BusinessMagazin

Tag: comportament

  • Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE FOTO)

    Roy Cohen, autor al cartii “The Wall Street Professional’s
    Survival Guide”, publicata anul trecut, atrage atentia ca o
    concediere poate sa nu aiba lo din vina celui concediat, dar e bine
    ca orie angajat sa-si evalueze comportamentul, ca sa vada daca nu
    cumva face greseli care il expun inutil, de la cele mici, ca de
    pilda postarea prea frecventa pe retelele de socializare online, si
    pana la obiceiul de a da vina mereu pe altii pentru propriile
    greseli sau lipsa de masura atunci cand cer mariri de
    salariu.

    “Chiar daca pe ansamblu angajatul respectiv ramane productiv, e mai
    bine sa se fereasca din timp de greseli de comportament decat sa
    fie mai intai concediat”, sustine Cohen. Timp de 14 ani,
    principalul client al lui Cohen a fost grupul Goldman Sachs, pentru
    care a oferit servicii de plasament si sustinere in cariera in
    folosul angajatilor care plecau sau erau dati afara din
    companie.


    Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE
    FOTO)

    The Wall Street Journal a alcatuit o lista cu zece greseli
    frecvente la locul de munca, pe care angajatorul le poate folosi ca
    argumente pentru a decide sa dea afara un angajat, chiar daca
    altminteri ar avea motive sa fie multumit de performantele lui
    profesionale.

  • Tot sa fii cuc, cand alte pasari cred ca esti uliu

    Mai precis, penajul cucilor, in special cel de pe burta, seamana
    foarte bine cu cel al uliilor pasarari, ceea ce le permite sa
    sperie potentialele “gazde”, facandu-le sa abandoneze cuibul, asa
    incat cucul isi poate depune propriul ou fara sa fie atacat.
    Studiul a aratat cum, daca in cuibul unui lacar (Acrocephalus
    scirpaceus) sunt plasate modele care imita cuci si modele care
    imita ulii, lacarul se va feri sa atace ambele specii de
    invadatori, dar daca penajul de pe burta al modelelor este
    acoperit, atunci lacarul ii ataca deopotriva pe ambii
    invadatori.

    Expertii considera rezultatele studiului drept o confirmare
    spectaculoasa a teoriei evolutioniste, la fel ca si alte studii
    care au aratat felul cum puii de cuc s-au adaptat astfel incat sa
    imite chemarile catre parinti ale pasarilor din specia “gazda”.

  • Cum sa imblanzim micul demon dinauntrul nostru

    “Fiara” dinlauntru ne face adesea sa gresim, sa ne comportam
    ciudat, stangaci, dezagreabil, cumva in raspar cu linia generala a
    caracterului nostru. Dupa ce facem pozna, uluiti noi insine de ce
    ne-a putut pielea, rostim eternul monolog interior care incepe cu
    “Unde mi-a fost capul?, sau cu “De ce n-am putut rezista ispitei?”.
    Regretam momentul de slabiciune, dar, pusi intr-un context similar
    sau chiar identic, probabil ca vom face la fel.

    Pauline Wallin face o scurta trecere in revista a studiului
    psihicului uman, purtand-ne de la teoria umorilor lui Hipocrat si
    pana la esafodajele psihanalitice freudiene, pentru a sublinia
    faptul ca, in ciuda divergentelor terapeutice, curentele
    psihologiei converg catre ideea ca “rebelul nostru interior” isi
    are radacinile in fortele interne ale psihicului, in traume
    nevindecate din timpul varstei fragede. Identificarea lor, potrivit
    unei metode psihoterapeutice proprii, o ajuta pe Wallin sa faca
    portretul fiecarui “rebel interior”. Odata ce au inteles cu
    adevarat cum de s-au impotmolit in problemele personale, cum de nu
    pot renunta la dependente (fumat, baut, consum de dulciuri etc.)
    sau la reactii necontrolate in societate, oamenii isi pot concentra
    energiile pe gasirea unor solutii la pornirile lor
    contraproductive.

    Insiruind numeroase studii de caz, autoarea propune o serie de
    strategii care sa ne impiedice sa ne mai autosabotam. In acelasi
    timp, insa, ne sfatuieste sa nu ne sufocam pe de-a-ntregul
    impulsurile si sa ne pastram intotdeauna o portita deschisa pentru
    capricii si dorinte, pentru ca acolo se afla principalul izvor de
    spontaneitate si de creativitate al psihicului.

    Pauline Wallin, “Cum sa-ti imblanzesti rebelul interior”,
    Editura Trei, Bucuresti, 2011

  • Hamburgerul te duce la faliment

    Studiul intreprins in cadrul Universitatii Toronto din Canada
    arata ca mancarea de tip fast-food ii poate face pe oameni sa
    tanjeasca dupa recompensa imediata, pana acolo incat acestia ajung
    din aceasta cauza din ce in ce mai nerabdatori si chiar incapabili
    sa gandeasca in perspectiva cand vine vorba de finantele personale,
    de exemplu.

    Motivul ar fi, sustine unul dintre cercetatorii implicati in
    studiu, ca oamenii asociaza mancarea la un restaurant fast-food cu
    gestionarea eficienta a timpului. Daca aleg sa consume o astfel de
    mancare nu mai trebuie sa astepte prea mult intre momentul cand le
    e foame si potolirea foamei, avand parte de asa-numita recompensa
    imediata, de care vorbesc psihologii, si astfel ajung sa fie din ce
    in ce mai putin capabili sa astepte pana se realizeaza un anumit
    lucru.

    Cercetatorii Universitatii Toronto au efectuat studiul pe un
    grup de voluntari, relevand ca pana si simpla expunere la vederea
    siglei unui lant de restaurante de tip fast-food ii facea sa devina
    nerabadatori, chiar daca nu erau presati de timp. Voluntarilor li
    s-au aratat imagini in care apareau siglele a sase retele cunoscute
    din domeniu, fara a li se permite insa sa le vada suficient de bine
    incat sa constientizeze ce vazusera, efectul fiind doar subliminal.
    Pentru a se verifica ipoteza cercetatorilor, subiectii au fost pusi
    sa citeasca un text inainte si dupa ce li s-au prezentat imaginile
    cu sigle si s-a constatat ca, dupa expunerea la acestea, viteza de
    lectura crescuse.

    In cadrul altui experiment, li s-au aratat iar fugitiv aceleasi
    imagini si li s-a cerut sa spuna ce decizie ar lua daca le-ar
    propune cineva sa aleaga intre a accepta o suma de bani pe care sa
    o primeasca imediat si una mai mare pe care ar urma sa o primeasca
    dupa o saptamana. Toti participantii au optat pentru recompensa
    imediata.

  • Maniere on-line

    Va puneti cravata cand mergeti la teatru? Orice cod al bunelor
    maniere va va spune ca e obligatoriu. Dar cand teatrul este in
    podul turnului din cetate, are 74 de locuri, face spectacole non
    conventionale iar directorul se intampla sa taie bilete, cravata
    este de-a dreptul contraindicata. Asadar, depinde de context. Lumea
    digitala creeaza insa un context special, in care traditia nu prea
    mai are greutate si pentru multa lume comportamentul in retea pare
    cu totul lipsit de reguli.

    Si totusi, reteaua nu mai este chiar vestul salbatic de altadata
    iar putem vedea cum un sistem informal de indicatii privind
    conduita “corecta” isi faca aparitia. Nu este neaparat o noutate.
    Inca de la inceputul internetului s-a vorbit despre “neticheta” si
    s-a elaborat un indreptar privind cu precadere corespondenta
    electronica. Multe dintre normele de atunci s-au pastrat si este
    chiar amuzant sa estimezi experienta in retea a unui utilizator pe
    baza unui simplu mesaj.

    Formatarea textului spune la fel de multe ca si formule
    introductive iar semnatura da nota finala, pentru ca adesea releva
    in ce masura utilizatorul poate se prevada modul in care mesajul va
    arata in diverse programe de posta electronica. Cei care folosesc
    profile diferite in functie de context intra in categoria “power
    users”. Mesageria instantanee, dominata de tineri, a dezvoltat
    conventii diferite si un slang specific, pentru ca nu mai pastreaza
    nici o similitudine cu un sistem traditional. Caracterul sincron a
    adus nevoia de viteza si de aici renuntarea la orice fel de
    stilistica si impunerea unui set de prescurtari care intimideaza pe
    orice nOOb (newbie) care nu stie ce inseamna brb (be right
    back).

    Internetul social de azi si intregul val Web 2.0 vine cu alte
    provocari iar Wired a publicat de curand un soi de ghid de conduita
    in noul mediu, in care a adunat o multime de indicatii mai mult sau
    mai putin serioase. Nimeni nu garanteaza ca cititorul constiincios
    va deveni un mai bun cetatean al internetului, dar poate ca e bine
    sa ne amintim sa rotim pozele in pozitia corecta inainte de a le
    posta in Facebook. Si sa punem tag-uri (cat mai multe). Sa nu
    trimitem un email ca sa ne scuzam pentru o greseala de ortografie
    din mesajul precedent. Probabil ca “sa nu citesti niciodata
    manualul inainte” ne va fi mai de folos decat indemnul de a
    dezactiva semnatura “Sent from my iPhone”. Alegerea unui ringtone
    potrivit pentru mobil e la fel de important ca o semnatura. Inainte
    de a trimite grupului de prieteni un link catre o pagina amuzanta,
    verifica cu Google popularitatea: daca are peste o jumatate de
    milion de rezultate, renunta. Si asa mai departe.

    Dar dincolo de sfaturile simple si practica, exista o serie de
    aspecte care merita o oarecare nuantare iar opiniile unor
    specialisti pot fi de folos. Un exemplu din aceasta categorie se
    refera la copierea materialelor sub copyright (de pilda un film pe
    BitTorrent). Este o incarcare a legii, dar poti sa o faci in
    conditiile in care nu poti sa cumperi materialul on-line. Exista
    insa doar o singura justificare morala si etica posibila a
    ilegalitatii: ca forma de protest. Dar pentru aceasta trebuie sa ai
    curajul sa comunici, trebuie sa spui clar si raspicat care este
    motivul protestului, altfel ramane pur si simplu o ilegalitate
    condamnabila. O alta chestiune chestiune discutabila – si chiar
    discutata intens intr-un forum web chiar zilele aceste – se refera
    la reteaua proprie WiFi. Las-o deschisa, ne indeamna editorii
    grupajului. Chiar daca furnizorului tau de internet nu-i va conveni
    faptul ca-ti imparti largimea de banda cu vecinii, vei fi probabil
    mai fericit: cercetari stiintifice recente asupra creierului au
    constatat ca actele altruiste stimuleaza aceleasi centre de
    recompensa ca si sexul sau hrana.

    Desigur, exista posibilitatea ca cineva sa-ti foloseasca reteaua
    pentru activitati ilegale, dar faptul ca nu traim intr-o lume
    perfect sigura nu inseamna ca trebui sa ne incuiem in casa. Regula
    “sa nu muncesti tot timpul” nu pare extrasa dintre cele zece
    porunci si nici sa aiba prea multa legatura cu internetul, dar ne
    poate fi utila. Studiile unui cercetator englez au aratat ca vom
    ajunge sa regretam orele suplimentare petrecute la munca in vederea
    unor foloase viitoare, in loc sa ne luam zilnic portia de bucurie.
    Dar “reinventeaza-te online” este specifica epocii noastre.
    Rebranding personal: posibilitatile sociale ale web-ului ne permit
    sa ne construim o noua personalitate, mai buna, sa o facem publica
    si, in cele din urma, sa ne-a insusim.