„Am investit aproximativ 30.000 de euro în website, configuratorul de produs, stocul de fire, publicitate şi prezenţe la târguri, fără a lua în considerare salariile angajaţilor, costul maşinilor şi al programelor de tricotaj. În fiecare păturică se investeşte mult timp pentru tricotat, spălat, periat, lucru de mână, încheiat, călcat şi ambalat”, spune Silviu Prundianu, cofondator al brandului Dadda.
Producţia păturilor – care pot fi folosite încă din momentul ieşirii din maternitate – are loc într-o fabrică din Oradea, deţinută de familiile celor doi antreprenori, care fac acolo haine pentru branduri internaţionale. Folosind aceleaşi utilaje şi lucrând cu aceiaşi angajaţi, Silviu şi Andrada Prundianu produc 60-70 de pături Dadda pe lună. Planul familiei Prundianu este să deschidă, la un moment dat, un magazin sub brandul Dadda, pentru ca cei care cumpără să poată să şi vadă şi să pipăie produsul. În plus, antreprenorii vor să colaboreze cu mai mulţi designeri care să ilustreze o colecţie de pături de dimensiuni mai mari, pentru casă. „Atât la începutul, cât şi la sfârşitul fiecărei zile, gestionarea site-ului sau a produselor este ca o relaxare”, spune Silviu Prundianu.
Până acum, Dadda a generat vânzări de circa 3.000 de euro lunar, iar pentru primul an de funcţionare antreprenorii din Oradea estimează încasări de aproximativ 50.000 de euro. În următoarele luni, Andrada şi Silviu Prundianu vor să lanseze şi colecţii sezoniere de pături, confecţionate din lână merinos, caşmir şi alpaca, dar şi din fire bio.
Tag: creare
-
Doi soţi au produs mii de pături pentru bebeluşi într-o fabrică din Oradea, iar într-un an au ajuns la venituri de aproximativ 50.000 de euro
-
Fructele altfel: un designer a creat fructele artificiale care conţin vitamine
Seria, intitulată „Neo Fruit”, a fost realizată cu ajutor unor maeştri bucătari specialişti în gastronomie moleculară şi al unor nutriţionişti, scopul fiind de a găsi modalităţi de hrănire a populaţiei în creştere şi a de a oferi o modalitate mai atrăgătoare de administrare a suplimentelor naturale. Fructele sunt obţinute printr-un procedeu de tipărire 4D, denumit astfel deoarece tecile de celuloid sunt tipărite la o imprimantă 3D şi apoi îşi schimbă forma după ce sunt umplute cu un lichid nutritiv cu diferite culori şi arome.
-
Antreprenorul care a renunţat la corporaţie ca să îşi facă propria afacere în acelaşi domeniu şi a ajuns în doar trei ani la venituri de 400.000 de euro. Librăriile Cărtureşti se numără printre clienţii lui
„Am pornit la drum cu Mavericks, o agenţie creată de la zero, alături de doi colegi. Mavericks a crescut de la cinci clienţi iniţial în portofoliu la peste 50 de clienţi în momentul acesta, de la mine alături de doi juniori la mine alături de zece angajaţi şi o colegă din Seul care lucrează part-time de la mii de kilometri distanţă şi pe care nu am vrut s-o pierdem”, a spus Dragoş Smeu.
Printre clienţii Mavericks se află lanţul de librării Cărtureşti, care a fost şi prima companie atrasă de agenţie, Mobexpert sau Office Shoes.
Investiţia iniţială în Mavericks a fost între 5.000 şi 7.000 de euro, care a inclus plata chiriei, laptopuri, iar după două luni de la deschidere compania recuperase deja investiţia.
Dragoş Smeu spune că i-a atras pe colegii săi prin promisiunea de dezvoltare constantă, resursa umană în domeniul comunicării fiind cel mai important aspect pentru Mavericks. De altfel, din a treia lună de când a început să ducă firma pe profit, antreprenorul a investit în atragerea de noi oameni în echipă, lucru care i-a permis să atragă mai mulţi clienţi în portofoliu.
„Până acum am pus accent pe serviciul pe care îl oferim şi nu am investit mult în campanii de promovare, am lăsat calitatea serviciilor să vorbească pentru noi. Am crescut mult organic. Pentru noi este foarte importantă retenţia clienţilor, să rămână în portofoliu”, a mai spus Dragoş Smeu.
Pentru campaniile de marketing online, Mavericks lucrează atât cu clienţi care au deja campanii dezvoltate, cât şi cu firme care vor să lucreze pentru prima dată cu o agenţie, pentru care oamenii de la Mavericks creează strategii, setează şi monitorizează obiective. -
Inginerul auto care şi-a descoperit pasiunea pentru obiecte din lut şi a reuşit să atragă fonduri europene de 40.000 de euro ca să îşi finanţeze hobby-ul
Astăzi, Mihai Stanciu are 28 de ani, profesează ca inginer în domeniul automotive, dar în paralel realizează şi accesorii şi obiecte dintre cele mai diverse folosind lemn de nuc, piese de ceas mecanic sau tablă de cupru în micul său atelier situat în Avrig, la o distanţă de 25 de kilometri de Sibiu.
„Am început să lucrez în atelier de acum 14 ani, făcând bijuterii din lut, pe care le pictam sau le decoram. Lucram la început pentru prieteni sau pentru familie. Apoi, încet, încet, am trecut la bijuterii pentru ceasuri. Îmi plăceau foarte mult ceasurile. După aceea am descoperit lemnul şi frumuseţea lui şi am trecut la obiecte din lemn”, îşi aminteşte Mihai Stanciu.
El spune că şi-a descoperit pasiunea pentru lemn dintr-o întâmplare. Are un prieten de familie tâmplar, care i-a oferit la un moment dat câteva bucăţi de lemn pe care el nu le mai folosea, iar din ele a făcut primele obiecte. Astfel, şi-a dat seama că-i place să modeleze lemnul, unul dintre cele mai puternice elemente ale naturii. Hobby-ul său s-a transformat în afacere în 2018, când a atras fonduri europene de 40.000 de euro pentru a moderniza atelierul şi pentru a-şi cumpăra echipamente mai performante.
Portofoliul Atelierului lui Mihai cuprinde acum de la cutiuţe pentru bijuterii sau accesorii la tăviţe pentru cafenele. Cei mai mulţi clienţi sunt persoane fizice care îşi doresc produse cu diferite mesaje. Comenzile companiei vin prin intermediul propriului site, dar şi prin intermediul paginii de Facebook. O cutiuţă pentru verighete costă 200-250 de lei, iar timpul de realizare a acesteia este de patru sau cinci zile. -
Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta
„Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.
„Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antreprenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora. -
COVER STORY BM 2019: Povestea românului de 25 de ani care a devenit unul dintre cei mai influenţi tineri sub 30 de ani din Europa
„Vă rog să luaţi foaia de hârtie pe care o aveţi în faţă şi să construiţi un avion de hârtie care să zboare atât de tare încât să ajungă pe scenă. Vreau să văd cine dintre dumneavoastră este cel mai bun la asta.” Aşa şi-a început discursul Cornel Amariei, în faţa a 600 de oameni de afaceri, directori de companii, antreprenori, consultanţi şi avocaţi prezenţi la o conferinţă organizată la începutul acestei luni de compania de audit şi consultanţă KPMG.
După un exerciţiu care a durat 2-3 minute, Amariei a concluzionat: „După design, am văzut că unii dintre dvs. au experienţă în asta. Dar cel puţin doi dintre dvs. şi-au dat seama că, pentru a ajunge pe scenă, avionul nu trebuie să arate ca un avion de hârtie normal şi aţi ales cea mai bună soluţie pentru această situaţie”, a continuat el. Acesta a fost un exerciţiu simplu de creativitate şi de inovaţie, iar pentru a avea cele mai bune rezultate în contextul dat, era necesară o gândire „outside the box”, a subliniat el.
Cornel Amariei are 25 de ani şi s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Prin urmare, având un cămin diferit de cel tradiţional, a crescut într-un mediu în care nu s-a putut bucura de toate activităţile obişnuite ale unui copil, cum ar fi, de exemplu, să joace fotbal cu tatăl său.
„Când eşti mic, eşti foarte curios, iar când părinţii tăi sunt diferiţi, te întrebi de ce. Această curiozitate a avut un impact foarte mare asupra mea. Şi mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, curiozitatea este tot ceea ce ai nevoie pentru a ajunge la diversitate, de la diversitate la curiozitate şi de la curiozitate la inovaţie.”
Este un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. Ţine minte cum, de mic, părinţii săi plecau la 7 dimineaţa şi se întoarceau la 11 noaptea, zi de zi, inclusiv în weekend, ca să aibă grijă de el şi de sora sa. „Poate de acolo îmi vine ambiţia, ştiu că viaţa înseamnă să lucrezi şi că lucrul îţi aduce scop. (…) Dacă m-aş descrie pe scurt, aş zice despre mine că sunt o persoană creativă sau o persoană foarte curioasă, iar acest lucru s-a întâmplat de la o vârstă fragedă. Ca majoritatea copiilor din anii ’90, au început să îmi placă calculatoarele. Am învăţat programare când aveam 7 ani şi apoi am vrut să învăţ mai mult, am învăţat electronică şi în final, când le combini, ajungi să faci robotică. Şi robotica mă pasionează şi astăzi.” De mic a început să construiască diverşi roboţi care aveau fie rol de divertisment, fie rol util.
A creat primul robot la 15 ani
Astfel, Cornel Amariei a construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori. Robotul era foarte mic, wireless, putea fi controlat cu un laptop, avea o cameră care arăta, în condiţii de zi şi de noapte, ce se întâmpla în zona în care era trimis şi avea senzori de gaze pentru a detecta eventualele scurgeri. Robotul a fost testat, însă niciodată nu a putut fi testat în mediul pentru care a fost conceput.
„Eram în clasa a IX-a şi am decis să mă mut la internat. Internatul avea o regulă simplă: băieţii stăteau la etajul 3 şi fetele la etajul 1 şi sub nicio formă nu le era permis băieţilor să meargă la etajul fetelor sau invers. Dar nu era nicio interdicţie pentru roboţi. Aşa că, într-o seară, cu câţiva prieteni, am luat robotul şi l-am pus în faţa internatului fetelor, am mers înapoi în cameră, am deschis laptopul şi cu 40 de colegi în spate am explorat internatul fetelor. Şi aşa am început să lucrez în domeniul roboticii.” A construit ulterior diverşi roboţi, iar atunci când era în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional.
„Îmi amintesc că am pus postere în toată şcoala şi îmi invitam colegii să vină în prima zi de lansare a clubului. Era 11 dimineaţa şi nu a venit nimeni, pentru că era pauză. Ulterior, la 11:05, erau 150 de oameni în sală şi aşa a arătat prima zi din viaţa primului şi celui mai mare club de robotică din România de la acel moment.”
În anul 2010, numărul de competiţii de robotică la nivelul liceelor era foarte redus, astfel că echipa clubului de robotică ale cărui baze le-a pus Cornel Amariei intra în competiţii cu echipele de robotică din universităţi. Prin urmare, în următorii trei ani, echipa de 50 de membri a clubului a participat la competiţii în peste 20 de ţări. „Acest club de robotică a adus peste 100 de medalii României în urma competiţiilor la care participau echipe din universităţi, chiar şi doctoranzi. A fost ceva extraordinar pentru noi, pentru că am fost capabili să avem un impact de la o vârstă fragedă.”
A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani
Experienţa clubului de robotică l-a ajutat pe tânărul inventator să înveţe să lucreze cu oamenii, să identifice mai bine provocările şi totodată i-a oferit primul loc de muncă. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele. „A fost un proiect foarte premiat, noi am lucrat la prototip, l-am construit şi acum este în faza de comercializare. Este un produs care va schimba foarte mult industria aeronautică. Aveam 16 ani şi îmi amintesc că, la angajare, am primit o scrisoare despre fondul de pensie, iar acest lucru îţi dă cu adevărat o perspectivă asupra vieţii.”
În prezent, Cornel Amariei este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.
„Inovaţia contează, iar tehnologia este un catalizator pentru inovaţie”
Cornel Amariei a spus că, de altfel, roboţii reprezintă una dintre tehnologiile sale preferate, însă, din păcate, există temeri în ceea ce priveşte înlocuirea oamenilor cu roboţi. În urmă cu aproximativ 250 de ani, spune el, oamenii erau cei care mutau, de exemplu, o cutie dintr-o parte în alta, dacă era necesar, iar ulterior unii şi-au dat seama că pot construi o maşinărie care să facă acelaşi lucru, pentru ca oamenii care făceau de obicei asta să poată face altceva. „Timpul a trecut, iar lucrurile au devenit şi mai creative. Da, avem o maşinărie care ia cutiile dintr-o parte şi le mută în altă parte, dar odată ce finalizăm această operaţiune, când nu mai avem cutii care să fie mutate, maşinăria nu mai are niciun scop. Şi aşa am început să automatizăm din ce în ce mai mult şi am creat braţe robotice care pot să facă asta şi la final, când nu mai avem nevoie să facă asta, le putem reprograma să facă altceva.” Lucrurile au avansat din ce în ce mai mult şi în prezent, în fabrici de exemplu, totul este automatizat, iar angajaţii se ocupă doar de sarcinile mai complexe.
Recent însă, tehnologia a avansat şi a apărut aşa-numitul robotic process automation – RPA, noua sintagmă despre care vom auzi din ce în ce mai mult, spune el. Oamenii pierd câteva luni pe an efectuând sarcini repetitive care pot fi automatizate, iar tehnologia RPA va ajuta în acest sens. Cu ajutorul tehnologiei, un simplu angajat care are drept sarcini luarea informaţiilor dintr-o parte şi transferul acestora în altă parte poate să automatizeze singur aceste procese.
„Devenim din ce în ce mai buni la asta. Şi, pentru prima dată, roboţii nu mai sunt consideraţi braţe robotice care mută cutii, ci sunt sunt asistenţi virtuali care pot să te ajute în viaţa de zi cu zi. Şi sunt atât de multe exemple despre ce poate fi făcut cu ajutorul lor. Spre exemplu, facturile din departamentul financiar: toţi primim facturi, sunt o mulţime, toate arată diferit şi trebuie să procesezi informaţia de pe ele şi să o pui după standardele tale. Şi de regulă oamenii fac asta. RPA, noii roboţi pe care îi poţi programa singur, pot face lucrurile aceste lucruri. Este incredibil, pentru că dintr-o dată poţi face mult mai multe lucruri.”
De-a lungul timpului, sectoarele cel mai afectate de impactul tehnologiei au fost producţia, mobilitatea, comunicarea, lumea medicală şi IT-ul. Tehnologia RPA permite automatizarea inclusiv a sarcinilor făcute de oamenii care lucrează la calculator. „Va fi o schimbare majoră în modul de lucru al umanităţii.”
Vor dispărea sarcinile repetitive şi din birouri
Tehnologia RPA poate elimina sarcinile repetitive, se termină niciodată şi care mereu se vor multiplica. De altfel, studiile americane au demonstrat că, în funcţie de ceea ce face o persoană sau de cantitatea de informaţii noi pe care le primeşte, creierul uman percepe diferit trecerea timpului.
„Atunci când eşti copil, totul este nou, aşa că timpul este perceput de creier ca având o durată mai mare. Odată ce creşti, faci din ce în ce mai multe lucruri şi cu cât unele lucruri sunt din ce în ce mai comune pentru tine, cu atât ţi se pare că timpul trece mai repede. Dar odată ce un robot preia sarcinile repetitive, brusc pare că se extinde durata vieţii din nou. În final, angajatul va avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, pentru că fiecare va avea propriul robot pe care îl va programa ca să preia sarcinile repetitive.”
O a doua tehnologie menţionată de Amariei este reprezentată de aplicaţiile de tip period trackers, care monitorizează ciclul menstrual al femeilor şi care reprezintă o tehnologie din ce în ce mai frecvent folosită. „Există o astfel de aplicaţie care are o abordare complet diferită a tehnologiei şi care se numeşte Clue.Fondatorii acestei aplicaţii voiau de fapt să realizeze o cercetare foarte amplă în ceea ce priveşte sănătatea femeilor, însă nu aveau informaţii suficiente. Aşa că au adunat informaţiile prin această aplicaţie. Clue ia toate aceste informaţii, le codifică, le anonimizează şi le trimite către o bază de date centralizată pentru a completa cea mai mare bază de date din lume cu informaţii despre starea de sănătate a femeilor. Aşa că, de fiecare dată când o femeie foloseşte aplicaţia, de fapt ajută ştiinţa să înţeleagă mai bine sistemul reproductiv al femeii şi să găsească tratamente mai bune.” Una dintre concluziile acestui studiu amplu a fost aceea că, în acea perioadă a lunii, cel mai frecvent întâlnit simptom al femeilor – pentru mai mult de 50% din cazuri – este reprezentat de starea de oboseală.
O a treia tehnologie despre care a vorbit Amariei este reprezentată de ochelarii .lumen, pe care i-a creat pentru persoanele nevăzătoare, având în vedere că, la nivel global, există 40 de milioane de persoane cu o astfel de dizabilitate.
„Când am aflat că 40 de milioane de oameni nu pot să vadă, am început să ne gândim ce putem face pentru ei. Aşa că am inventat .lumen, o pereche de ochelari pentru persoane nevăzătoare, care au senzori tridimensionali ce transmit impulsuri pe frunte cu informaţii legate de dimensiunea, distanţa şi rapiditatea cu care se mişcă obiectul din faţa persoanei. Am testat un prototip şi rezultatele au fost uimitoare, am văzut oameni nevăzători capabili să prindă o minge de volei pentru prima dată.” Ochelarii .lumen vor mai fi testaţi în perioada iunie-iulie şi, dacă testele vor avea succes, anul viitor produsul va ieşi pe piaţă.Creaţi semnificaţie, nu vă gândiţi la bani
Cele mai simple soluţii sunt şi cele mai bine, iar cine vrea să creeze ceva trebuie să gândească diferit de ceilalţi, spune Cornel Amariei. „Trebuie să vă gândiţi să creaţi semnificaţie, nu bani. Dacă începi ceva cu scopul de a face bani, fie vei eşua, fie vei reuşi într-o oarecare măsură. Dar dacă ai scopul de a crea semnificaţie, vor veni şi banii. Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.”
Întrebat la ce crede el că sunt buni românii atunci când vine vorba de inovaţie, Cornel Amariei spune că regimul prin care a trecut România i-a făcut pe români foarte creativi, pentru că în lipsa multor lucruri, românii – ca şi alţi locuitori din statele Europei de Est – au învăţat să creeze lucrurile necesare. „Creativitatea duce la inovaţie şi deci putem spune că românii sunt inovativi. Din păcate, nu am avut ocazia să creştem un pedigree de business, nu a fost încă timp pentru asta. Şi deşi ştim să creăm lucruri, nu ştim să înţelegem o piaţă, să vindem, să scalăm şi să facem business. În 2-3 generaţii sper să învăţăm şi aceste lucruri şi să prindem din urmă Vestul.” În opinia lui, România nu este încă pe harta inovaţiei, însă dacă iniţiativele pe care le aude – şi în care este implicat – vor funcţiona, atunci România va deveni mai mult decât o ţară cu un cost optim al forţei de muncă.
Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.
Cum arată o zi din viaţa lui Cornel Amariei:
Este greu să găsesc o zi obişnuită. Un vers al trupei Compact mi se potriveşte: „Zi de zi, hoinăresc fără popas”. Totuşi, mă trezesc în jur de oră 9, însă unde mă trezesc variază şi de la o zi la alta.
Călătoresc mult, nu am avut de luni de zile o săptămână întreagă într-un singur loc. În faţa monitoarelor stau cam 12 ore pe zi şi cel mai productiv sunt începând cu orele 17:00. Lucrez cam până la ora 1 noaptea zilnic. În weekend lucrez mai puţin, încep pe la 4 – 6 PM şi până la 1 AM.
Am redus drastic întâlnirile, sunt inutile în mare parte din timp. Sper să reuşesc sub 10% din timp să stau în ele. Cât despre pasiuni, acolo este cel mai important pentru mine. Întotdeauna încerc ceva nou. Cred în diversitate şi o aplic pe mine. Cânt la multiple instrumente, călătoresc, sunt fotograf, înot, mă scufund, pilotez. Ultimul lucru nou pe care l-am făcut a fost să învăţ arhitectură şi să mă apuc de design de clădiri.
Carte de vizită Cornel Amariei, 25 de ani
August 2016 – prezent: head of innovation, Continental Automotive
Octombrie 2015 – august 2016: senior research & development engineer, Continental Automotive
Ianuarie 2014 – prezent: fondator şi inventator, Lumen (Bremen, Germania)
Iulie 2011 – mai 2015: research and development engineer, MB Technology LTD
Autor, „Arduino Development Cookbook“
Jacobs University Bremen, Electrical Engineering and Computer Science
International Computer High School of Bucharest (ICHB) – founder & teacher – ICHB Robotics Club
A fost desemnat unul dintre cei mai influenţi 10 oameni sub 30 de ani din Europa de Forbes SUA -
Compania creată de Boromir şi gigantul francez Kalizea caută şef pentru fabrica din Slobozia
Kalizea Boromir, companie în care sunt acţionari grupul românesc Boromir şi gigantul francez din sectorul morăritului Kalizea, este în căutarea unui manager care să conducă fabrica din Slobozia (jud. Ialomiţa), conform datelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn. Noul director îi va raporta direct directorului general Kalizea Boromir şi se va ocupa de gestionarea activităţii fabricii. Viitorii canditaţi trebuie să aibă minim 3-5 ani de experienţă în supervizarea activităţii unei fabrici.
Compania a fost înfiinţată în anul 2016, însă, conform datelor de pe site-ul Kalizea, fabrica de mălai din Slobozia (jud. Ialomiţa) a fost deschisă la jumătatea anului trecut. Capacitatea de producţie a fabricii este aşteptată să ajungă la 70.000 de tone până în 2021.
Kalizea Boromir a avut în 2018 o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Kalizea face parte din grupul Vivescia Industries, cea mai mare cooperativă din Franţa şi a doua cea mai mare cooperativă din sectorul cerealelor din Europa. Vivescia are afaceri de 3,4 miliarde de euro şi are circa 11.000 de membri. Vivescia, care este prezentă pe 25 de pieţe de pe patru continente, are peste 7.000 de angajaţi, conform celor mai recente date. Compania din România a avut în 2018 un număr mediu de 15 salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Grupul Boromir este format din companiile Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod din Buzău (listată până la începutul acestui an la BVB), Moara Cibin din Sibiu (simbol bursier MOIB) şi Amylon Sibiu (AMY). Afacerea Boromir a fost înfiinţată în 1994 de Constantin Boromiz, prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz şi de cumnatul George Frîntu. Boromir Ind, cea mai mare companie din grup, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 267,7 milioane de lei, mai mare cu 5% faţă de anul precedent.
-
Cei trei „muschetari” care găsesc meşteri locali
Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de patru ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
„Dorian este cel care a avut ideea, pe vremea când locuia în Spania, în 2006. Aveam prieteni care profesau în domeniul construcţiilor şi care au pus bazele unui site similar acolo. Între timp, am devenit proprietari de imobile în Bucureşti, unde am început să ne lovim de obstacole în găsirea unui meseriaş. La începutul anului 2018, am început să explorăm ideea de a lansa o afacere în domeniul amenajărilor”, povesteşte Regina Ichim.
Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare. „Până la finalul lui 2018, investiţia principală în business a fost de timp, cercetare, efort în înţelegerea pieţei, dezvoltarea site-ului.
În tot acest timp, am reuşit să menţinem costurile operaţionale sub 2.000 de euro, fiind o platformă digitală, care nu presupune echipamente sau materii prime. Din august 2019, de când am dat oficial drumul platformei, costurile ajung la peste 1.000 de euro lunar”, spune Dorian Lupu.
În prezent, înscrierea pe platforma MeşteriLocali.ro este gratuită, însă în viitor cei trei antreprenori vor să introducă o taxă pentru înscrierea meseriaşilor, în valoare de circa 50-75 de lei. -
Cele mai inovatoare companii din România: Platforma românească ce va avea un rol major în piaţa europeană de energie
Descrierea inovaţiei:
SAP România a dezvoltat o platformă integrată care facilitează accesul producătorilor de energie regenerabilă şi al consumatorilor mari, industriali, pe piaţa de servicii de sistem de echilibrare (Automatic Frequency Restoration Reserve). Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma FutureFlow creează modele noi de colaborare în domeniul schimbului regional de rezerve de energie ce vor contribui la definirea pieţei unice europene.
SAP România, subsidiara locală a SAP SE, şi-a început activitatea în 2002, iar în prezent aproximativ 600 de companii din România, din industrii precum utilităţi, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producţie folosesc soluţiile companiei. În 2011, compania a demarat un proiect de investiţii prin deschiderea celui mai important centru de consultanţă pentru tehnologiile SAP din Europa, care deserveşte clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi are peste 714 angajaţi. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Viorel Marcu, Lucian Moldovanu, Alexandru Olteanu, Gabriel Tianu, care alcătuiesc echipa SAP IBSO Data Science din Bucureşti.Elementul de noutate:
Realizarea unui modul de optimizare în timp real a încărcării liniilor de transport de energie şi realizarea unei platforme regionale de licitaţie pentru selectarea automată în timp real a ofertelor pentru echilibrarea sistemelor naţionale de energie electrică.Efectele inovaţiei:
Reprezentanţii SAP România au observat cinci efecte principale ale implementării acestui sistem:
– scăderea costurilor de echilibrare a sistemului naţional de transport energie electrică cu impact în preţurile pentru consumatori;
– reducerea necesarului de capacitate rezervată la nivel naţional pentru servicii de sistem;
– includerea producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) şi a prosumerilor (producător şi consumator) în piaţa de servicii de sistem;
– uniformizarea europeană a standardelor de acces şi a produselor disponibile în piaţa de servicii de sistem;
– reducerea emisiilor de carbon.