BusinessMagazin

Tag: combustibili

  • Benzinăria cu cele mai mici preţuri, subiect al unui artist local

    O benzinărie care se putea lăuda cu cele mai mici preţuri din San Francisco, Arco, a devenit subiect al unui proiect realizat de un artist local, Mike Krouse, proprietar al unui bar cu spaţiu de locuit în apropiere de aceasta, scrie San Francisco Chronicle.

    Krouse s-a gândit la începutul anului 2013 să fotografieze benzinăria în fiecare zi, având grijă să surprindă de fiecare dată panoul cu preţuri, într-o vreme în care combustibilii se tot scumpeau. După ce a adunat 365 de imagini le-a asamblat într‑un colaj intitulat ”The Arco Project„ (”Proiectul Arco„), pe care l-a expus pe un panou de afişaj stradal pe care a reuşit să-l închirieze abia anul acesta, într-un loc de unde să poată fi văzut bine de toţi participanţii la trafic.

    Cei care trec pragul barului lui Krouse, amenajat sub formă de galerie de artă unde se servesc băuturi alcoolice, pot vedea şi partea a doua a proiectului, care cuprinde explicaţii şi câteva imagini din colaj mărite.

  • Germania, Italia şi Ungaria sunt primele trei surse pentru importurile din România

    Locul secund în clasament este ocupat de Italia, din care România importă bunuri (în valoare de 6,9 mld. euro), în special turbine şi motoare, echipamente electrice şi materiale plastice.

    De asemenea, Ungaria este pe locul 3 în topul statelor din care România importă cel mai mult (în cuantum de 5 mld. euro), în special echipamente electrice, combustibili şi uleiuri minerale şi produse farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia Rockefeller renunţă la industria petrolieră pe baza căreia şi-a clădit averea

    Descendenţii lui John D. Rockefeller şi-au vândut acţiunile deţinute la compania Exxon Mobil şi intenţionează să renunţe la toate celelalte investiţii din sectorul combustibililor fosili, cea mai recentă mişcare împotriva industriei pe baza căreia familia Rockefeller şi-a clădit averea, scrie Bloomberg.

    Citiţi ma multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns războiul o afacere în Ucraina

    În câteva minute totul a fost gata. Canistrele de motorină au fost umplute cu o dibăcie uimitoare. Însă contrabandiştii nu au timp de discuţii, cererea este mare. Au dispărut imediat. Aveau nevoie de motorină. O săptămână de lucru în Lugansk a golit rezervorul taxiului. Aici, sub conducerea rebelilor, contrabandiştii fac legea. Nu găseşti nimic în nicio benzinărie. Au avut noroc cu şoferul, care, după nenumărate telefoane şi discuţii furioase, a reuşit să se înscrie pe ultimul loc pe lista de clienţi a unei bande locale de contrabandişti.

    “Trebuie să ajungem acolo rapid“, le-a spus şoferul de taxi. Astfel o echipă de jurnalişti ai VICE News, un canal video american de documentare şi reportaje, a ajuns la traficanţii de combustibil. „Nu putem rata ocazia. Va fi secetă în oraş câteva zile“.

    Frigul paralizase oraşul, iar ei goneau pe un imens bulevard înconjurat de clădiri enorme din beton. Apoi maşina a luat-o pe drumuri lăturalnice prin oraşul sovietic de proporţii dezolante – capitala autoproclamatei Republici Populare Lugansk. În cele din urmă a ajuns într-o periferie industrială şi a oprit lângă un depozit.
    Doi oameni purtând salopete pătate de ulei au verificat ca numele şoferului şi descrierea maşinii să corespundă cu descrierea primită la telefon, înainte de a porni o mică pompă pentru a face plinul cu motorină. Au fost puţine cuvinte, însă cel mai tânăr părea mai deschis. Le-a spus de unde provine combustibilul. „Rusia“, a mârâit el, dar fără să ridice privirea. Şoferul le-a înmânat un teanc de bani, o amestecătură de ruble şi hrivne. Acestea din urmă dau dureri de cap în acest loc, în care bancnotele ruseşti au devenit moneda predominantă.

    „Da’ ţie-ţi arde de glume? N-am timp de asta“, spune bătrânul. A găsit repede soluţia. A calculat un curs de schimb mai mare decât cel oficial.
    Preţul combustibilului variază în funcţie de disponibilitate. În ziua anterioară, preţul a fost de 55 de ruble pe litru. Acum, cum oferta este aproape zero, preţul a ajuns la 60 de ruble. O creştere de 10% peste noapte!

    Înainte de a-şi asigura rezervarea pe listă, şoferul de taxi se gândea să o apuce spre sud-est, spre Krasnodon, oraş devenit notoriu pentru activitatea înfloritoare de contrabandă după ce Ucraina şi-a căpătat independenţa, în 1991. Un cunoscut i-a dat însă un pont: camioanele tocmai aduseseră ce a mai rămas, 200 de litri de motorină, la ei în oraş.
    Acum, în sfârşit, rezervorul taxiului era plin, la fel şi canistrele. Taximetristul se putea întoarce la lucru şi la o aparentă normalitate. Nu va mai trebui să aibă de-a face cu astfel de persoane ceva timp, cel puţin până când va rămâne din nou fără motorină.

    Conflictul din estul Ucrainei n-a alterat cu nimic veniturile lumii interlope, a afaceriştilor din subteranele economiei. Ucraina are de mult timp una dintre cele mai mari economii subterane din lume. Înainte de revoluţie, Fondul Monetar Internaţional estima dimensiunile acesteia la 50% din PIB. Acum, în vremuri de război, până şi PIB-ul este greu de estimat. Aproape toate tranzacţiile valutare ale cetăţenilor s-au mutat pe piaţa neagră, iar cele ale companiilor, în paradisurile financiare.

    Contrabandiştii sunt primii care profită de război în condiţiile în care blocada economică impusă teritoriilor separatiste hrăneşte o piaţă neagră a alimentelor, combustibilului şi medicamentelor.
    Mărind birocraţia şi interzicând anumite produse, Kievul face din ce în ce mai dificilă aprovizionarea acestor enclave separatiste. Ţinta acestei strategii punitive este de a limita rutele de aprovizionare pentru comandanţii miliţiilor rebelilor şi de a forţa Rusia să ajute aceste regiuni. În realitate, aceste măsuri nu fac decât să adâncească prăpastia care se cască între vestul proeuropean şi estul separatist prorus. Resursele Rusiei sunt şi ele întinse la limită deoarece ţara este angajată, pe lângă războiul din Ucraina, în cel din Siria şi într-unul economic cu Occidentul. Apoi, are un nou teritoriu de administrat, Crimeea. Iar economia Rusiei se degradează pe zi ce trece.

     

  • Grupul Air France KLM a înregistrat anul trecut venituri totale de 26,1 miliarde de euro şi profit de 816 milioane de euro

    Grupul Air France KLM a înregistrat, în 2015, venituri totale de 26,1 miliarde de euro, cu 4,6% mai mult faţă de anul precedent. Datoria netă a grupului a scăzut de la 5,4 miliarde de euro în 2014, la 4,3 miliarde de euro în 2015, ca efect al implementării strategiei Transform 2015. Aceasta a a cuprins investiţii reduse, îmbunătăţirea productivităţii sau implementarea unor noi condiţii de muncă. Strategia a generat un cash flow pozitiv, în comparaţie cu anul 2014, conducând inclusiv la reducerea datoriei nete înregistrată de către grup, dar şi la o îmbunătăţire semnificativă a tuturor indicatorilor financiari, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Ca rezultat al strategiei Transform 2015, profitul operaţional al Air France KLM, excluzând profitul din investiţii, a fost de 816 milioane de euro, în comparaţie cu -129 de milioane în anul 2014, în ciuda impactului negativ asupra veniturilor din ultimul trimestru, cauzat de atentatele de la Paris.

    Sectorul de mentainance s-a dezvoltat şi el pe parcursul anului 2015, înregistrând venituri cu 26.1% mai mari faţă de anul precedent. O influenţă importantă asupra creşterii veniturilor Air France KLM a avut-o şi scăderea preţului petrolului, ce a generat o scădere a costurilor combustibilului cu 6.7%.

    Deoarece contextul global este marcat, în 2016, de incertitudini în ceea ce priveşte preţurile la combustibil, dar şi în ceea ce priveşte situaţia economică şi geopolitică, strategia Air France KLM pentru acest an cuprinde reducerea costului unitar cu aproximativ 1%, continuarea reducerii  datoriilor nete şi un plan de investiţii între 1.6 şi 2 miliarde de euro, în funcţie de fluxul de numerar generat, spun reprezentanţii companiei.

     

  • Ţiţeiul ieftin otrăveşte producătorii de petrol şi companiile îndatorate

    Însă pentru primul petrolul ieftin înseamnă durere. La nivel macro, acest lucru este evident în vizitele pe care a început să le facă FMI, cu „obsesia“  lui pentru stabilitate: nu la Atena sau la Roma, unde băncile se zguduie la cel mai mic tremur pe burse, ci în Azerbaidjan, o ţară cu un buget dependent aproape în totalitate de veniturile din petrol.

    În general dictaturile producătoare de petrol din Asia Centrală, cum este Azerbaidjan, se regăsesc printre ţările lovite cel mai dur de scăderea accentuată a cotaţiilor petrolului mai ales deoarece, ca state foste sovietice, au rămas cu o dependenţă puternică de comerţul cu Rusia, un alt producător de petrol, după cum scrie pentru Project Syndicate Bill Emmott, fost editor şef la The Economist.
    Prăbuşirea cu 70% a preţurilor petrolului reprezintă un transfer colosal de 3.000 de miliarde de dolari în venituri anuale de la ţările producătoare de petrol la cele consumatoare.

    Cei mai mari beneficiari ai acestui transfer sunt ţările puternic îndatorate, importatoare de petrol precum Grecia, Italia şi Spania. Şi Germania este răsfăţată, după cum arată sondajele de opinie. Energia mai ieftină (Germania trece printr-o tranziţie costisitoare de la energie poluantă la energie curată) şi creşterea veniturilor prin majorarea salariilor i-au încurajat pe consumatorii nemţi să cheltuiască mai mult, iar consumul a devenit cel mai puternic motor de creştere economică.

    Însă încrederea şi dispoziţia de a cheltui sunt avantaje vulnerabile, mai ales în actualul mediu saturat de turbulenţe şi incertitudini.
    În SUA, înjumătăţirea preţului benzinei îi scoate mai mult pe americani în oraş, la restaurante. Însă ei economisesc mai mult decât ar vrea guvernul. În trecut, petrolul ieftin a stimulat creşterea economiei mondiale deoarece consumatorii cheltuiau mai mult dintr-un dolar suplimentar decât producătorii.

    Petrolul ieftin poate deveni, în multe moduri, inamicul cererii. Când preţurile depăşeau 100 de dolari pe baril, avea sens pentru un producător să investească în explorare în regiuni îndepărtate sau dificile precum Arctica, Africa de Vest şi coasta Braziliei, explică The Economist. Pe măsură ce preţurile au coborât, au scăzut şi investiţiile. Proiecte în valoare de 380 de miliarde de dolari au fost îngheţate. În SUA, cheltuielile cu active fixe din industria petrolului s-au redus la jumătate faţă de nivelul de vârf. Otrava s-a răspândit: indicele PMI (bazat pe intenţiile directorilor de achiziţii din companii) a înregistrat în decembrie o contracţie accelerată de-a lungul întregului sector manufacturier american.

    În Brazilia, durerile cauzate de preţurile petrolului companiei naţionale Petrobras au fost exacerbate de un scandal de coprupţie care a cauzat paralizie la cele mai ridicate niveluri ale guvernului.
    Căderea investiţiilor şi preţurilor activelor este cu atât mai distructivă cu cât este mai rapidă. Prăbuşirea preţurilor petrolului când economia mondială este şubredă poate declanşa defaulturi.
    Posibilele revărsări în sistemul financiar sunt greu de evaluat. O mare parte din creşterea de 650 de miliarde de dolari a datoriilor companiilor din lumea emergentă începând cu 2007 este în industriile petrolului şi materiilor prime.

     

     

     

  • Cum să cumpăraţi anvelopele de iarnă pentru a evita amenzi

    Apropierea iernii îi obligă pe conducătorii auto să îşi doteze maşinile cu anvelope speciale de iarnă. Obligativitatea nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiţiile meteorologice, după cum se precizează în Ordonanţa de Guvern 5/2011. Astfel, şoferii trebuie să aibă cauciucuri de iarnă doar când circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, indiferent de perioada calendaristică.

    Dacă sunt prinşi în trafic fără anvelope de iarnă, sau dacă acestea nu respectă condiţiile prevăzute de lege – alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă – şoferii riscă să plătească o amendă (de la 9 la 20 de puncte-amendă).

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor România (APC România) a stabilit o listă de criterii după care oamenii se pot ghida pentru achiziţionarea de anvelope de iarnă:

    Anvelopele de iarnă funcţionează cel mai bine la temperaturi de sub 7 grade, dar uzura poate fi mai mare decât la pneurile standard în cazul în care le utilizaţi în condiţiile unei atmosfere mai calde.

    Anvelopele de iarnă acceptate de legislaţia românească şi europeană sunt cele inscripţionate pe lateral cu unul dintre simbolurile “M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”. Iniţialele M şi S vin de la cuvintele mud (noroi) şi snow (zăpadă).

    Anvelopele “all seasons” pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de iarnă (“M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”).

    Anvelopele cu crampoane se folosesc în condiţii extreme cum ar fi zăpada groasă şi gheaţa. Vor fi demontate atunci când acestea ajung în contact direct cu partea carosabilă.

    Lanţurile antiderapante pot fi folosite în cazul în care zăpada sau gheaţa este întâlnită în timpul unei călătorii, cu condiţia să fie demontate odată cu îmbunătăţirea vremii.

    “Şosete” pentru zăpadă (antiderapant textil): este un material textil plasat în jurul anvelopei pentru a îmbunătăţi aderenţa pe zăpadă şi gheaţă. Ele sunt uşor de folosit, dar nu sunt la fel de eficiente ca lanţurile antiderapante. “Şosetele” nu pot produce pagube la nivelul carosabilului, dar trebuie dezinstalate rapid, deoarece ele scad performanţa anvelopei în condiţii normale de drum.

    Începând cu data de 1 noiembrie 2012, toate anvelopele trebuie să aibă o etichetă ce prezintă informaţii despre performanţa acestora – eficienţa consumului de combustibil, aderenţa pe carosabil umed şi nivelul de zgomot exterior. Costurile pentru combustibil depind în bună măsură de calitatea anvelopelor. Diferenţa poate fi de până la 10%, între utilizarea celor mai performante sau a celor mai slabe anvelope comercializate pe piaţa Uniunii Europene.

    “Etichetele cuprinzând caracteristicile anvelopelor trebuie să fie afişate la punctul de vânzare, în cataloage, pliante şi pe website-urile care comercializează cauciucuri. Astfel, consumatorii vor putea compara, înainte de achiziţionare, atât preţurile, cât şi siguranţa pe carosabil umed, sau impactul asupra cheltuielilor cu combustibilul”, a spus Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor România.

    Anvelopele premium, deşi sunt mai scumpe decât anvelopele de buget, vor avea o durată de viaţă mai mare cu 1-2 ani până la apariţia semnelor de bătrâneţe. Durata de viaţă a unei anvelope este de 4 ani, dar, în unele cazuri, anvelopele premium pot fi folosite 5-6 ani. Pentru a afla când a fost produsă o anvelopă ne vom uita la DOT, un cod de 4 cifre (ex: DOT 1009 – a zecea săptămână din anul 2009), primele două sunt săptămâna din an, iar celelalte două reprezintă anul fabricaţiei.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Raportul IPCC atrage atenţia asupra schimbărilor climatice periculoase

    Utilizarea combustibililor fosili în mod nerestricţionat ar trebui să înceteze în mod treptat până în anul 2100 dacă dorim să evităm schimbări climatice periculoase, în timp ce electricitatea ar trebui produsă din surse mai puţin poluante până în 2050, se arată în cel de al cinci-lea raport IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change, format din experţi ai Naţiunilor Unite), publicat pe 2 noiembrie, la Copenhaga, dupa o saptamână de dezbateri controversate între oamenii de ştiinţă şi oficialii politici, notează un comunicat de presă al Carbon expert.

    In cazul nerespectării recomandărilor raportului, lumea ar suferi pagube “grave, universale si ireversibile”. Secretarul general ONU Ban Ki-moon a declarat că inacţiunea poate costa “mult mai mult” decât realizarea acţiunilor necesare. “Liderii trebuie să acţioneze. Timpul nu este de partea noastră”, a mai spus Ban Ki-moon.

    Raportul IPCC este cel de-al cinci-lea document realizat de peste o sută de experţi ONU în domeniul schimbărilor climatice şi prezintă punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările climatice de pe glob. Sunt detaliate urmatoarele subiecte: schimbările observate şi cauzele acestora, riscurile viitoare si impactul schimbărilor climatice, precum şi căile de urmat sau posibile soluţii pentru reducerea gazelor cu efect de seră, pentru adaptare şi dezvoltare durabilă.

    Raportul ONU notează, de asemenea, că faţă de anul 2007, când a fost publicat cel de-al patrulea raport, s-au observat eforturi susţinute la nivel naţional şi strategii regionale de reducere a gazelor cu efect de seră, care au condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 67% la nivel mondial.
     

  • Cea mai ieftină benzinărie de pe Autostrada Soarelui. Şoferii pot economisi 6 lei la un plin de combustibil

    Atunci când se face bugetul pentru vacanţa la mare, unul din elementele care trebuie luat în calcul este costul combustibilului pentru drum. Cei de la Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au realizat un studiu privind preţurile oferite de mai multe benzinării, pentru a determina cum se pot face economii pe litrul de combustibil.

    Pe Autostrada Soarelui, cel mai mic preţ pe litrul de motorină îl oferă staţia Petrom, cu 7 bani mai puţin decât staţiile Rompetrol şi OMV. Acest lucru este valabil şi în cazul litrului de benzină 95, unde tot staţia Petrom are cel mai bun preţ.

    Costul va fi însă mai mic dacă alimentarea se face înainte de intrarea pe autostradă; astfel, la alimentând cu motorină la staţia Petrom din sectorul 3 preţul va fi mai mic cu aproape 15 bani pe litru, iar în cazul staţiei MOL (aflate la ieşirea din Bucureşti către Autostrada Soarelui) economia va fi de 10-12 bani pe litru.

    Staţia Petrom din Constanţa, de la ieşirea înspre Bucureşti, oferă aceeaşi diferenţă de preţ pe litrul de motorină, 13-14 bani.

    Studiul, realizat în perioada 25-26 iunie 2014, face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor şi serviciilor comercializate pe piaţa românească, derulat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România.