“Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
ani, de formatie inginer.
Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.
A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
imbutelierea apelor minerale).
Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
“motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
paleti”.
La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
(Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
(Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
(Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
pretutindeni, va pierde din vanzari.
“De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
Lee mai are in Romania, un model de management atat de
descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
piesele.
