BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Operatorii aerieni continuă să anunţe reduceri pentru încurajarea călătoriilor. Spre ce destinaţii oferă Wizz Air reduceri ale preţului biletelor de 20%

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air anunţat astăzi un discount de 20% (care se aplică tarifului, dar nu include taxa de administrare) pentru toate zborurile, indiferent de destinaţie. Promoţia e valabilă pentru toţi clienţii (până la 23:59 ora Europei Centrale şi de Est) pentru toate rutele, zborurile putând avea loc la orice dată, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Reprezentanţii companiei adaugă că Wizz Air a anunţat recent o serie de măsuri de igienizare crescute pentru a asigura sănătatea şi siguranţa clienţilor şi ale echipajului. Ca parte a acestor noi protocoale, pe tot parcursul zborului, atât echipajul cabinei, cât şi pasagerii sunt obligaţi să poarte măşti de protecţie, echipajul de cabină fiind, de asemenea, obligat să poarte mănuşi. Aeronavele Wizz Air sunt supuse periodic unui proces de nebulizare performant cu o soluţie antivirală iar, conform programului de curăţare zilnic strict al WIZZ, toate aeronavele companiei sunt dezinfectate peste noapte cu aceeaşi soluţie antivirală. Şerveţele dezinfectante sunt înmânate fiecărui pasager la intrarea în aeronavă, revistele au fost scoase din aeronavă, iar în ce priveşte cumpărăturile de la bord, încurajăm pasagerii să efectueze plata prin mijloace fără contact. Pasagerii sunt rugaţi să urmeze măsurile de distanţare fizică introduse de autorităţile locale şi sunt încurajaţi să efectueze toate achiziţiile înainte de zbor online (de exemplu: bagaje, prioritate la îmbarcare etc.), pentru a reduce la minimum orice posibil contact fizic în aeroport.

    Wizz Air operează o flotă de 124 de aeronave Airbus A320 şi A321. O echipă de profesionişti în aviaţie asigură servicii superioare şi tarife foarte scăzute, ceea ce face ca Wizz Air să fie alegerea preferată a 40 de milioane de pasageri în anul financiar F20, care s-a încheiat pe 31 martie 2020. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ.

     

     

     


     

  • Din tată-n fiu

    Ad litteram, KiDDUiNO este combinaţia dintre KIDs Do arDUINO, unde Arduino este o platformă de învăţare a noilor tehnologii, ai cărei reprezentanţi pe piaţa locală sunt tot fondatorii KiDDUiNO.
    Tatăl din poveste este Ştefăniţă Manea, de formare regizor de film, cu experienţă în publicitate, marketing, web development. Parteneră – în afacere, dar şi în viaţă – îi este Simona Manea, specialist în marketing şi ochiul ager al businessului.

    „Iniţial, businessul a fost gândit ca un club de electronică, informatică şi robotică. Apoi, realizând insuficienta maturitate a pieţei, i-am adăugat şi un magazin”, povesteşte Ştefăniţă Manea.

    Un workshop „KiDDUiNO – Atelierul de invenţii” vrea să fie cu prioritate practic şi individual. Copiii au la dispoziţie fişe de proiect care îi îndrumă în linii mari către realizarea unui lucru concret, având la îndemână şi componentele necesare realizării proiectului, precum asamblarea unui obiect.

    „Indicaţiile oferite de fişă sunt schematice şi provocatoare, astfel încât copilul mai degrabă să descopere singur modurile de asamblare şi funcţionare a obiectului. Supraveghetorii prezenţi nu sunt instructori, ci supervizori. Rolul lor este să intervină doar dacă un copil a rămas «blocat» şi să se retragă imediat ce au «deblocat» situaţia”, explică Ştefăniţă Manea.
    Proiectele încep cu simple construcţii Lego şi ajung, după aproximativ un an de participare la astfel de ateliere, până la stadii avansate precum programare web şi electronică. KiDDUiNO nu promite nimănui „învăţarea a ceva”, ci experimentarea multor lucruri. Învăţarea este o consecinţă.

    Un astfel de concept nu ar fi putut ajunge la realitate însă fără o serie întreagă de investiţii, care să susţină şi să ducă la implementare amalgamul de idei din minţile celor doi fondatori.

    „Investiţiile, de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea şi rafinarea conceptului sunt greu de estimat. Magazinul şi clubul asociat, deschise în centrul comercial DN1 Value Center Corbeanca, au înghiţit aproximativ 50.000 de euro într-o primă fază, fără să includem şi stocul de marfă. Finanţarea a fost proprie şi bancară. Acum ne pregătim de lansarea unei platforme online asociate conceptului şi investiţiile până în acest moment se ridică deja la peste 35.000 de euro.”
    Pornit în decembrie 2019, businessul KiDDUiNO a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 20.000 de euro în 2019, generată de magazinul şi clubul cu acelaşi nume. „Profitul a fost negativ, dar suntem abia la început”, spune Ştefăniţă Manea. La fel cum şi clienţii KiDDUiNO tot la început sunt în încercările lor de a se dezvolta. Din echipă fac parte cinci angajaţi implicaţi în buna desfăşurare a atelierelor, dar şi în funcţionarea magazinului.

    Durata unui workshop este de
    60 de minute, iar clienţii pot alege între trei tipuri de abonament, cu preţuri între 540 şi 1.200 de lei, în funcţie de numărul de cursuri.
    „Având în vedere că produsele sunt provenite din economii mari, precum Statele Unite ale Americii, Italia, China, Japonia şi reprezintă vârfuri de tehnologie, preţurile pot părea ridicate. Sunt însă preţuri corecte, care acoperă cheltuieli, investiţii şi o marjă foarte mică de profit, care oricum se duce în dezvoltare”, spune Ştefăniţă Manea.

    Pandemia, cu izolarea şi blocajul cu care a venit la pachet, nu a fost propice unui business precum KiDDUiNO, unde interacţiunea cu copiii – mari sau mici – este primordială, tocmai deoarece conceptul se bazează pe apropiere socială, aşa cum l-au gândit cei doi antreprenori. Cu toate acestea, ei nu au disperat.
    „Sperăm să-l putem resuscita (conceptul – n. red.) printr-o platformă web inteligentă, care să diminueze cât se poate de mult acest handicap. Pe de altă parte, odată cu această pandemie, credem că idei ca «funcţionalitate», «individualitate», «independenţă», «manualitate», «spirit practic», asociate individului, vor redeveni fundamentale pentru următoarele decenii. Credem că tot răul acesta poate duce spre un bine”, este de părere Ştefăniţă Manea.
    Şi deşi planurile se scriu cu mai multă precauţie astăzi, el şi Simona Manea, soţia lui, au trasat două direcţii clare de dezvoltare pentru KiDDUiNO pentru următoarele luni. Una este deschiderea platformei online pe care au creionat-o deja în minte, iar cealaltă este distribuţia de licenţe educaţionale „KiDDUiNO – Atelierul de invenţii” către şcoli, spaţii de joacă, afterschool, cluburi de hobbyuri, astfel încât metoda lor de învăţare să ajungă la comunităţi cât mai mari.

  • Situaţia la zi: Regiunea din România cea mai expusă la Covid-19. Unde continuă să crească infectările

    Situaţia naţională a infectării cu noul coronavirus arată în continuare că judeţele din zona Moldovei sunt mai expuse infectărilor, decât cele din vestul ţării. Din afara zonei, Capitala şi judeţul Braşov sunt lidere în infectări.
    Judeţele care conduc clasamentul îmbolnăvirilor sunt Suceava (3.998 de cazuri), Vrancea (1.016), Botoşani (1.008), Iaşi (969), Neamţ (960).
    Bucureştiul se află tot în fruntea listei publicate duminică, 28 iunie, pe locul doi după Suceava, cu 3.030 de cazuri, număr mare datorat şi densităţii populaţiei.
    Pe teritoriul României, au fost confirmate duminică, 28 iunie, 26.313 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), cu 291 de cazuri noi, dar şi cu 284 de oameni care s-au vindecat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O treime dintre angajatori continuă recrutările la fel ca înainte de epidemie. Care sunt domeniile cu cele mai multe poziţii noi

    30% dintre companiile din România nu şi-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând acelaşi număr de poziţii noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări şi promovare online (47%), precum şi în producţie (33%), segmente care au o contribuţie importantă la revenirea business-ului.

    Impactul crizei COVID-19 s-a tradus, în perioada stării de urgenţă, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% şi-au înjumătăţit practic veniturile. Totuşi 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfăşurat în mod normal în perioada stării de urgenţă, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că şi-au păstrat intactă echipa – nu au făcut concedieri (46,7%) şi nici nu şi-au trimis salariaţii în şomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări.

    După ce au trecut de faza de reacţie rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranţei angajaţilor şi a supravieţuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că şi-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcţionare a activităţilor în noul context.

    Astfel, 40% dintre companii intenţionează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea şi în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spaţiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore.

    După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului şi ieşirea din starea de urgenţă, 36,7% dintre angajatori spun că şi-au chemat toţi angajaţii la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puţin de un sfert dintre salariaţi înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. 

    Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaţilor împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanţii la sondajul BestJobs oferă dezinfectanţi angajaţilor, dar şi măşti (70%) şi mănuşi (43,3%), dezinfectează cu regularitate spaţiile de lucru (76,7%), au achiziţionat şi  termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanţa dintre angajaţi (33,3%). Tot pentru a asigura angajaţilor distanţarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%).
     

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • Cum luptă Banca Naţională cu criza

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevede Banca Centrală ţin  de evoluţiile în planul sănătăţii publice, iar pentru aceasta va canaliza măsurile necesare în direcţia furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare, precum şi cu continuarea unei tendinţe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă.

    ”Măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bugetar. Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ţine cont de aceste situaţii în continuă mişcare”.

    Mugur Isărescu a mai spus că ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecinţa şi nu cauza situaţiei economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanţare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanţarea datoriei publice. 

    ”Aceste realităţi dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agenţiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferenţiere şi ele nu pot fi desconsiderate”. 

    Tot în sens preventiv, BNR a agreat cu Banca Centrală Europeană o linie repo pentru a se furniza lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncţionalităţi la nivelul pieţelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional şi internaţional s-ar amplifica semnificativ.

    Guvernatorul BNR a subliniat că în ultimele 4 săptămâni, Banca Naţională a continuat să pună în practică măsurile prevăzute în Hotărârea Consiliului de Administraţie din 20 martie şi reconfirmate ca direcţie de acţiune în şedinţa de Consiliu din 29 mai.

    Principala preocupare a BNR a fost asigurarea lichidităţii necesare finanţării economiei reale şi a cheltuielilor publice.

     Astfel, în condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a efectuat noi operaţiuni repo pe baze bilaterale, stocul mediu zilnic al acestor operaţiuni situându-se în perioada 15 mai – 15 iunie la circa 7 mld. lei.

    De asemenea, a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie, la peste 3,8 mld lei. Conform prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menţionat anterior, operaţiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Opţiunea BNR pentru operaţiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanţare şi de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condiţiile prevenirii volatilităţii excesive a cursului de schimb al leului şi a deprecierii ne-necesare a monedei naţionale. 

    Această abordare a permis finanţarea fluentă a cheltuielilor statului şi economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă şi relativa stabilizare a cursului de schimb al leului – realităţi ce au devenit evidente în ultimele săptămâni.

    Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanţe în valoare totală de circa 8,3 mld. lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanţare adecvată a necesităţilor bugetare.

    Ratele de dobândă de pe piaţa monetară şi-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populaţie şi pentru companii/firme (cotaţia ROBOR 3M, utilizată ca referinţă pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au continuat mişcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie.

    Randamentele pe maturităţile de până la 1 an au coborât uşor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională, iar cele aferente maturităţii de 10 ani au revenit la nivelurile înregistrate în prima jumate a lunii martie.

     

  • Ce dificultăţi au întâmpinat companiile în implementarea muncii de acasă?

    ​Pandemia de COVID-19 a forţat companiile să se implementeze munca de acasă pentru majoritatea angajaţilor, în un timp foarte scurt. Astfel, unele companii au întâmpinat probleme în adaptarea proceselor tehnice la munca de acasă sau în procesele de recrutare şi onboarding.

    ”În sectorul nostru de activitate, lucrând cu sute de clienţi din regiune şi din lume am văzut în primul rând că majoritatea companiilor au fost nevoite să se adapteze imediat la noua situaţie, adică să lucreze de acasă, au fost nevoite să acceseze infrastructura tehnică de la distanţă mai des decât înainte, practic au fost forţate să se digitalizeze sau să avanseze în procesul de digitalizare mai repede decât plănuiseră. Astfel, s-au creat probleme tehnice semnificative şi multă muncă în plus în o perioadă foarte scurtă de timp pentru companii precum a noastră. Dacă mă uit la câţiva dintre partenerii noşti din întreaga lume, câteva dintre acele companii au fost nevoite să închirieze camere în hoteluri şi să mute mii de oameni de acasă în hoteluri în 24 de ore, pentru a putea continua să muncească”, a declarat Adrian Purcărea, Director Support Engineering ODSP EMEA, Site Lead CSS România Microsoft, în cadrul conferinţei ABSL Leaders Talk, organizată de Asociaţia Business Service Leaders şi Skanska România.

    Purcărea adaugă că, pe lângă adaptarea tehnologiei la munca de acasă, companiile s-au mai confruntat cu provocări şi în recrutare şi onboarding.

    ”Un alt aspect al muncii de acasă este cel al lipsei creşterii pentru unele dintre companii, date fiind provocările cu recrutarea şi cu procesul de onboarding al noilor angajaţi pe care am fost nevoiţi să le facem de la distanţă”, spune el.

  • Liderul român care spune tranşant ce crede despre mult trâmbiţatul work-life balance: „Echilibrul între viaţa personală şi profesională nu există. Aceasta este realitatea.”

    „Echilibrul între viaţa personală şi profesională nu există. Aceasta este realitatea, aşa că nu este nici mit, nici obiectiv. Este o alegere, cu toate consecinţele ei. Important este să găsim calea să ne asumăm consecinţele şi să ne împăcăm cu ele”, a spus Flavia Popa Secretar General, BRD Groupe Société Générale, într-un material publicat în ediţia din acest an a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul realizărilor recente, Flavia Popa menţionează Programul de Voluntariat Ziua V – un proiect al tuturor celor 2.500 de angajaţi ai băncii. „Punctul de întâlnire” este platforma de voluntariat în care sunt înscrise azi peste 50 de acţiuni de voluntariat în toata ţara, şi care are azi peste 10.000 de persoane – beneficiari direcţi, mai ales persoane aflate în dificultate. În continuare, spune că planul său principal pentru anul în curs vizează echilibrul, energia şi vitalitatea sa, a familiei sale şi a oamenilor din comunitatea sa. „Ca fiecare dintre noi, am pus în intenţii şi pe hârtie multe planuri, atât personale, cât şi profesionale. Important este ca ele să se armonizeze cu ceea ce ne stă în puteri să facem în vremurile în care trăim”, spune Flavia Popa. Pe plan profesional, vrea să continue dezvoltarea platformelor de cultură, educaţie şi tehnologie Scena9 şi Şcoala9, cât şi Mindcraft Stories, platforma dedicată dezvoltării prin tehnologie a tinerei generaţii.
    Cât priveşte segregarea calităţilor între femei şi bărbaţi, Flavia Popa consideră că acest lucru nu este benefic şi explică: „Cu toţii suntem oameni care se adapteaza mai mult sau mai putin circumstanţelor şi îşi dezvoltă calităţi, comportamente, idei şi mod de a fi sau de a se raporta la viaţă. Exista însă ceva care cred că merită subliniat: intuiţia şi echilibrul femeii. Mi se pare că, indiferent de situaţie, de poziţie, de mediu, este nevoie ca femeia să îşi îngrijească, amplifice şi folosească intuiţia. Îmi place să folosesc un sfat pe care l-am primit, la rândul meu, cândva, de la o femeie înţeleaptă: femeia trebuie să se ducă în inimă. Acolo va găsi toate răspunsurile, liniştea, puterea, entuziasmul, vitalitatea, empatia, deschiderea şi creativitatea. Alături de minte, toate aceste «ingrediente» ne vor da nouă, femeilor, privilegiul să avem grijă de noi şi ai noştri şi să reuşim să fim mame, fiice, surori, iubite, prietene, lideri, colege şi cetăţeni. Oameni lângă oameni”.

  • Cum a transformat coronavirusul piaţa licitaţiilor

    Un exemplu în acest sens este o licitaţie programată de casa Christie’s pentru data de 10 iulie, în care se va transmite live pe internet din săli de licitaţie din Hong, Kong, Paris, Londra şi New York, scrie New York Times. Publicul va putea, acolo unde este permis, să vadă lucrările propuse pentru vânzare la expoziţie, şi va transmite oferte online, prin telefon ori, dacă restricţiile locale s-au mai relaxat, chiar din sălile de licitaţii. Organizatorii speră ca acest tip „hibrid” de licitaţie să le permită vânzarea de lucrări de artă mai scumpe, dat fiind că oamenii în general evită să dea mai mult de
    1 milion de dolari pe ceva ce nu au putut verifica personal.

  • Peste 15.000 de pacienţi cu coronavirus s-au vindecat, însă numărul caurilor noi continuă să varieze

    ​Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 20.945 de persoane, în creştere cu 196 de noi cazuri faţă de ieri, informează Grupul de comunicare strategică.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.103 de persoane, adică 72% din total.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.200 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.360 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 150 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 99.300 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 520.564 de teste, faţă de 511.295 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 9.200 de teste pe zi. Capacitatea de testare este mai mare, din datele anterioare, însă numărul de probe prelucrate variază de la zi la zi.