BusinessMagazin

Tag: comisie

  • BREAKING Comisia Europeană, prima reacţie privind legalizarea canabisului în scop medicinal în România

    ”Cannabis sativa (canabisul) şi canabinoizii sunt folosite în scop medicinal în unele state membre ale Uniunii Europene, conform Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie”, precizează reprezentanţa din România a Comisiei Europeane, într-o postare pe Facebook.
     
    Canabisul este cel mai consumat drog ilicit din Europa, se mai precizează în postare.
     
    ”În Uniunea Europeană, nicio ţară care permite utilizarea medicinală a preparatelor din canabis nu recomandă fumatul ca mod de administrare. În privinţa eficienţei canabisului în scop medicinal, un raport al Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie arată că sunt necesare cercetări şi studii clinice suplimentare, inclusiv care să analizeze dozajul şi interacţiunea cu alte medicamente, dar şi studii care să observe pacienţii pentru o perioadă mai lungă de timp”, se mai menţionează în postarea Comisiei Europene.
     

  • Motivul cererii CNATDCU de retragere a titlului de doctor al lui Dumbravă: Teza are texte necitate

    „Teza „Restrângerea drepturilor omului în contextul luptei împotriva terorismului sub impactul accelerării procesului globalizării” elaborată şi susţinutî în 2012 de domnul Dumitru Dumbravă la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” include texte copiate din alţi autori fără ca acestea să fie citate conform normelor academice şi fără a indica sursa. Acest lucru denotă faptul că autorul şi-a însuşit cu intenţie ideile autorilor iniţiali fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”, menţionează prof. univ. dr. Gheorghe Popescu, în raportul privind lucrarea lui Dumbravă.

    Raportul a fost întocmit de mai mulţi membri ai Comisiei de Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică desemnate pentru a analiza lucrarea lui Dumitru Dumbravă, la solicitarea Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).
     
    „În raport cu sesizarea, am constatat texte similare care se regăsesc în teză fără nicio citare, cele de la paginile 32-35 sunt preluate din Revista română de studii de intelligence nr. 6/2011, pp 172-173, (632 cuvinte), iar cele de la paginile 102-104, 123-124 sunt preluate din internet, articolul Trăim în epoca ciber-războaielor / www.descopera.ro, http://ccorbos0.blogspot.com/2011 (660, respectiv 496 cuvinte)”, menţionează prof. univ. dr. Dănuţ Turcu, şi el membru al comisie.
     
    La rândul său, prof. univ.dr. Sorin Pînzaru menţionează: „Am evaluat teza de doctorat şi am analizat documentele prezentate pe platforma naţională, concluzionând că există preluări integrale sau parţiale din textul sursă fără citarea acestuia şi fără menţionarea autorului”.
     

  • Proiect şocant: Trei deputaţi ALDE vor desfiinţarea ASF-ului şi întoarcerea la instituţiile din 2012

    Trei deputaţi ALDE au lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care susţin desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi reînfiinţarea structurilor care s-au ocupat de supraveghere până în 2013, înainte ca Guvernul Ponta să înfiinţeze actuala Autoritate printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă la finele anului 2012.

    Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de deputaţii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel, argumentează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

    Iniţiatorii proiectului susţin că motivele principale invocate în 2012 pentru înfiinţarea ASF-ului au fost „disfuncţionalităţile constante în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capita, cel al asigurărilor şi cel al sistemului de pensii private”, potrivit expunerii de motive din actualul proiect.

    „În fapt s-a realizat doar reunirea celor trei instituţii sub acelaşi acoperiş, întrucât şi în prezent cele trei sectoare de activitatea funcţionează separat, au specialziat separat, conduceri separate şi, deşi schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară deosebit de greoi”, menţionează deputaţii ALDE.

    Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, susţine că aceasta este „o iniţiativă corectă doar pe jumătate” în contextul în care revenirea la o formulă care s-a dovedit deja a fi disfuncţională.

    „Ideea de a respecta modelul european este utilă prin desfacerea ASF-ului dar nu în trei pentru că ar fi o revenire la un proiect care pe vremuri, după părerea mea, nu şi-a atins scopul. (…) După cum cunoaşte piaţa eu am intervenit de mai multe ori public solicitând ca şi Româna să se alinieze modelului UE cu privire la autorităţile de supraveghere a pieţelor financiare nebancare. În acest sens, eu am solicitat ca aşa cum la Uniunea Europeană există două autorităţi de supraveghere europene – ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private – tot aşa să se alinieze şi România prin divizarea ASF-ului în două entităţi, fiecare la rândul ei subordonată Autorităţii Europene”, explică Mircea Ursache, contactat de ZF.

    Pe de altă parte, propunerea susţine că instituiţiile individuale aveau o structură chiar mai eficientă decât actualul aparat de lucru din ASF. Ei susţin că disfuncţionalităţile autorităţii se reflectă şi în evoluţiile pieţei de capital şi subliniază „lipsa unor politici” de dezvoltare, în timp ce fostul vicepreşedinte al ASF insistă pe incapacitatea actorilor din piaţa de capital să ia decizii pentru piaţa de asigurări, sau invers, ceea ce generează nevoia separării instituţiei în două.

    „Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depăşeşte 1,5 milioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în State Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, iar în România sub 5%”, motivează deputaţii. 
     

     

     

     

  • Comisia Europeană a demarat patru proceduri de infrigement ce vizează România

    O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938]. Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.

    Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OUG 114 ar putea fi adoptată tacit, luni, de Senat, fără raport de la Comisia pentru buget

    „Nici nu-l va primi (raportul de la Comisia de buget – n.r.). S-a amânat voit ca să intre în adoptare tacită şi ca să nu o dezbatem în Comisie. Am spus marţi, ar fi trebuit să aibă loc o dezbatere. Nu avem raport, OUG va trece de Senat, va intra în dezbatere, dacă va intra, la Camera Deputaţilor. Nu o să fie raport”, a afirmat Tánczos Barna, vineri, pentru MEDIAFIAX.

    Termenul de adoptare tacită pentru OUG 114/2018 se împlineşte vineri, 1 martie, iar Comisia pentru buget a Senatului a amânat dezbaterea şi adoptarea unui raport pentru proiect în şedinţa de marţi. Este a doua oară când Comisia pentru buget ia decizia să amâne discuţiile asupra proiectului. Solicitarea amânării în ultima şedinţă a venit din partea ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a motivat că au fost depuse multe amendamente, chiar şi cu câteva minute înainte de şedinţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia LIBE, vot decisiv pentru procurorul şef al Parchetului European. Kovesi a obţinut susţinerea Comisiei CONT

    Şedinţa Comisiei Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), în care urmează să se dea un vot decisiv în privinţa candidaţilor la funcţia de procuror-şef european, este programată miercuri, la ora 12.00, ora României.

    Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de la 7 martie 2019.
     
    Laura Codruţa Kovesi a obţinut 12 voturi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, care a votat marţi seara candidatul pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European. Pe locul doi a fost Francois Bohnert- 11 voturi, iar Andres Ritter a primit un vot.
     
    Votul din Comisia CONT a fost unul consultativ.
     
    Cei trei candidaţi au fost audiaţi marţi în şedinţa comisiilor LIBE şi CONT.
     
    Laura Codruţa Kovesi a precizat, marţi seară, în cadrul audierii pentru funcţia de procuror-şef european, că îndeplineşte toate criteriile pentru a candida la funcţia de procuror-şef european, precizând că nu a colaborat cu serviciile în sensul de poliţie politică.
     

  • Comisia Europeană, despre dosarul care-l vizează pe Timmermans: Autorităţile române n-au jurisdicţie

    „Comisia Europeană a aflat din presă că autorităţile române au lansat o investigaţie penală împotriva unor oficiali din cadrul Comisiei, pentru activitatea lor. Deşi nu facem comentarii despre proceduri judiciare naţionale, am vrea totuşi să le amintim autorităţilor române că nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni. Toţi oficialii din cadrul Comisiei, în calităţile oficiale, sunt subiecţi doar ai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi sunt protejaţi de Protocolul privind Privilegiile şi Imunităţile din cadrul tratatelor, un lucru acceptat de toate statele membre, inclusiv de România. De asemenea, trebuie să reamintim că reprezentanţii Comisiei Europene au exprimat chiar ieri preocupări majore privind situaţia statului de drept din România”, a declarat Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
     
    Reacţia reprezentanţilor Comisiei Europene vine după ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.
     

  • Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei

    „Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit deîndata ce voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, fiind întrebat cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei.
     
    OUG pentru modificarea legilor justiţiei şi a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată, marţi, în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul a subliniat că propunerile de modificare au venit din partea CSM.
     
    „O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.
     

  • Ecaterina Andronescu, chemată la audieri în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor

    Propunerea a fost făcută de deputatul PNL Adriana Săftoiu pentru ca ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu să dea explicaţii cu privire la situaţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.
     
    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, va fi invitată la Comisia drepturile omului de la Camera Deputaţilor pe 26 februarie.
     
    Adriana Săftoiu, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor, anunţase duminică, pe Facebook, că va cere audierea în comisie a Ecaterinei Andronescu, ministru al Educaţiei, după ce aceasta a anunţat că elevii cu nevoi speciale ar trebui să aibă clase speciale.
     
    “Andronescu. Ecaterina Andronescu. Vrea clase speciale pentru copiii cu cerinte educationale speciale. Este una dintre cele mai revoltătoare iniţiative. Sunt zeci de ani de când in tările model in sistemul educaţional efortul e pentru ca acesti copii să fie integraţi în învăţământul de masă, iar învăţământul special să fie o excepţie. În loc să găsescă soluţii pentru ca acesti copii să aibă profesori de sprijin, integraţi în învăţământul de masă, Andronescu se scuză lamentabil si propune o măsură aberantă, nedreaptă, lipsită de orice responsabilitate faţă de aceşti copii”, scrie Adriana Săftoiu, pe Facebook.
     

  • Comisia Europeană, reacţie în privinţa anchetării lui Kovesi: Comisia urmăreşte îndeaproape cele mai noi evenimente

    „Comisia urmăreşte îndeaproape cele mai noi evenimente în contextul procedurii de selecţie. Este crucial ca toţi candidaţii propuşi de o comisie de selecţie independentă sunt trataţi corect pe parcursul procesului. În ceea ce priveşte sistemul de justiţie din România, am reiterat foarte clar de multe ori că un sistem judiciar independent, profesional este de o importanţă foarte mare. Comisia ştie faptul că toţi candidaţii pentru funcţia de procuror-şef europeană au fost evaluaţi de comisia de selecţie independentă, iar lista scurtă a fost transmisă Parlamentului European şi Consiliului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Schinas Margaritis.
     
    Reacţie CE vine după ce fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat miercuri seară că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie. Ea susţine că are calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.că este suspect într-un dosar în care i se aduc acuzaţii de abuz în serviciu.
     
    “S-a prezentat un poliţist la domiciliul meu şi am primit o citaţie din partea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie în calitate de suspect pentru infracţiunile de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Este foarte interesant că această citaţie vine înainte de a merge la Parlamentul European în vederea audierii, dar probabil este tot o coincidenţă faptul că iniţial am fost anunţată de procedura din Parlamentul European, am înţeles că audierea urma să fie pe data de 18 februarie, mi-am cumpărat bilet de avion pentru data de vineri, ca să pot să merg la Bruxelles şi să particip la audiere. În acest sens, chiar am fost astăzi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi am depus o cerere de amânare pentru un proces care urma să aibă termen în data de luni şi a cererea de amânare am depous biletul de avion din care rezulta că data de vineri urma să plec din ţară. La nici câteva câteva ore după ce am depus această cerere din care rezulta că eu voi fi plecată din ţară pentru această audiere am primit această citaţie”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.