BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Liderul grupării care a furat arme din unitatea militară de la Ciorogârla, eliberat condiţionat în baza recursului compensatoriu. Eugen Preda era condamnat la 12 ani de închisoare

    Bărbatul era condamnat la 12 ani de închisoare, dar a depus o cerere de eliberare condiţionată care a fost aprobată de magistraţii din Vrancea.

    Cererea de eliberare condiţionată a fost admisă de Judecătoria Focşani, iar procurorii nu au contestat decizia instanţei.

    ”Admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Preda Eugen (…) dispune liberarea condiţionată a condamnatului Preda Eugen din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului neexecutat“, este decizia magistraţilor de la Judecătoria Focşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bogată femeie din Norvegia, condamnată la închisoare după ce a fost prinsă conducând sub influenţa alcoolului

    Katharina Andresen, fiica unui miliardar novegian, a fost condamnată la închisoare cu suspendare după ce a fost prinsă de poliţişti conducând cu o alcoolemie de 0,61 în sânge.
     
    Pe lângă condamnare, femeia trebuie să plătească şi o amendă de 25.800 de euro (250.000 de coroane norvegiene).
     
    Tânăra de 22 de ani este cea mai bogdată femeie din Norvegia, având o avere estimată la 795 milioane euro.

  • De ce a fost condamnat la moarte unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii şi cum a scăpat în ultimul moment

    Feodor Mihailovici Dostoievski (n. 11 noiembrie 1821 – 9 februarie 1881) a fost unul din cei mai importanţi scriitori ruşi, operele sale având un efect profund şi de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei şi teologiei secolului al XX-lea. Cele mai cunoscute creaţii ale sale sunt cele patru mari romane, Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Fraţii Karamazov şi Demonii, precum şi nuvela Însemnări din subterană.
     
    Dostoievski s-a născut în Moscova şi a făcut cunoştinţă cu literatura de la o vârstă fragedă, prin intermediul basmelor şi legendelor scrise de autori ruşi şi străini. După ce mama lui moare în 1837 de tuberculoză, el şi fratele său Mihail sunt trimişi de tatăl lor, un chirurg militar în retragere şi extrem de sever, la Institutul de Inginerie Militară Nikolaiev din Sankt Petersburg. În această perioadă, au început crizele de epilepsie.
     
    După absolvire, a lucrat ca inginer proiectant, dar obişnuia să traducă cărţi pentru a-şi suplimenta fondurile. În 1846 are un succes uriaş cu primul său roman, Oameni sărmani, şi se face remarcat de criticul şi filozoful Vissarion Belinski.
     
    Dostoievski a fost arestat şi închis în 1849 pentru activităţi antistatale împotriva ţarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie 1849, a fost condamnat la moarte pentru participarea la întrunirile unui cerc de tineri fourierişti (condus de Mihail Petraşevski), în cadrul cărora se purtau discuţii subversive. Se pare că la cercul din 1849 acesta ar fi rostit o poezie de-a lui Puşkin împotriva robiei, la care unul dintre ascultători ar fi replicat că robia nu poate cădea decât prin revoluţie. La auzul acestor cuvinte, Dostoievski a exclamat „Fie şi revoluţie!”.
     

  • Vezi care sunt noile modificări la Codul de Procedură Penală

    Proiectul prevede modificarea articolului 69 din Legea 254/2013, astfel încât şi persoanele arestate preventiv să aibă dreptul la vizite intime.

    Articolul 69 modificat prevede: ”Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecăţii, există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilit e între soţi, nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate, nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii în ultimele 30 de zile anterioare solicitării, dar şi dacă participă activ la activităţi şi programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ori la muncă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi care sunt noile modificări la Codul de Procedură Penală

    Proiectul prevede modificarea articolului 69 din Legea 254/2013, astfel încât şi persoanele arestate preventiv să aibă dreptul la vizite intime.

    Articolul 69 modificat prevede: ”Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecăţii, există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilit e între soţi, nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate, nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii în ultimele 30 de zile anterioare solicitării, dar şi dacă participă activ la activităţi şi programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ori la muncă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a RESPINS instituirea interdicţiei pentru condamnaţii penal de a candida la Parlament

    Senatorii au votat pentru raportul de respingere al proiectului PNL cu 74 de voturi „pentru” şi 38 de voturi „împotrivă”.

    „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicata, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, potrivit propunerii legislative.

    Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.52 alin.(14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în sensul stabilirii interdicţiei de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Voiculescu cere să beneficieze de legea recursului compensatoriu

    Omul de afaceri a fost eliberat în luna iulie, după ce a ispăşit trei ani din condamnarea de 10 ani, dispusă în dosarul „ICA”.

    „Până la data de 24 aprilie 2017 petentul a executat un total de 1.408 zile din care: 387 zile executate pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale din cele 3.653 zile (10 ani) pe care le avea de executat. Creditele primite ca urmare a programelor educaţionale – petentul condamnat a participat la opt programe respectiv activităţi sportive (pentru care nu se acordă credite) şi la 48 programe activităţi educaţionale pentru care a primit credite pentru a demonstra îndreptarea comportamentului”, explicau judecătorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce pedeapsă SADICĂ au primit două femei din Arabia Saudită pentru că s-au certat pe WhatsApp

    Numarul mare de astfel cazuri într-o perioadă scurtă de timp a determinat creşterea interesului pentru urmărirea infracţiunilor ce implică  smartphone-uri si social media. Într-un alt caz evidenţiat de Okaz era vorba de un bărbat ce şantaja o femeie cu fotografii compromiţătoare şi un altul care i-a trimis un mesaj ofensator unui prieten.  

    Nu este o noutate că cetăţenii saudiţi au fost condamnaţi pentru încălcarea legilor stricte ale ţării prin intermediul reţelelor sociale. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este acela al lui Raif Badawi, un blogger de 33 de ani, care a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare şi un total de 1.000 de lovituri de bici. Badawi a înfiinţat site-ul Free Liberal Saudi prin care propaga dreptul la libertatea de exprimare; el fost reţinut pentru prima dată în 2008, dar a fost eliberat după interogatoriu. A fost arestat din nou în 2014 şi acuzat de „insultarea islamului în mediul online”. Primele 50 din cele 1.000 de lovituri i-au fost administrate în 2015, dar pedeapsa a trebuit amânată din cauza sănătăţii sale. Soţia lui, care a fugit în Canada cu cei trei copii ai cuplului, declară că cele 50 de lovituri aproape i-au ucis soţul, care suferă de hipertensiune arterială.

    Anul trecut, jurnalistul Alaa Brinji a fost condamnat la cinci ani de închisoare şi a primit o interdicţie de călătorie de opt ani din cauza mesajelor postate pe Twitter. El a fost găsit vinovat de insultarea conducătorilor saudiţi, instigarea opiniei publice şi acuzarea forţelor de securitate de uciderea unor protestatari. 

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro