi recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcţii locală a revenit în prim-plan cu o creştere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităţilor fiscale date de guvernul PSD şi menţinute de guvernul PNL, ci şi banilor ieftini şi lichidităţii disponibile din piaţă şi de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câştiga mai mult din dezvoltarea rezidenţială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.

    Pe scena politică, prăbuşirea lui Dragnea şi a lui PSD a fost majoră, iar acum preşedintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un preşedinte atât de prezent în treburile ţării dincolo de subiectele legate de corupţie şi de jos PSD.

    Acesta este peisajul macro şi politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenţia şi câteva cazuri particulare:

    1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, şi-a dezvăluit proiectul pentru Bucureşti, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătraţi în birouri, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, un nou mall şi spaţii de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăşi 2 miliarde de euro şi va fi construit în zece ani. Centrul Bucureştiului va deveni zona Romexpo.

    2. Pariurile încep să devină o industrie în România şi motor de creştere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul şef al ZF, iar datele oferite de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenţii de pariuri şi jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.

    3. Superbet , o companie românească, a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acţiuni.

    Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creştere exponenţială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro şi dacă nu o pot extinde internaţional.

    Superbet are cel mai mare potenţial de creştere al unei companii din România la nivel internaţional, mai ales acum că s-a deschis şi piaţa americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.

    Oricum, prin investiţia în Superbet, România a atras atenţia celui mai mare fond de investiţii din lume.  

    4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.

    Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă şi vânzările de aplicaţii RPA (Robotic Process Automation)  vor depăşi 1 miliarde de dolari, faţă de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deţine 20% din companie.

    5. IRCC a înlocuit ROBOR.

    În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reuşit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referinţă în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară şi nu percepţiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.

    Guvernul PNL şi actualul ministru de finanţe Florin Cîţu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menţinut IRCC-ul şi nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.

    6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar preţurile cresc.

    Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricţiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creşterea avansului la 15% la împrumuturile în lei şi 25% la cele în euro, a continuat şi în 2019. Creşterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut şi în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.

    Deşi parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie şi o schimbare socială şi demografică. Noile generaţii preferă ca între 20 şi 35 de ani, până când îşi întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinţii lor. Preferă chiria şi flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcţie de job. Cu toate că vânzările au scăzut, preţurile cresc pentru că dezvoltatorii ştiu că apartamentele din principalele oraşe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varşovia, Budapesta, Praga, Bratislava şi, de ce nu, Viena.

    7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creştere regională şi globală.

    PNL avea şansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale şi mai puţin din motive de productivitate. Creşterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puţin şi va ţine România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge şi să fie văzută de companii ca fiind o piaţă cu o forţă de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice  de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.

    8. Apariţia lui Rareş Bogdan ca lider politic şi cei aproape 1 milion de votanţi din diaspora.

    Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. PSD şi Liviu Dragnea s-au prăbuşit, ultimul ajungând în închisoare deşi a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României cu un vot covârşitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui şi trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.

    Introducerea lui Rareş Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului şi a schimbat imaginea unui partid care se mulţumea să stea mai mult în opoziţie decât la putere. Ascensiunea lui Rareş Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreşedinte al PNL şi principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareş Bogdan se poziţionează ca principal urmaş al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.

    Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidenţiale, are potenţial de a schimba multe pe scena politică, de afară şi nu din interior.

    De asemenea, marile oraşe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educaţie, de administraţie – începe să devină extrem de enervantă.

    Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice şi sociale.

    9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puţin un deceniu.

    Scăderea economică care s-a instalat în Europa şi recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparniţa de bani şi să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menţine mulţi ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundenţă, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puţin în economia reală, ci mai mult pe burse şi în real-estate.

    Şi America a oprit creşterea dobânzilor la dolari pentru a ţine aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania şi Europa.

    Din păcate România, statul, nu ştie ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume şi ratăm o oportunitate imensă  de a face investiţii publice care să mai aducă încă cel puţin un deceniu de creştere economică.

    10. Ungaria propune ceva concret pentru creşterea natalităţii, iar guvenul PNL şi Iohannis ar trebui să ia notiţe.

    Premierul Viktor Orban nu vrea imigranţi în Ungaria, şi de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creşterea natalităţii: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii  în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia unei case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizaţie de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creşe.

    Nu ştiu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creştere a natalităţii. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privinţă.

     

    Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenţia în 2019.

    Dacă vreţi să ştiţi ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală

    Dacă aveţi şi alte evenimente majore, puteţi să le scrieţi şi să le comentaţi.

    Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace şi prosperitate.

    Să ne vedem cu bine în 2020!

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Alt guvern, altă creştere economică: PSD mergea pe o creştere economică de 5,5%, cu noul Guvern, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit semnificativ în jos, până la 4%

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit de la 5,5% la 4% prognoza de creştere economică a României pentru 2019, cea mai semnificativă corecţie fiind consemnată în sectorul industriei, unde creşterea ar urma să fie negativă: de la un plus de 5,4%, în prognoza din mai, la un minus de 1,3% în prognoza din noiembrie.

    Corecţii au fost făcute şi în sectorul agricol: de la un plus de 1,9% în prognoza din mai, la un minus de 5% în prognoza din noiembrie.

    A fost revizuită în jos şi ţinta de creştere în servicii, până la 4,8% (5,8% în mai).

    A fost revizuit în sus ţinta de creştere a construcţiilor, de 7,2% în mai, la 15,5% în ultima prognoză.

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    McKinsey lucrează pentru unele dintre cele mai mari corporaţii din lume, oferă consultanţă pe domenii care variază de la strategie sau tehnologie şi până la piaţa de M&A, outsource sau vânzări de acţiuni pe bursă. În raportul său, firma scrie că băncile riscă „să rămână în notele de subsol ale istoriei”, în contextul în care cei care intră în piaţă acum schimbă comportamentul de consum.

    Băncile alocă doar 35% din bugetele pentru tehnologie şi informaţii către inovaţie, în timp ce fintech-urile alocă peste 70%, notează compania în raport.

    Factorul de reglementare care a lăsat mai jos bariera de intrare în piaţa serviciilor financiare – cu iniţiative precum open banking şi cerinţe mai mici pentru startup-uri – piaţa lasă din ce în ce mai mult loc pentru noile firme să mănânce din cotele de piaţă ale băncilor.

    Raportul arată către Amazon în SUA şi Ping An în China ca exemple de firme de tehnologie care capturează clienţii serviciilor financiare. Pentru a înrăutăţi situaţia pentru „garda veche”, noii jucători au tendinţa de a încerca să câştige în zonele de business care aduc cele mai mari câştiguri pentru bănci – cum sunt cardurile de credit, spre exemplu.

    Creditorii îşi pot reduce costurile şi pot găsi finanţare pentru tehnologie prin externalizarea acelor activităţi pe care McKinsey le nunmeşte „non-diferenţiatoare”, printre care o parte din activităţile de tranzacţionare şi funcţii de compliance.

    Băncile „trebuie să devină mult mai confortabile cu partenerii externi şi să fie capabile să se folosească de talente externe”, notează Rajgopal.

     

     

     

     

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    În timp ce SUA va continua să contribuie semnificativ la creşterea economică globală, până în 2024 va cădea pe locul 3 ca procentaj, după Chin şi India. Potrivit FMI, în următorii 5 ani printre motoarele de creştere se vor număra şi Turcia, Mexic, Pakistan şi Arabia Saudită, în timp ce Spania, Polonia, Canada sau Vietnam vor ieşi din clasament. 

    1. China 28,3%
    2. India 15,5%
    3. SUA 9,2%
    4. Indonezia 3,7%
    5. Rusia 2%
    6. Brazilia 1,8%
    7. Germania 1,6%
    8. Turcia 1,6%
    9. Japonia  1,6%
    10. Egipt 1,5%
    11. Coreea de Sud
    12. Mexic
    13. UK
    14. Filipine
    15. Franţa
    16. Pakistan
    17. Arabia Saudită
    18. Bangladesh
    19. Malaysia
    20. Thailanda
    21. *Toate celelalte economii împreună: 21,5%