BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Club Business Magazin: Epoca spitalului 
all-inclusive a apus. Centrele medicale de nişă au început expansiunea

    Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?

    Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.

    Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.

    Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.

    Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?

    Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat anul trecut 53 de firme pentru comportament anticoncurenţial

    “Durata medie a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2014 a fost de 3,7 ani. Consiliul Concurenţei a sancţionat 53 de entităţi, valoarea totală a amenzilor impuse fiind de 184,6 milioane de lei (41,5 milioane de euro). Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 2,12 ori mai mare decât în 2013 şi de 6,11 ori mai mare decât în 2012)”, se arată în raportul anual al autorităţii.

    Din punct de vedere al tipului de încălcare a legislaţiei, 83,42% din volumul sancţiunilor aplicate a fost pentru înţelegeri verticale, 16,20% pentru înţelegeri orizontale şi 0,38% pentru nerespectarea angajamentelor. Sancţiunile au fost aplicate pentru patru înţelegeri orizontale (57%), o înţelegere verticală (14%) şi două nerespectări de angajamente (29%).

    În 2014, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigaţii şi alte activităţi similare referitoare la aplicarea regulilor de concurenţă, din care 16 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, două proceduri privind nerespectarea angajamentelor, două anchete sectoriale şi un studiu. Opt din totalul investigaţiilor finalizate în 2014 au vizat atât încălcarea legislaţiei naţionale, cât şi pe cea a legislaţiei comunitare.

    În 2014, numărul dosarelor în care Consiliul Concurenţei a avut calitate procesuală şi care au vizat domeniul concurenţei a fost de 180. Aceste dosare au reprezentat 86% din totalul dosarelor instrumentate în instanţă de instituţie. Procentul hotărârilor irevocabile, favorabile Consiliului Concurenţei, a fost de 96%, în creştere cu 3 puncte procentuale faţă de 2013, iar cel al hotărârilor definitive, favorabile autorităţii, a fost de 93%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de 2013.

    Totodată, autoritatea de concurenţă a înregistrat, în 2014, un procent al amenzilor menţinute irevocabil de 67%, în creştere cu 3 procente faţă de 2013, şi un procent al amenzilor menţinute definitiv de 95%, în creştere cu 9 puncte procentuale faţă de 2013.

  • Consiliul Concurenţei a primit peste 300 sesizări de posibile practici de concurenţă neloială

    “De la preluarea gestionării domeniului combaterii concurenţei neloiale (iulie 2011, n.r.) şi până la sfârşitul anului 2014, Consiliul Concurenţei a primit 303 sesizări având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială, sesizări ce au vizat, generic, denigrarea concurenţilor, acţiuni de dezorganizare a întreprinderii concurente prin coruperea personalului sau atragerea salariaţilor acesteia şi deturnarea clientelei concurenţilor. Numărul sesizărilor primite anual a crescut continuu în această perioadă”, se arată în raportul de activitate al autorităţii de concurenţă.

    În anul 2014, activitatea Consiliului Concurenţei în domeniul combaterii concurenţei neloiale s-a intensificat semnificativ. Autoritatea a avut în analiză 115 sesizări, iar numărul cazurilor soluţionate a crescut cu 47% faţă de anul precedent.

    Pentru 26 din cazurile soluţionate în 2014 (30% din totalul cazurilor soluţionate în acest an) a fost declanşată procedura de analiză aprofundată. Această valoare depăşeşte numărul total al procedurilor declanşate până la acel moment (2012 şi 2013).

    Printre cazurile soluţionate în 2014 de Consiliul Concurenţei, în care au fost aplicate şi amenzi contravenţionale, se numără unul în care a fost analizată o posibilă faptă de concurenţă neloială constând în denigrarea unei companii de către unul dintre concurenţii săi. Firma Rotronic Impex SRL a sesizat autorităţii de concurenţă că firma Exal Grup a comunicat şi răspândit, în public, afirmaţii despre aceasta şi despre activitatea sa, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna Rotronic Impex. Acest lucru a avut loc prin transmiterea unor e-mail-uri şi prin publicarea, pe site, a unor informaţii denigratoare referitoare la dispozitivele automate destinate stingerii incendiilor, produse comercializate de ambele întreprinderi.

    Au fost avute în vedere şi afirmaţiile mincinoase făcute de Exal Grup cu privire la Rotronic Impex şi la mărfurile şi serviciile acesteia, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii firmei reclamante.

    Pentru soluţionarea acestui caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată. Analiza realizată a relevat faptul că afirmaţiile în cauză nu corespundeau realităţii şi că au fost de natură să afecteze activitatea întreprinderii Rotronic Impex, demonstrându-se, astfel, încălcarea legii. Firma Exal Grup a fost sancţionată cu amendă contravenţională de 6.000 de lei.

    Un alt caz soluţionat de Consiliul Concurenţei, în 2014, este cel instrumentat ca urmare a primirii unei sesizări prin care autoritatea de concurenţă era informată de faptul că doi angajaţi ai firmei Min Montaj au înfiinţat o nouă entitate (Duca Cranes) având acelaşi obiect de activitate, respectiv repararea maşinilor, depunând diligenţe pentru crearea acesteia în paralel cu desfăşurarea activităţii la firma angajatoare.

    Prin acţionarii săi (angajaţi ai Min Montaj), firma nou înfiinţată a încheiat contracte cu 6 clienţi ai societăţii reclamante care au încetat orice colaborare comercială cu aceasta din urmă.

    Şi în acest caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată şi întrucât s-a constatat că preluarea clienţilor de către Duca Cranes a fost realizată contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii şi a fost posibilă doar prin folosirea legăturilor stabilite de către cei doi angajaţi cu aceasta, în cadrul funcţiilor deţinute anterior la Min Montaj SRL, autoritatea de concurenţă a apreciat că fapta reprezintă contravenţie şi a decis aplicarea unei amenzi în cuantum de 1.500 lei.

  • Bogdan Chiriţoiu a depus jurământul de învestitură ca preşedinte al Consiliului Concurenţei

    În cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, plecând de la rolul şi competenţele autorităţii naţionale de concurenţă, speră că reînvestirea lui Bogdan Chiriţoiu şi a lui Otilian Neagoe în funcţii, pentru un mandat de cinci ani, să fie o garanţie a continuării aceleiaşi linii de profesionalism şi obiectivitate de care a dat dovadă această instituţe.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a caracterizat Consiliul Concurenţei drept una dintre instituţiile publice fundamentale pentru protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal în vederea promovării intereselor consumatorilor.

    În plus, şeful statului a afirmat că această instituţie are competenţe în aplicarea dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre UE.

    La ceremonia de la Palatul Cotroceni a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Bogdan Marius Chiriţoiu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un nou mandat de 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis semnând, pe 5 martie, decretul de numire a acestuia în funcţie precum şi numirea lui Otilian Neagoe în funcţia de vicepreşedinte.

    Parlamentul a trimis, în luna februarie, preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe.

    Chiriţoiu şi Neagoe au primit pe 17 februarie aviz favorabil pentru un nou mandat din partea comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi economice, cu majoritate de voturi.

    Potrivit legii, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.

    Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedinte, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Pe parcursul mandatului lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).

    De asemenea, în acest interval a fost introdus avizul Consiliului Concurenţei pe nota de fundamentare a actelor normative supuse aprobării Guvernului pentru a identifica rapid reglementările susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi pentru o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. În acelaşi timp, a fost modificată legea concurenţei, care permite acum finalizarea mai rapidă a investigaţiilor prin acceptarea de angajamente fără a trece prin toată procedura de investigaţii, dar şi o limitare a numărului şi duratei proceselor.

    Totodată, au fost preluate noile instrucţiuni privind politica de clemenţă (imunitate la amendă pentru cei care colaborează cu Consiliul pentru descoperirea unui cartel), iar la sugestia Băncii Mondiale a fost înfiinţată o unitate specializată în detectarea cartelurilor. Mai mult, a fost creată o structură specializată în detectarea licitaţiilor trucate.

    În mandatul lui Chiriţoiu a fost acordată cea mai mare amendă pe concurenţă din România. În data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.

  • Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, va participa la conferinţa “Mediafax Talks about Competition”- ediţia a IX-a

    La conferinţa organizată de Agenţia de presă Mediafax vor fi prezenţi ca lectori: Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedinte, Consiliul Concurenţei; Radu MERICA – Preşedinte, AHK România; Radu GHEŢEA – Preşedinte, Asociaţia Română a Băncilor; Mihaela ION – Managing Associate, Popovici, Niţu&Asociaţii; Adrian MANOLACHE – Reprezentant, AMRCR; Silvia VLĂSCEANU – Director General, Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), precum şi un reprezentant AmCham şi un reprezentant al Camerei de Comerţ Româno- Britanice.

    Un mediu concurenţial sănătos este un element esenţial pentru buna funcţionare a unei companii. Un astfel de mediu poate fi format şi menţinut prin reglementarea şi supravegherea de către autorităţi, precum şi prin aplicarea şi respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei de către toţi jucătorii din economie. Politica concurenţei trebuie cunoscută şi înţeleasă de către toţi cei implicaţi în viaţa economică, iar acest lucru nu poate fi realizat fără aplicarea principiilor transparenţei şi nediscriminării. Agenţii economici trebuie să cunoască atât modalităţile prin care pot fi protejaţi de legislaţie în cazul în care devin victime ale unor practici anticoncurenţiale, cât şi care sunt sancţiunile la care se expun dacă încălcă normele.

    În cadrul acestei ediţii vor fi supuse dezbaterii teme precum importanţa concurenţei în buna funcţionare a mediului de afaceri, investigaţii ale Consiliului Concurenţei – rapoarte finalizate şi concluziile acestora, concurenţa în sectoarele esenţiale ale economiei româneşti: bancar, retail, energie, telecom, pharma, măsuri necesare pentru menţinerea echilibrului pieţei din punct de vedere concurenţial, procedura de demarare şi desfăşurare a investigaţiilor în eventualitatea posibilelor cazuri de concurenţă neloială, dar şi exemple de concurenţă neloială, modalităţi de preîntâmpinare a acestui tip de comportament, măsuri aplicate celor care o practică şi impactul creşterii amenzilor pentru denigrarea unui competitor.

    Alte teme de discuţie vizează detalii privind proiectul “Monitorul Preţurilor” demarat de Consiliul Concurenţei şi ANPC, aspecte concurenţiale în licitaţii publice, amenzi şi sancţiuni pentru încălcarea legii concurenţei, utilitatea exerciţiilor de simulare a unei inspecţii inopinate a Consiliului Concurenţei, limitele legale în care se pot desfăşura astfel de inspecţii şi modalitatea de funcţionare a platformei online unde persoanele fizice pot face sesizări privind încălcarea legislaţiei din domeniul concurenţei.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, Director Editorial Mediafax şi are ca partener Popovici, Nitu & Asociatii.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Competition, ediţia a IX-a şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-2015

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi, având structura următoare: reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, reprezentanţi ai ANPC, ai Camerelor de Comerţ şi asociaţiilor, reprezentanţi ai ambasadelor, specialişti şi practicieni din domeniul concurenţei, managementului şi administraţiei publice, reprezentanţi la nivel de top management şi consilieri juridici din cadrul companiilor active în toate industriile – auto, energie, retail, pharma, telecom, bănci, asigurări, investiţii, leasing, construcţii, logistică, bancheri, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai mass-media din presă scrisă, radio şi TV.

  • Consiliul Concurenţei: Sistemul actual de tarifare a transportului de energie electrică afectează concurenţa

    La nivelul României cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.

    “Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenţei arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/consum. Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor analize în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice”, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă, care a finalizat o achetă sectorială derulată pe piaţa energiei electrice din România.

    În urma anchetei, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe (ex. contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune) care să ajute operatorii să îşi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot aparea la un moment dat între cerere şi ofertă.

    De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale şi ulterior a unei pieţe unice comunitare.

    “În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive”, se menţionează în comunicat.

    Consiliul Concurenţei subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor proprietatea statului şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

    Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia. Producţia netă de energie electrică înregistrată la nivel naţional a reprezentat aproximativ 1,7% din producţia de energie electrică înregistrată la nivelul Europei. Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franţei, respectiv 15,52% din producţia de energie electrică a Marii Britanii şi 18,65% din cea a Italiei.

    În acest context, sunt relevante poziţiile deţinute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieţei unice de enegie electrică la nivelul Europei.

    Astfel, potrivit informaţiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE de circa 51.977 MW, grupul EDF de 140.400 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de circa 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

    La nivel naţional consumul de energie electrică a înregistrat în intervalul 2011-2014 o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza.

    “Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Aşadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată”, menţionează sursa citată.

    În România, preţul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menţinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013 România se situa printre statele cu cele mai scăzute preţuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari preţuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh şi Germania cu 0,292 euro/kWh.

    În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii de la 170 companii care deţin licenţă de producere a energiei electrice, 180 companii care deţin licenţă de furnizare a energiei electrice şi 8 companii care deţin licenţă de distribuţie a energiei electrice.

    Studiul a condus la declanşarea unei investigaţii având ca obiect contractele pe termen lung încheiate de către Hidroelectrica pe piaţa de energie electrică din România.

    Studiul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

  • CONFERINŢA ZF – Chiriţoiu: România trebuie să închidă până în 2018 toţi producătorii neprofitabili de energie

    “Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul limită până la care se pot acorda subvenţii”, a declarat Chiriţoiu la conferinţa ZF Power Summit.

    El am menţionat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.

    “Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluţiile noastre au o logică economică şi nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (…) Nu va fi uşor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate – n.r.) la 300 şi ceva de lei, când preţul energiei este de 100 şi ceva de lei”, a adăugat Chiriţoiu.

    Prezent la ZF Power Summit, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.

    Potrivit lui Gerea, deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • Chiriţoiu: Liberalizarea pieţei gazelor a mers bine, deşi toată lumea se aştepta la un cataclism

    “Ca şi anul precedent, ne interesează liberalizarea în domeniul energIei, să colaborăm cu autorităţile şi ministerele implicate. (…) În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, pare că a mers bine, având în vedere lipsa scandalurilor. Toată lumea se aştepta la un cataclism în ceea ce priveşte efectul liberalizării asupra consumatorilor non-casnici, în ceea ce priveşte creşterea tarifelor, dar nu s-a întâmplat acest lucru“, a spus Chiriţoiu.

    Liberalizarea pieţei de gaze presupune creşteri constante ale preţului din producţia internă. Calendarului de liberalizare, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    Pentru consumatorii non-casnici de gaze, dereglementarea pieţei de gaze s-a produs la termenul agreat anterior cu oficialii Comisiei Europene, respectiv ianuarie 2015.

    Piaţa gazelor destinate clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică va rămâne reglementată până în 2021 pentru a asigura suportabilitatea plăţii facturilor.

    Chiriţoiu a adăugat că în luna februarie Consiliul Concurenţei va lansa propria analiză a pieţei energiei electrice, în care va face recomandări instituţiilor implicate.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.