Incidenţa cazurilor de Covid în Capitală a depăşit duminică 5 la mia de locuitori.
Potrivit DSP Bucureşti, incidenţa cazurilor de Covid în Capitală este duminică de 5,17 la mia de locuitori.
Sâmbătă, incidenţa a fost de 4,62.
Cea mai mare rată de infectare în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori.
De atunci, aceasta a fost în continuă scădere, până la finele lunii decembrie.
Incidenţa cazurilor de Covid a depăşit duminică pragul de 10 la mia de locuitori în Cluj-Napoca.
Potrivit DSP Cluj, incidenţa cazurilor de Covid în Cluj-Napoca este duminică de 10,67 la mia de locuitori. Oraşul depăşise miercuri incidenţa de 6 la mia de locuitori.
Cea mai mare incidenţă din judeţul Cluj este în comuna Ciurila, de 25,30 la mie.
Incidenţe de peste 10 la mie mai sunt în localităţile Apahida (10,63), Feleacu (10,37), Poieni (10,92) şi Săvădisla (10,24).
În judeţ, rata de incidenţă este de 7,47 la mie.
Sâmbătă au fost depistate focare de Covid la două firme din Câmpina, judeţul Prahova. În total, 16 angajaţi au fost depistaţi pozitiv.
Potrivit Prefecturii Prahova, în cadrul uneia dintre firme au fost identificaţi 9 angajaţi infectaţi, iar în cadrul celeilalte au fost confirmaţi pozitiv 7 angajaţi.
Toţi au rămas în izolare, la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie.
În judeţul Prahova au fost depistate în ultimele 24 de ore 206 noi cazuri de Covid şi au fost înregistrate 5 decese.
Incidenţa cazurilor de Covid în judeţ este sâmbătă de 1,81 la mia de locuitoi.
Medicul Octavian Jurma nu este de acord cu măsurile luate de autorităţi înainte de valul cinci al pandemiei, şcolile şi certificatul verde fiind principalele puncte slabe în faţa Omicron. Pe adulţi nu-i deranjăm, de copii nu ne îndurăm, este concluzia specialistului.
Conform statisticilor prezentate de Octavian Jurma, în valul Omicron internările în rândul minorilor continuă să crească de patru ori mai repede decât în cazul adulţilor. De aceea, medicul critică atitudinea autorităţilor faţă de certificatul verde şi decizia privitoare la şcoli.
„Suntem liniştiţi că “şcoală nu va fi ţinută cu orice preţ deschisă”, doar cu preţul sănătăţii şi vieţii copiilor noştri. În schimb, dacă adulţii vor avea de suferit de pe urmă Omicron şi vor umple spitalele în proporţie de 75%, abia atunci preţul va fi prea mare şi se vor închide şi şcolile. Astfel şcolile vor rămâne deschise indiferent de incidenţa, indiferent de spitalizarile minorilor, indiferent de numărul deceselor în rândul copiilor şi a profesorilor. Faţă de adulţi avem teamă şi nu îndrăznim să îi deranjăm. Faţă de copii nu avem nici teamă şi nici îndurare. Că doar când e ultima oară când aţi văzut copii dărâmând gardul parlamentului încercând să ia ostateci parlamentarii României?”, a arătat Octavian Jurma.
Specialistul mai spune că strategia privind şcolile va avea efect asupra întregii societăţii.
„Dacă pandemia este un incendiu, atunci copiii şi tinerii sunt surcelele care ard la început pentru a aprinde buturgile adulte. Odată ce indendiul a cuprins stivă de buturugi degeaba scot de pe foc doar surcelele. S-a văzut şi în octombrie că închiderea şi redeschiderea şcolilor a avut un impact minimal pe curbă în acel stadiu al pandemiei”, a precizat Jurma.
Potrivit lui Octavian Jurma, după anul nou erau recomandate cursurile online pentru o perioadă de 10-14 zile. Orele pierdute în primul semestru puteau fi recuperate în vara când riscul epidemiologic este mic, mai declară Jurma.
Autorităţile au raportat, miercuri, că pe lista cu localităţile a căror incidenţă este egală sau mai mare de 3 la mie se află 41 de oraşe şi 211 comune, faţă de 36 de oraşe şi 171 de comune raportate marţi.
Localitatea cu rata de infectare cea mai mare rămâne Ciurila, judeţul Cluj, cu o incidenţă de 17,99 la mie, faţă de 16,86 la mie, raportată marţi.
La oraşe pe primul loc se află Rădăuţi din Suceava, care are o rată de infectare de 7,59 la mie, faţă de 6,88 la mie, cât era luni.
Rata de infectare din Capitală, raportată marţi de DSP, este de 3,32 la mie.
Statele Unite au raportat luni 1,35 milioane de noi infecţii cu coronavirus, potrivit unei centralizări Reuters. Este cel mai mare bilanţ zilnic raportat de vreo ţară în pandemie.
Recordul anterior a fost de 1,03 milioane de cazuri pe 3 ianuarie.
Statele Unite au anunţat luni cel puţin 1,35 milioane de noi infecţii, în condiţiile în care răspândirea variantei Omicron nu dă semne de încetinire.
Media pe şapte zile pentru cazurile noi s-a triplat în două săptămâni, ajungând la peste 700.000 de noi infecţii zilnice.
Recordul a fost atins şi în ce priveşte pacienţii internaţi cu COVID, dublându-se în trei săptămâni, potrivit centralizării Reuters. Au fost peste 136.604 persoane spitalizate cu COVID-19, depăşind recordul de 132.051 stabilit în ianuarie anul trecut.
Deşi varianta Omicron este potenţial mai puţin gravă, oficialii din domeniul sănătăţii au avertizat că numărul mare de infecţii ar putea pune la grea încercare sistemele spitaliceşti.
Creşterea numărului de cazuri a perturbat şcolile, marcate de absenţe ale personalului, profesorilor şi ale şoferilor de autobuz.
Comuna Ciurila din judeţul Cluj are cea mai mare incidenţă a cazurilor Covid din ţară, de 14,05 la mia de locuitori. În 21 de oraşe şi 126 de comune, incidenţa a depăşit 3 la mie.
Cele mai mari incidenţe din ţară se înregisrează luni în Ciurila (Cluj)- 14,05, Coronini (Caraş-Severin)-12,09, Ipoteşti (Suceava)- 11,49 şi Poarta Albă (Constanţa)- 10,89 la mia de locuitori.
În total, lista comunelor cu incidenţe de peste 3 la mie ajunge la 126.
În ceea ce priveşte oraşele, lista celor cu incidenţe de peste 3 la mie cuprinde 21 de localităţi.
Cele mai mari incidenţe se înregistrează în Rădăuţi (Suceava)- 5,49, Salcea (Suceava)- 5,17, Cluj-Napoca (Cluj)- 5,02 şi Predeal (Braşov)- 5,01.
Un cercetător din Cipru a descoperit o tulpină de coronavirus care combină variantele delta şi omicron, a anunţat Bloomberg News.
Leondios Kostrikis, profesor de ştiinţe biologice la Universitatea din Cipru, a numit tulpina “deltacron”, din cauza semnăturilor genetice asemănătoare cu omicron în cadrul genomului delta, potrivit Bloomberg.
Până în prezent, Kostrikis şi echipa sa au descoperit 25 de cazuri de virus. Este încă prea devreme pentru a spune dacă există mai multe cazuri sau ce impact ar putea avea.
“Vom vedea în viitor dacă această tulpină este mai patologică sau mai contagioasă sau dacă va prevala” faţă de cele două tulpini dominante, delta şi omicron, a declarat Kostrikis într-un interviu acordat postului Sigma TV. El crede că omicron va depăşi şi deltacron, a adăugat el.
Cercetătorii şi-au trimis concluziile săptămâna aceasta către GISAID, o bază de date internaţională care urmăreşte viruşii.
Varianta deltacron vine în timp ce omicron îşi continuă răspândirea rapidă în întreaga lume, provocând o creştere a cazurilor de Covid-19. Statele Unite raportează o medie de şapte zile de peste 600.000 de cazuri noi zilnic, potrivit unei analize CNBC de vineri a datelor de la Universitatea Johns Hopkins. Aceasta reprezintă o creştere de 72% faţă de săptămâna precedentă şi un record în pandemie.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Ajou din Coreea de Sud au creat o mână robotică suficient de capabilă să ţină obiecte fragile precum ouăle, scrie Business Insider.
Un articol publicat în Nature explică toate detaliile noii tehnologii. Cântăreşte puţin sub două kilograme şi jumătate şi măsoară opt inci şi jumătate. Piesele ei de rezistenţă constau în delicateţe, forţă şi flexibilitate.
Noua mână robotică este fabricată din oţel şi aluminiu, iar fiecare deget este controlat de trei motoare mici montate în palmă. Există 20 de articulaţii, iar în jurul acestora există părţi metalice care funcţionează ca tendoane.
Toate aceste caracteristici oferă mâinii robotice o precizie similară cu cea umană. Echipa susţine că este capabilă să toarne băuturi, să ţină un ou fără să-l spargă, dar şi să îndeplinească sarcini delicate precum a tăia hârtie cu foarfecele şi a folosi penseta. De asemenea, mâna ar putea ridica şi o ganteră de 18 kilograme fără să se rupă.
O versiune mai uşoară a dispozitivului ar putea fi folosită ca proteză, în timp ce această versiune ar putea fi integrată în roboţii care folosesc inteligenţa artificială pentru a manipula obiecte.
Sud coreenii plănuiesc acum o piele artificială pentru mână, astfel încât să poată reproduce senzaţia atingerii unui om.
Jucătorul de tenis Novak Djokovic a primit o scutire de la vaccinare pentru a intra în Australia după o infecţie cu SARS-CoV-2 în 16 decembrie, spun avocaţii săi în documentele depuse sâmbătă la instanţă.
Lui Djokovic i s-a interzis intrarea în Australia după ce a aterizat la Melbourne săptămâna aceasta pentru a juca la Australian Open pentru că nu era vaccinat.
Avocaţii starului au spus că Nole a avut COVID-19 în 16 decembrie, potrivit BBC.
Cel mai bun jucător de tenis din lume se află în prezent într-un centru de detenţie pentru imigranţi înaintea unui proces care va avea loc luni.
Cazul său a stârnit un mare protest în Australia şi a făcut furori în întreaga lume.
Djokovic, în vârstă de 34 de ani, s-a declarat împotriva vaccinării şi a primit o scutire medicală pentru a juca în turneu. Decizia i-a înfuriat pe mulţi australieni obişnuiţi.
Miercuri, oficialii Australian Border Force (ABF) au declarat că jucătorul „nu a furnizat dovezi adecvate” la aeroportul din Melbourne, deoarece o infecţie anterioară nu a fost un motiv valid pentru a intra fără vaccinare.
În documentele instanţei publicate sâmbătă, avocaţii lui Djokovic au spus că jucătorului i s-a acordat o viză temporară pentru a intra în ţară şi i-a fost acordată o „exceptare medicală de la vaccinarea COVID” de către Tennis Australia din cauza infecţiei sale recente.