BusinessMagazin

Tag: companie

  • Wizz Air şi-a propus să schimbe regulile jocului: ce este modelul „ultra-low-cost” pe care îl propune compania şi care este răspunsul reprezentanţilor acesteia în legătură cu reclamaţiile privind bagajele taxate suplimentar dacă nu sunt respectate regulile impuse

    Wizz Air a intrat într-o fază de resetare strategică după anii turbulenţi post-pandemie, mizând pe trei piloni — flotă, tehnologie şi oameni — cu promisiunea declarată că va livra tarife mici fără a sacrifica predictibilitatea şi experienţa de călătorie, după cum reiese dintr-o conferinţă cu presa, organizată şi online. „ULCC nu înseamnă ieftin, înseamnă incredibil de eficient”, a spus Michael Delahant, Senior Chief Commercial & Operations Officer al Wizz Air, în cadrul briefingului.

    Compania a recunoscut explicit că perioada de după COVID a adus instabilitate de orar, anulări şi reacţii negative din partea pasagerilor, dar afirmă că această fază se încheie. „După acest sezon de vară veţi vedea mult mai multă stabilitate. Este topicul numărul unu în clădire”, au transmis oficialii.

    Resetarea vine cu repoziţionare de reţea: retragere din destinaţii „hot & harsh”, limitarea expunerii în Orientul Mijlociu şi o recentrare deliberată pe Europa Centrală şi de Est.

    Wizz Air a confirmat că România şi, în mod particular, Bucureştiul rămân printre pieţele-pivot ale companiei, alături de Marea Britanie şi Polonia. „Bucureştiul este o piaţă centrală pentru Wizz Air — una dintre cele mai mari pentru noi în termeni de volum şi frecvenţă”, au spus reprezentanţii companiei. Expansiunile viitoare în regiune vor fi condiţionate de cerere sustenabilă şi eficienţă operaţională: „Nu menţinem capacitate doar de dragul prezenţei. Modelul nostru trăieşte sau moare din eficienţă.”

    Tot pe logica eficienţei, compania a răspuns şi valului de plângeri privind taxarea bagajelor care nu se încadrează:
    „Nu facem regulile mai aspre, le aplicăm. Dacă oamenii aduc mai multe bagaje decât au plătit, pierdem sloturi şi întârziem pe toată lumea. Nu vrem să luăm bani pe ascuns, vrem ca fiecare să plătească doar pentru ce foloseşte — acesta este sensul modelului.”

    Wizz Air va depăşi pragul de 250 de aeronave, însă tensiunile din lanţul de mentenanţă a motoarelor Pratt & Whitney au impus ajustări. Pentru a menţine aeronavele NEO în aer, compania a cumpărat motoare suplimentare, a închiriat pe termen scurt şi a extras motoare chiar şi de pe aeronave noi. Totodată, planul pentru A321XLR a fost redus: „Pe rute scurte, XLR-ul este mai greu şi costă mai mult. Pentru moment are mai mult sens să folosim NEO. Ambiţia cu XLR se va regla la realitatea pieţei”, a spus Delahant.

    Va dispărea low-costul?
    „Modelul low-cost nu dispare”, a fost răspunsul direct al executivilor, întrebaţi dacă trecerea spre abonamente, AI şi servicii suplimentare ar muta segmentul spre „mid-cost”. „Europa este extrem de sensibilă la preţ. Cererea pentru tarife accesibile nu a fost niciodată mai mare. Ce se schimbă este execuţia, nu filosofia.” Oficialii au amintit că aproape toată capacitatea nouă introdusă în aviaţia europeană în ultimele două decenii a venit din zona low-cost: „Low-costul a democratizat călătoria — nu piaţa tradiţională.”

    Noua fază a Wizz Air nu înseamnă mai mult confort, ci mai multă disciplină: flotă modernă, AI în deciziile de zi cu zi, reguli de bagaj aplicate strict, stabilitate de orar şi reţea recentrată pe pieţele care stau în picioare economic. Mesajul transmis, inclusiv pentru Bucureşti, este unul simplu: „Nu vrem să complicăm viaţa oamenilor. Vrem să o facem predictibilă la un preţ pe care îl pot plăti.”

     

  • Start-up-ul local BraveX.Aero, care dezvoltă drone, a încheiat un parteneriat cu compania germană Uniq Things UG pentru dezvoltarea de soluţii de coordonare a roiurilor de drone

    BraveX.Aero, producător român de drone, a încheiat un parteneriat cu Uniq Things UG, companie germană specializată în soluţii hardware şi software, pentru dezvoltarea de soluţii de coordonare a roiurilor de drone, care pot fi folosite la intervenţii în zone afectate de calamităţi naturale,  protejarea frontierelor şi a obiectivelor critice sau extinderea reţelelor de comunicaţii .

    Startup-ul românesc se află printre premianţii hackathonului european EUDIS (European Defence Innovation Scheme), ediţia din România, desfăşurat între 17 şi 19 octombrie la Bucureşti, având ca temă „Tehnologii pentru spaţiu şi apărare”. La competiţie au participat peste 120 de inovatori.  BraveX a fost premiat pentru un proiect ce constă într-o platformă de tip “swarm”, bazată pe drone produse de BraveX, capabilă să îndeplinească misiuni de supraveghere a frontierelor şi de intervenţie în situaţii de urgenţă.

    Tehnologia de tip “swarm” (roi) permite desfăşurarea simultană a mai multor drone, contribuind la creşterea capacităţii de informare şi reacţie aferentă misiunilor de supraveghere şi recunoaştere. În acelaşi timp, aceasta reduce semnificativ costurile de operare prin centralizarea într-un singur punct a comenzilor pentru mai multe drone, care  pot  fi astfel controlate de un singur operator.

    În baza acestui parteneriat, BraveX oferă companiei Uniq Things acces la platformele sale de aeronave cu aripă fixă pentru dezvoltarea, testarea şi validarea unei soluţii autonome de coordonare a mai multor drone. Noul model operaţional: „Swarm-as-a-Service” oferă guvernelor, instituţiilor şi operatorilor privaţi acces la capabilităţi de operare a roiurilor de drone la scară largă, capabile să îndeplinească misiuni complexe, precum intervenţii în zone afectate de calamităţi naturale , protejarea frontierelor, protecţia obiectivelor critice (civile sau militare)  şi extinderea reţelelor de comunicaţii .

    „Această colaborare reprezintă un pas firesc în misiunea noastră de a extinde capabilităţile sistemelor fără pilot cu rază lungă de acţiune. Prin combinarea dronelor BraveX, optimizate pentru anduranţă, cu software-ul avansat al Uniq Things, construim baza unor operaţiuni aeriene care depăşesc cu mult ceea ce pot realiza dronele individuale,” a declarat Răzvan Costea-Bărluţiu, co-CEO al BraveX Aero.

    La rândul lui, Rareş Racotean, founder şi CTO BraveX, a precizat că acest tip de soluţie este esenţial în misiunile de salvare, unde fiecare secundă contează. Controlul simultan al mai multor drone permite o acoperire mai rapidă şi mai eficientă a zonelor afectate, crescând semnificativ şansele de identificare a supravieţuitorilor în caz de inundaţii masive sau a persoanelor dispărute în zone montane.

    În prezent, modelele BraveX ating o durată de zbor de până la patru ore, peste specificaţiile uzuale ale dronelor multirotor (tip copter), care operează în general sub 60 de minute şi pe distanţe de până la 10-15 kilometri.

    Compania germană Uniq Things contribuie cu propria tehnologie de coordonare în roi şi autonomie la nivel de misiune, care permite colaborarea în timp real între multiple drone. 

    „Tehnologia noastră creşte semnificativ raza de acţiune şi eficienţa operaţională a dronelor individuale. Prin acest parteneriat, dronele cu aripă fixă pot acţiona acum ca reţele aeriene coordonate, extinzând anduranţa, acoperirea şi eficienţa operaţională la un nivel cu totul nou,” a declarat Alexander Weßling, Director General al Uniq Things. 

    BraveX Aero îşi propune să ajungă, până în 2030, unul dintre principalii producători europeni de drone industriale cu autonomie extinsă şi capacitate de zbor ridicată. Compania operează o linie de producţie  lângă Cluj-Napoca şi are în plan atingerea unui volum de 500 de unităţi livrate anual până în 2028. 

    Startupul a atras anul acesta o finanţare de 315.000 euro de la investitori din reţeaua Transylvania Angels Network, iar până la începutul anului 2026, îşi propune să atragă noi specialişti şi să deschidă o nouă rundă de finanţare.

    Portofoliul de clienţi vizează în principal administraţii publice şi operatori instituţionali din Europa şi structuri din sectorul de apărare al ţărilor NATO, companii private din domeniul securităţii, cu accent pe aplicaţii civile şi defensive. Pieţele internaţionale vizate includ, pe lângă Europa, şi regiuni precum Africa, Canada şi America de Sud.

  • Presa spaniolă: Digi contractează Barclays, Santander şi UBS şi face paşi siguri pentru listarea pe Bursa din Madrid a filialei din Spania. Estimat pentru 2026, debutul vizează vânzarea a 25-30% din capital

    Operatorul român de telecomunicaţii Digi Communications a desemnat băncile care vor coordona la nivel global procesul de listare la bursă a filialei spaniole, care va include o ofertă publică iniţială (IPO) şi una secundară (SPO). Astfel, Digi înaintează cu paşi siguri în planurile sale de a-şi lista pe bursă afacerea din Spania în 2026, selectând Barclays, Santander şi UBS drept coordonatori globali ai listării, instituţii care se alătură băncii Rothschild, care acţionează în calitate de consilier financiar, scrie ziarul spaniol Expansión.

    Barclays, Santander şi UBS vor conduce consorţiul bancar al operaţiunii, care încă se află într-o fază incipientă. Prima fereastră de oportunitate pentru debutul la Bursa din Madrid este prevăzută pentru primăvara anului 2026, în cursul lunii mai, deşi data este încă provizorie şi nu a fost stabilit calendarul final, care ar putea fi extins.

    În următoarele săptămâni vor fi selectate băncile care, în calitate de bookrunners, vor face parte din al doilea eşalon al consorţiului bancar însărcinat cu listarea Digi la Bursa din Spania. Ulterior, vor fi desemnate şi instituţiile din al treilea eşalon.

    Valoarea companiei — care, după creşterea accelerată din ultimii ani, este al patrulea operator de telecomunicaţii de pe piaţa spaniolă (după Telefónica, Masorange şi Vodafone) — este estimată la aproximativ 2,5 miliarde de euro, în termeni de enterprise value (valoarea întreprinderii), indicator ce include atât capitalul propriu, cât şi datoriile. Filiala spaniolă a Digi are în prezent credite în valoare de peste 250 de milioane de euro.

    Analiştii estimează că, în Spania, Digi ar putea înregistra în 2026 un EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) cuprins între 275 şi 285 de milioane de euro, ceea ce, raportat la evaluarea menţionată anterior, ar corespunde unui multiplu de aproximativ nouă ori EBITDA.

    Obiectivul operaţiunii este finanţarea creşterii viitoare a companiei în Spania, prin plasarea pe piaţă a unui pachet minoritar de acţiuni către investitori instituţionali. Digi urmăreşte, totodată, să îşi consolideze poziţia pe piaţa spaniolă şi să îşi întărească legătura cu economia locală, prin listarea unei părţi din acţiuni şi atragerea de acţionari rezidenţi în ţară, cu intenţia de a rămâne un jucător relevant pe această piaţă, scrie Expansión.

    Conform surselor din piaţă, citate de ziarul spaniol, Digi are în vedere listarea unui pachet cuprins între 25% şi 30% din capital, însă procentul final va depinde de evaluarea pe care o va acorda piaţa companiei.

    — continuă —

  • Restructurare masivă la Amazon: până la 30.000 de “gulere albe” îşi vor pierde locurile de muncă. Tăierile, coordonate de CEO-ul Andy Jassy, care s-a plâns de birocraţia prea mare din companie

    Gigantul Amazon plănuieşte să taie până la 30.000 de locuri de muncă din rândul “gulerelor albe” – manageri şi angajaţi din diviziile corporate, ca parte a unui plan masiv de “reducere a birocraţiei” coordonat de CEO-ul Andy Jassy, conform Reuters.

    “Compania lucrează pentru a diminua cheltuielile şi a compensa angajările excedentare din timpul cererii de vârf din pandemie, potrivit a trei persoane familiare cu situaţia.
    Cifra reprezintă un procent mic din totalul de 1,55 milioane de angajaţi ai Amazon, dar aproape 10% din cei aproximativ 350.000 de angajaţi corporate ai companiei. Aceasta ar reprezenta cea mai mare reducere de personal la Amazon de la eliminarea a aproximativ 27.000 de locuri de muncă, proces început la sfârşitul anului 2022”, conform sursei citate.
    Un purtător de cuvânt al Amazon a refuzat să comenteze datele.

    CEO-ul Amazon, Andy Jassy, derulează o iniţiativă de a reduce ceea ce el a descris ca fiind un exces de birocraţie în cadrul companiei, inclusiv prin reducerea numărului de manageri. El a instalat o linie anonimă de reclamaţii pentru identificarea ineficienţelor, care a generat aproximativ 1.500 de răspunsuri şi peste 450 de modificări de proces, a declarat el la începutul acestui an.

    Jassy a spus în iunie că utilizarea sporită a instrumentelor de inteligenţă artificială (AI) ar duce probabil la noi reduceri de personal, în special prin automatizarea sarcinilor repetitive şi de rutină.

    “Această ultimă mişcare semnalează că Amazon realizează probabil suficiente câştiguri de productivitate bazate pe AI în cadrul echipelor corporate pentru a susţine o reducere substanţială a forţei de muncă”, a spus Sky Canaves, analist la eMarketer. “Amazon s-a aflat, de asemenea, sub presiune pe termen scurt pentru a compensa investiţiile pe termen lung în construirea infrastructurii sale AI.”

     

  • Între tăieri masive, tarife comerciale şi vânzări în picaj, Volvo reuşeşte imposibilul: Planul de 18 miliarde care a transformat pierderile în profit şi a readus marca suedeză în pole-position pe harta globală a industriei auto

    Profitul producătorului suedez Volvo Car AB a înregistrat o creştere semnificativă în al treilea trimestru, impulsionat de efectele unui amplu program de reducere a cheltuielilor în valoare de 18 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 1,9 miliarde de dolari), informează Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate joi, profitul operaţional al companiei a urcat la 6,4 miliarde de coroane, depăşind cu mult aşteptările analiştilor, o performanţă impresionantă, mai ales în contextul în care vânzările de autoturisme au scăzut cu 8% în primele nouă luni ale anului.

    După revenirea sa la conducerea companiei în aprilie, directorul executiv Håkan Samuelsson a declanşat un plan agresiv de eficientizare menită să readucă Volvo pe traiectoria profitabilităţii. Programul include mii de concedieri şi reducerea accelerată a costurilor variabile şi indirecte, măsuri care, potrivit companiei, „au livrat rezultate mai rapide decât se anticipase”.

    Volvo, la fel ca multe alte companii auto, a fost afectată de tarifele impuse de Statele Unite. Fiind controlată de Zhejiang Geely Holding Group Co. din China şi având o parte din producţie în Asia, compania a trebuit să facă faţă şi taxelor de import ale Uniunii Europene pentru vehiculele electrice fabricate în China. Aceste obstacole au determinat producătorul să mute o parte din producţie în fabricile din Carolina de Sud (SUA) şi Belgia.

    Pentru a impulsiona vânzările, Volvo mizează pe noi modele strategice, precum SUV-ul hibrid plug-in XC70, asamblat în uzina din Taizhou (China), destinat iniţial pieţei locale, dar cu potenţial de export ulterior. În plus, compania pregăteşte lansarea oficială, în ianuarie, a modelului complet electric EX60 — succesorul de clasă medie al popularului XC60 — o piesă centrală în strategia sa de electrificare globală.

  • Europa îşi croieşte drumul către stele: Leonardo, Airbus şi Thales se unesc pentru a construi un gigant spaţial de 7,5 miliarde de dolari pentru a detrona SpaceX

    Leonardo, Airbus şi Thales au semnat un acord mult aşteptat pentru fuziunea afacerilor lor în domeniul sateliţilor, punând bazele unei alianţe europene care îşi propune să concureze cu SpaceX, potrivit Bloomberg.

    Acordul preliminar pune capăt lunilor de negocieri între companiile din sectorul aerospaţial şi de apărare şi deschide calea pentru crearea unei companii unice cu venituri anuale estimate la aproximativ 6,5 miliarde de euro (7,5 miliarde USD). Conform comunicatului oficial, Airbus va deţine 35%, iar Leonardo şi Thales câte 32,5% fiecare.

    Executivii văd noua alianţă europeană ca pe un model similar MBDA, consorţiul de rachete deţinut de Airbus, BAE Systems şi Leonardo. Totuşi, unificarea acestor operaţiuni complexe — fiecare cu propriile provocări — reprezintă doar primul pas. Provocarea reală va fi dacă noua companie va putea, într-o zi, să concureze direct cu americanii şi chinezii.

    Fereastra de oportunitate pentru a rivaliza cu SpaceX este restrânsă. Compania americană şi-a consolidat dominaţia într-un moment în care spaţiul devine tot mai crucial pentru apărare, comunicaţii şi aplicaţii comerciale.

    Noua companie intenţionează să fie operaţională în 2027, sub rezerva aprobărilor de reglementare şi a îndeplinirii altor condiţii legale. Airbus va contribui cu unităţile Space Systems şi Space Digital, Leonardo cu divizia ce include Telespazio, iar Thales va aduce Thales Alenia Space, Telespazio şi Thales SESO.

    Această mişcare strategică vine într-un context în care ţările europene planifică să investească trilioane de euro în apărare, pentru a creşte independenţa regiunii, oferind astfel Airbus, Leonardo şi Thales poate cea mai bună şansă de a construi un adevărat campion european al spaţiului.

    Ideea unei fuziuni europene în sectorul spaţial circulă de ani de zile, dar a prins avânt în 2024, când oficiali de top ai Uniunii Europene au cerut un „schimb de paradigmă” pentru a menţine competitivitatea regiunii. În februarie, Bloomberg a raportat că Airbus angajase Goldman Sachs pentru a consilia proiectul, aflat încă la stadiu explorator.

    Negocierile au fost încetinite de complexitatea unirii operaţiunilor care implică mii de angajaţi concentraţi în Italia şi Franţa, precum şi de aspecte legate de procentaje de deţinere şi cerinţe antitrust.

    Roberto Cingolani, CEO-ul Leonardo, a declarat în iunie că se aşteaptă la claritate asupra negocierilor până la sfârşitul lunii iulie. În septembrie, Bloomberg a raportat că proiectul avansa şi că un acord ar putea fi încheiat până la sfârşitul lunii.

  • Ce planuri are Cris-Tim, o poveste începută în urmă cu 33 de ani, cu doar 700 de dolari şi un magazine de 12 mp în Bucureşti? Radu Timiş Sr. şi Radu Timiş Jr. povestesc despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare. „Ne ţinem de vis – un business pentru 100 de ani”

    700 de dolari este suma cu care Radu şi Cristina Timiş au pornit la drum în antreprenoriat acum 33 de ani, când au deschis un magazin de 12 mp în sectorul 6 al Bucureştiului. Acela a fost începutul a ceea ce s-a transformat treptat într-un într-o companie cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde lei în 2024, pe cele două segmente de business ale companiei – mezeluri şi ready meals. Astăzi, sub umbrela numelui Cris-Tim sunt grupate trei fabrici, 18 magazine proprii şi multiple produse care ajung pe rafturile tuturor reţelelor de retail care operează în România, precum şi în peste 15.000 de magazine tradiţionale, dar şi în 17 ţări din lume. Ce urmează? Printre altele, posibila listare la Bursa de Valori Bucureşti, care este însă doar unul dintre paşii pe care îi pregăteşte familia Timiş, ajunsă la cea de-a doua generaţie. Despre toţi ceilalţi paşi, despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare povestesc Radu Timiş Sr., fondator şi preşedinte al Cris-Tim Family Holding, şi Radu Timiş Jr., Cris-Tim Family Holding.

    “Succesul a fost de fapt o succesiune de mici succese. Am luat-o de la zero, aşa că nu puteam face paşi foarte mari. Am plecat de fapt la drum cu doar 700 de dolari. Am pornit, am crescut, am şi pierdut, apoi am urcat iar.”

    Aşa îşi începe Radu Timiş Sr. povestea.

    Cris-Tim, în forma care există astăzi – ca un actor de top în industria alimentară românească a pornit la drum în 1992, doar că în retail.

    „Totul a început cu un chioşc de 12 metri pătraţi, deschis de părinţii mei, Radu şi Cristina Timiş. Apoi, în cele peste trei decenii care au urmat, am construit o companie cu trei unităţi moderne de producţie în Bucureşti şi Prahova, cu o reţea proprie de magazine şi cu distribuţie naţională integrată”, explică Radu Timiş Jr., unul dintre moştenitorii businessului şi, totodată, cel care conduce compania astăzi din poziţia de CEO.

    „Succesiunea“, unul dintre cele mai bine cotate seriale ale ultimilor ani, vorbeşte despre lupta de putere din interiorul unei familii ce deţine un imperiu media. Pe scurt, vorbeşte despre succesiune şi despre ce se petrece în culise atunci când se întâmplă acest fenomen. De ce a fost atât de urmărită această dramă? Dincolo de script şi de jocul actoricesc, dincolo de hainele perfect croite care au dat naştere fenomenului de quiet luxury, a contat şi că, în realitate – nu doar în filme -, lumea întreagă se confruntă cu aceeaşi problemă majoră – transferul între generaţii. Iar această problemă este cu atât mai presantă în România, unde capitalismul e atât de tânăr că afacerile de familie abia ajung în mâinile celei de-a doua generaţii. Multe dintre ele nu ajung însă nici acolo, pentru că antreprenorii fie nu au urmaşi, fie aceştia din urmă nu doresc să meargă pe drumul deja bătătorit de părinţi.

    Cazul Cris-Tim este însă unul fericit.

    Dar până şi numele arată că afacerea a fost gândită încă de la început pentru a fi dusă mai departe de următoarele generaţii. Numele a fost ales încă din 1992 şi reprezintă alăturarea dintre Cris de la prenumele Cristina şi Tim de la Timiş.

    „A fost gândit încă de la început ca un brand de familie, cu promisiunea că în spatele fiecărui produs există oameni şi responsabilitate. Astăzi, pentru mine ca fiu al fondatorilor şi CEO al companiei, acest nume are o dublă semnificaţie: este atât o parte din identitatea familiei mele, cât şi o marcă recunoscută la nivel naţional şi internaţional.”

    Iar faptul că pe etichetă scrie Cris-Tim nu înseamnă doar o garanţie pentru consumatori, ci şi o responsabilitate pentru el personal – aceea de a duce mai departe povestea începută acum peste trei decenii şi de a o adapta la viitor, adaugă Radu Timiş Jr.

    Textul integral va fi publicat în ediţia Business MAGAZIN de săptămâna următoare. 

     

  • „Enigma din Silicon Valley”. Cum a ajuns un start-up nuclear fără venituri, licenţă de operare sau contracte de furnizare energie să valoreze peste 20 de miliarde de dolari pe Bursa din New York

    Compania americană Oklo, specializată în tehnologie nucleară, a atins o evaluare bursieră de peste 20 de miliarde de dolari, în creştere cu peste 500% de la începutul anului, deşi nu are încă venituri, licenţă de operare pentru reactoare şi nici contracte de furnizare a energiei.

    Start-up-ul din Silicon Valley, susţinut de Sam Altman CEO-ul OpenAI şi cu legături apropiate de fostul secretar al energiei din administraţia Trump, îşi propune să livreze energie comercială începând cu 2027. Luna trecută, compania a demarat lucrările pentru primul său proiect-pilot în Idaho.

    Conducerea Oklo, asigurată de soţii Jacob şi Caroline DeWitte, promovează o nouă generaţie de reactoare modulare mici, care folosesc sodiu lichid în loc de apă pentru răcire. Compania mizează pe cererea uriaşă de energie a centrelor de date necesare „boom-ului” în inteligenţa artificială.

    Creşterea spectaculoasă a acţiunilor, alimentată în special de entuziasmul investitorilor de retail, a ridicat semne de întrebare în rândul experţilor.Totuşi, în ultimele cinci şedinţe bursiere, acţiunile Oklo au scăzut cu 20%, pe fondul temerilor legate de o evaluare suprainflamată.

    „Este un ciclu clasic de hype tehnologic. Majoritatea start-up-urilor din zona AI şi energie nu vor reuşi să se impună”, a avertizat Adam Stein, specialist nuclear la Breakthrough Institute.

    Criticii atrag atenţia şi asupra sprijinului politic de care a beneficiat Oklo. Fostul secretar al energiei din administraţia Trump, Chris Wright, a fost membru în boardul companiei, iar Oklo a primit acces la mai multe programe federale.

     

     

  • Analiză XTB: Gigantul tehnologic Meta (Facebook) continuă să atragă investitori. Deşi în creştere, potenţialul companiei încă este subevaluat

    Acţiunile Meta au crescut cu 22% în 2025, ceea ce confirmă interesul investitorilor pentru gigantul care domină industria tehnologiei. Totuşi, evoluţia nu face ca titlurile să fie inaccesibile, dimpotrivă, există indicii că piaţa nu reflectă încă pe deplin potenţialul acestei companii. Evaluările actuale arată că valoarea ar putea fi mult mai mare decât lasă să se înţeleagă preţul curent al acţiunilor, spun analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Meta îşi împarte activitatea în două linii diferite prin familia de aplicaţii care include reţele sociale ce facilitează interacţiunea între oameni. Acestea reprezintă 99% din venituri, iar potenţialul de publicitate reprezintă 98%.

    Pe de altă parte, segmentul secundar al Meta, Reality Labs, include investiţii în tehnologii experimentale, metaverse şi căşti de realitate virtuală, precum Meta Quest. În acest domeniu, Meta vinde şi hardware (căştile în sine). Segmentul înregistrează, însă, pierderi mari, dar poate avea un potenţial interesant în viitor, întrucât vorbim despre cea mai avansată companie din acest domeniu. De asemenea, Meta a lansat recent noii ochelari Ray-Ban de uz zilnic cu AI integrat.

    Printre aplicaţiile sale, care includ Facebook, WhatsApp, Threads şi Messenger, iese în evidenţă Instagram. Această reţea a crescut enorm în ultimii ani şi îşi schimbă formatul de conţinut. Videoclipurile scurte (reels) ating o acoperire de 2,25 ori mai mare decât o postare cu o singură fotografie şi de 1,36 ori mai mare decât un carusel de fotografii, potrivit unui studiu Buffer.

    Aceste noi formate, adăugate în trimestrul al treilea al anului 2020, au fost bine primite – de exemplu,  în primul trimestru din 2024 reprezentau 50% din timpul de utilizare a Instagram, iar procentul continuă să crească.

    Meta deţine cele mai populare reţele sociale cu un total de 3,48 miliarde de utilizatori activi zilnic. Dacă excludem China, care are WeChat şi nu permite accesul la alte reţele sociale, Meta este folosită de 76,5% din populaţia cu acces la internet, ceea ce înseamnă 49,5% din populaţia globală, reiese din analiză.

    Din punct de vedere geografic, Statele Unite şi Canada rămân principala sursă de venituri pentru Meta, deşi regiunile precum Europa şi restul lumii câştigă o cotă de piaţă datorită creşterii veniturilor din ultimii ani.

    Investiţiile în AI, cheia succesului Meta

    Venitul mediu per utilizator al platformelor Meta a înregistrat o revenire în al doilea trimestru al anului 2025, iar acesta pare a fi doar începutul.

    Ritmul de creştere încetinit de până acum a fost atribuit scăderii numărului de ore petrecute pe reţelele sociale la nivel mondial. Această variabilă este crucială, deoarece preţul perceput per reclamă depinde de numărul de interacţiuni şi de impresii pe care le primeşte. Totuşi, revenirea un semn că AI începe deja să aibă un impact, subliniază analiştii.

    Avantajele Meta îi permit să obţină marje ridicate şi capacitatea de a investi în alternative care, în prezent, nu sunt profitabile.

    Care este preţul ţintă pentru acţiunile Meta?

    În funcţie de trei variabile cheie, analiştii XTB prezintă scenarii care au la bază cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi cele de capital. Scenariul cel mai probabil reflectă noile dezvoltări ale Meta bazate pe AI, care vor creşte impresiile, potenţialul de captare a cotei de piaţă de la agenţiile de marketing şi profitabilitatea crescută pentru agenţii de publicitate.

    În plus, compania începe să monetizeze WhatsApp şi, cel mai probabil, va continua să extindă şi această piaţă. De asemenea, se presupune că veniturile vor rămâne constante, în ciuda creşterii costurilor.

    Atunci când se ia în considerare o rată de actualizare de 8% şi o rată de impozitare de 18% în scenariul de bază, rezultatele indică o reducere potenţială de aproape 50% a fluxurilor de numerar, dar o diminuare de 26,4% a multiplilor de evaluare.

    Evaluarea finală sugerează un preţ ţintă pentru Meta de 1.045,7 de dolari, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de puţin peste 40%. Chiar dacă CAGR (rata medie anuală de creştere) nu este deosebit de ridicat, compania rămâne una dintre cele mai solide din lume, care se bucură de avantaje competitive care îi susţin poziţia şi expansiunea pe termen lung.

    Teza de investiţii legată de Meta nu are ca obiectiv exploatarea unei situaţii specifice de piaţă, ci se bazează pe achiziţia unei companii de calitate la un preţ rezonabil, susţinută de un management activ şi implicat.

    Scenariul optimist ne oferă un preţ ţintă de 1.232,7 USD, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de 68%. În acelaşi timp, scenariul pesimist ne oferă un preţ ţintă de 561,3 USD, ceea ce ar însemna un potenţial de scădere de -23%, conchid reprezentanţii XTB.

     

  • Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team continuă extinderea pe plan extern şi deschide o filială în Suedia, după cea din Germania

    Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team (SMTL), unul dintre liderii naţionali în domeniul energiei regenerabile, anunţă extinderea businessului în afara graniţelor, prin deschiderea unei filiale la Stockholm, Suedia, sub denumirea Simtel Nordics.

    Compania a intrat anterior pe piaţa din Germania, la începutul acestui an.

    Această iniţiativă marchează o nouă etapă în procesul de extindere internaţională a companiei şi este fundamentată pe oportunităţile de piaţă identificate în regiunea nordică, una dintre cele mai dinamice şi avansate din Europa în domeniul tranziţiei energetice.

    ”Extinderea în Suedia reprezintă o continuare firească a parcursului internaţional al Grupului Simtel şi o validare a modelului de business construit în România. Ţările nordice oferă un mediu favorabil pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi stocare, iar prin înfiinţarea Simtel Nordics, compania va contribui activ la accelerarea tranziţiei către o energie curată în această regiune”, se arată în comunicatul publicat de Simtel la BVB.

    Filiala din Stockholm are o poziţionare strategică, oferind acces rapid la întreaga regiune nordică. În prezent, Simtel furnizează deja din România servicii de operare, mentenanţă şi intervenţii preventive şi corective pentru numeroase proiecte din zonă.

    Simtel Nordics va fi activă în principal în zona de EPC pentru proiecte de stocare a energiei şi hibride, completată de servicii de Operare şi Mentenanţă (O&M) dedicate sistemelor BESS. Compania se află în etapa de constituire a echipei locale.

    Pe termen mediu, obiectivele includ extinderea portofoliului de proiecte EPC şi O&M în ţările nordice, iar pe termen lung, integrarea altor linii de business din cadrul grupului, completând mixul de servicii oferite de Simtel la nivel internaţional.

    Filialele din Germania şi Suedia vor colabora cu echipele din România, în cadrul unui model operaţional integrat, bazat pe transfer de expertiză tehnică, eficientizarea costurilor de implementare şi creşterea capacităţii operaţionale.

    Pentru anul 2025, compania nu are în plan deschiderea altor filiale, însă planul strategic al grupului până în 2031 include deschiderea a cel puţin două noi entităţi în pieţe europene cu potenţial ridicat, ca parte a pilonului său de expansiune internaţională.

    Simtel a înregistrat venituri operaţionale de 192,8 milioane de lei la nivel consolidat în S1/2025, în creştere cu 81% faţă de S1/2024. Profitul net consolidat a ajuns la 2,4 milioane de lei, o diminuare de 70%, venită pe fondul caracterului sezonier al activităţii companiei, reiese din raportul semestrial.

    Acţiunile SMTL au plus 52% de la începutul anului, la o capitalizare de 489 mil. lei.

    Principalii acţionari sunt fondatorii Iulian Nedea (21,3%), Sergiu Bazarciuc (21,1%) şi Radu Vilău (21,08%).