Tag: cladiri

  • Ce spun dezvoltatorii imobiliari: Bucureştiul nu va avea o infrastructură dezvoltată în următorii zece ani. Trebuie să ne creăm singuri oportunităţi

    Acestea sunt principalele idei discutate de speakerii invitaţi la conferinţa ZF Birouri şi Rezidenţial, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alesonor, Chairry, Cushman & Wakefield Echinox, Crosspoint, Forte Partners, Genesis Property, London Partners, Immofinanz, PeliFilip, Signify.
     
    „Nu putem aştepta dezvoltarea infrastructurii. Bucureştiul probabil nu va avea o infrastructură dezvoltată în următorii zece ani. Trebuie să ne creăm singuri oportunităţi noi“, a spus Geo Mărgescu, CEO şi fondator al companiei Forte Partners, vânzător în cea mai mare tranzacţie imobiliară de acest an, prin cedarea clădirii de birouri The Bridge către fraţii Pavăl, în schimbul sumei de 200 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. Alina-Elena Vasiliu, Roxana Roşu, 
     
  • Primul avertisment major în privinţa viitorului: Inteligenţa artificială şi roboţii vor putea înlocui cel puţin 60% dintre angajaţii din birourile moderne din România

    „România este o ţară a extremelor – avem Bucureşti-Ilfov, care se află în top 3 al regiunilor din UE din prisma den­sităţii angajaţilor cu slujbe high-tech, dar şi multe slujbe cu un grad foarte scăzut de complexitate.
     
    Spre exem­plu, 99% din telemarketeri sau 94% din con­ta­bili/au­ditori vor dispărea în următoarele decenii, conform date­lor celor de la Oxford. Sigur există şi alte studii (in­clusiv mai noi), dar cam toate spun aceeaşi poveste: mare par­te din slujbele pe care le avem acum vor dispărea, dar tre­buie să ne punem întrebarea dacă nu oare acum 20-30 de ani ne-am fi gândit că ar există atâtea poziţii de pro­gra­ma­tor sau slujbe precum social influencer“, a spus George Didoiu associate director în departamentul de birouri al Colliers International.
     
    Ieri, compania de comunicaţii Vodafone a anunţat că va concedia în acest an financiar 1.700 de oameni sau 8% din forţa de muncă din centrele de servicii, o parte chiar din România, potrivit lui Nick Read, care va prelua luna viitoare poziţia de CEO al Vodafone, citat de Financial Times.
     
  • Începe şcoala. Clădiri de lux construite în mai multe localităţi stau goale pentru că nu sunt copii

    Într-o localitate din Gorj, elevi care nu reuşesc nicicum să ia bacalaureatul au la şcoală sală de forţă şi terenuri de fotbal. Primarul, şi el fără diplomă de bacalaureat, a decis să investească în sport şi să afle între timp din ce cauză au elevii rezultate slabe.

    Galaţi

    În judeţul Galaţi două unităţi sunt închise de ani de zile din cauza numărului mic de elevi
    Două şcoli din judeţul Galaţi, construite în anii 2000, sunt închise de aproape un deceniu din cauza lipsei de elevi. Investiţia în cele două unităţi, una din oraş, alta de la ţară, depăşeste suma de 400.000 de euro.

    Şcoala din mediul rural a intrat în conservare, iar autorităţile locale alocă sume importante de bani ca să nu se degradeze, în timp ce unitatea din oraşul Galaţi s-a transformat în grădiniţă.

    Şcoala din satul gălăţean Plevna a fost construită între anii 2005-2007 printr-un proiect al BERD, în valoare de 200.000 de euro. Clădirea realizată din panouri de tip sandwich are două clase şi anexe şi a fost utilizată doar doi ani, fiind închisă deoarece la cursuri nu s-a adunat numărul necesar de elevi. Autorităţile locale spun că de aproape 10 ani fac eforturi ca să ţină clădirea în conservare.

    „Şcoala din satul Plevna a fost construită în 2005, a funcţionat câţiva ani, iar în 2009 Inspectoratul Şcolar a decis să o închidă. Clădirea este în conservare, noi o întreţinem în limita bugetului. Este făcută din panouri tip sandwich. Noi în toată comuna avem în jur de 200 de copii, ne confruntăm cu natalitate scăzută, ca peste tot în România. Copiii din satul Plevna merg cu microbuzul şcolar la şcoala din Rediu”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, primarul comunei Rediu, Fănel Mihai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox lansează prima academie de training din România dedicată chiriaşilor din centrele comerciale şi din clădirile de birouri

    Academia are ca scop final creşterea performanţei chiriaşilor în cadrul centrelor comerciale, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a relaţiei cu clienţii, respectiv ȋmbunătăţirea experienţei ocupanţilor din clădirile de birouri, prin dezvoltarea sentimentului de comunitate.

    Argo Capital Property a fost prima companie care a susţinut programul Academiei Drawing Business Value prin organizarea unei sesiuni de training la Shopping City Suceava, centru comercial administrat de Cushman & Wakefield Echinox. În contextul unei pieţe de retail tot mai concurenţiale, feedback-urile retailerilor locali participanţi confirmă utilitatea demersului.

     

  • Unde sunt antreprenorii români, că nu-i văd în piaţă? Unde îşi investesc banii, pentru că mai au bani?

    Discuţie cu un dezvoltator imobiliar român: Am încercat să fac un fond imobiliar mai mare, am discutat cu mai mulţi antreprenori români să vină să participe, fond cu care să cumpărăm active, să dezvoltăm proiecte în ţară sau să mergem în afară, pentru că şi acolo mai sunt oportunităţi. Nu conduceam eu acest fond, ci le-am propus să angajăm o echipă de profesionişti. Nu s-a legat nimic, numai discuţii care nu duc nicăieri.
    În timp ce ai noştri stau la discuţii (fraţii Pavel de la Dedeman fiind o mare excepţie), cel mai bogat om din Lituania, Nerijus Numavicius, alături de alţi investitori lituanieni, pune pe masă 90 de milioane de euro pentru a face patru hoteluri în Bucureşti. Grupul lui, Apex Alliance, care deţine hotelul Europa Royal de la intrarea în Centrul Vechi, a cumpărat celebra clădire interbelică din Centrul Vechi Marmorosch Bank, de lângă BNR, unde vrea să facă un hotel aristocrat.
    De ce nu a făcut un antreprenor român acest proiect, pentru că tot ne plângem că vin străinii să ne ia ţara?
    Grupul ceh Penta, care deţine casele de pariuri Fortuna, a cumpărat numărul 1 de pe piaţa farma, grupul A&D Pharma, într-o tranzacţie de peste 350 de milioane de euro.
    De ce niciun antreprenor român nu a cumpărat el acest business, care era la vânzare de mai mulţi ani, şi au venit cehii?
    Săptămâna trecută, Daniel Kretinsky, regele energiei din Cehia şi Slovacia, cu active cumpărate în Italia sau Germania, a preluat un pachet de acţiuni în grupul de retail german Metro, cu opţiunea de a deveni acţionarul majoritar. Deci investitorul ceh nu s-a limitat să cumpere operaţiunile dintr-o ţară, ci a intrat în tot grupul german, care are şi peste 30 de magazine în România, cu afaceri de 1 miliard de euro.
    În acest moment, tot grupul german Metro valorează între 4 şi 5 miliarde de euro, iar dacă Daniel Kretinsky vrea să devină acţionarul principal, trebuie să pună la bătaie un miliard de euro. Peter Keller, cel mai bogat om din Cehia, a cumpărat acum doi ani prin fondul de investiţii PPF clădirea Metropolis din Bucureşti, iar acum se uită la o altă clădire care se află lângă sediul guvernului. Aceste clădiri erau la vânzare şi putea să le cumpere orice investitor român, dar poate randamentul din acest sector – de 6-8% pe an în euro – este considerat prea mic.
    Fondul de investiţii NEPI, cu investitori sud-africani, a devenit în 10 ani cel mai mare proprietar de malluri din România atât prin achiziţii (Promenada), cât şi prin noi dezvoltări (Mega Mall). Sud-africanii au reuşit ca în 10 ani să cumpere tot ce se putea cumpăra şi era la vânzare în România. Creierul din spatele NEPI a fost Martin Slabbert, dar NEPI este condus acum de un român, Alex Morar. Preşedintele consiliului de administraţie este Dan Pascariu, preşedintele boardului UniCredit Bank România.
    Cel mai mare proprietar de birouri din România este fondul de investiţii Globalworth, creat şi condus de Ioannis Papalekas, un investitor grec care şi-a început aventura în România la începutul anilor 2000 cumpărând şi închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii. Papalekas a ajuns cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România în ultimii 10 ani, exact când era criză, prin achiziţii şi dezvoltări. Papalekas cumpără acum clădiri în Polonia, în încercarea de a replica modelul şi strategia din România.
    Ideea este că pe piaţă există foarte multe oportunităţi, dar care nu prea sunt cumpărate de antreprenorii sau investitorii români.
    Fraţii Pavel de la Dedeman sunt o excepţie prin faptul că au pus pe masă 200 de milioane de euro pentru a cumpăra cele patru clădiri de birouri The Bridge din zona căminelor studenţeşti Regie, din Bucureşti. Strategia lor este de a-şi diversifica businessul de familie. Decât să ţină banii la bancă cu 0 şi ceva la sută în euro, mai bine câştigă 7% din chirii.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român şi care a luat 700 de milioane de euro prin vânzarea acţiunilor pe care le deţinea la UniCredit Bank, încă îşi ţine banii la bancă, în aşteptarea unor oportunităţi care apar când vine criza şi când discounturile sunt foarte mari.
    De cealaltă parte, investitorii străini, mai ales cehi, slovaci, polonezi, nu mizează pe apariţia crizei, ci pe faptul că România va continua să crească într-un ritm accelerat.
    Sunt prea puţine exemple de tipul Dedeman. De ce?
    Antreprenorii români, cel puţin cei din imobiliare, nu gândesc în numere mari, nu pot să treacă dincolo de gardul unde au construit ceva, privesc cu reticenţă orice propunere de business şi, mai mult decât atât, nu prea vor să se asocieze cu alţi antreprenori români.
    Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, spune că piaţa are nevoie şi de antreprenori români pentru a echilibra grupurile internaţionale care câştigă teren.
    Dar unde sunt aceşti antreprenori, investitori români, unde-şi ţin banii, ce fac cu ei?

  • DEZASTRU: Ultima reprezentantă a României a fost eliminată de la US Open

    Partida s-a întins până dincolo de miezul nopţii la New York, iar cu această ocazie rusoaica a stabilit şi un nou record, 21 de victorii din tot atâtea partide obţinute în sesiunea de seară la Flushing Meadows.

    ”Nu ştiu dacă sunt relevante numerele, este o reuşită, dar asta nu înseamnă că am câştigat turneul. Mai sunt câteva meciuri în faţă şi trebuie să mă concentrez pe ce voi avea de făcut. Dar este clar că mă simt bine seara în New York, în faţa unui astfel de public. Cred că sunteţi puţin nebuni să staţi cu noi dincolo de miezul nopţii, să urmăriţi meciuri”, a declarat rusoaica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Aproape 30.000 de autorizaţii de construire pentru locuinţe acordate în primele 7 luni din 2018

    Creşteri s-au înregistrat în aproape toate regiunile de dezvoltare: Vest (+412 autorizaţii), Sud-Muntenia (+411), Sud-Vest Oltenia (+385), Bucureşti-Ilfov (+252), Nord-Vest (+149), Centru (+114) şi Sud-Est (+73). O scădere a fost în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-36 autorizaţii).

    „În luna iulie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+148 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+150 autorizaţii), Sud-Muntenia (+59), Nord-Vest (+54) şi Nord-Est (+33). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-104 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-17), Centru (-14) şi Sud-Est (-13)”, se mai scrie în comunicatul de presă al INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • Calea Victoriei „se zbate“ între branduri de lux precum Gucci sau Hugo Boss şi magazine în ruină

    Toate sunt „victimele“ legii cunos­cute ca „legea bulinei roşii“, care a interzis continuarea activităţii aface­rilor ale căror spaţii se aflau în clădiri încadrate în categoria pericolelor publice în cazul unui cutremur.

    „Am avut două magazine pe Calea Victoriei care ne-au fost închise din cauza acestei legi. Primăria a spus că acordă sprijin pentru consolidarea clădirilor, însă în multe dintre acestea, la etajele superioare, locuiesc oameni care nu sunt de acord cu reabilitarea“, spune Antigona Dragomir, acţionar al producătorului de încălţăminte Com­art, care are două spaţii închise pe Calea Victoriei.

    Comart mai are încă două foste ma­gazine în Bucureşti, închise din ace­laşi motiv, în noiembrie 2015. Toate sunt spaţii deţinute de com­panie, spre deosebire de alte situaţii, în care spaţiile au fost închiriate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prefect, despre proteste: Am stat într-o clădire a guvernului. Am dat ordinul după 12 noaptea

    ”Violenţele care necesitau restabilirea ordinii publice s-au întâmplat mult mai târziu, când s-a dat foc la fel de fel de elemente de mobilier urban Nu are importanţă unde erau. (Ordinul – n.r.) Era de restabilirea ordinii publice. Nu putea să eliberăm un spaţiu şi pe străzi să se întâmple acte de vandalism sau de terorism. Cred că era după 12 noaptea (când am semnat ordinul – n.r.). (…) Nu ştiu ce spune MAI şi eu spun ce spun eu”, a spus Speranţa Cliseru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro