BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Majoritatea grecilor preferă moneda euro, în pofida măsurilor de austeritate impuse ţării lor

     Primul sondaj, realizat de compania Marc pe un eşantion format din peste 1.000 de persoane în toată ţara, arată că 63,5 la sută dintre persoanele intervievate “vor menţinerea ţării” în zona euro.

    În schimb, 29,8 la sută se declară în favoarea “revenirii la drahmă” şi 6,7 la sută nu au răspuns anchetei publicate în cotidianul Ethnos.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după ce Parlamentul cipriot a aprobat restructurarea controversată a băncilor insulei, impusă de zona euro şi FMI în schimbul împrumuturilor pentru evitarea falimentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cipru: Măsuri de securitate sporite pentru a împiedica scoaterea de sume mari de bani din ţară

     Banii au fost confiscaţi în toate cazurile, iar persoanele în cauză anchetate de autorităţi, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

    Persoanele pot scoate din ţară doar 1.000 de euro pe zi, după ce joi au fost impuse măsuri draconice de control al capitalului , cu scopul de a împiedica retragerea masivă de bani şi colapsul economiei. Măsurile, primele de acest fel din zona euro, urmează restructurării sectorului bancar în cadrul unui program de ajutor extern de la zona euro şi FMI.

    Poliţia a sporit măsurile de securitate inclusiv în portul din sudul oraşului Limassol, pentru a-i opri pe cei care vor să scoată bani din ţară pe această cale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele UE, despre criza din Cipru: Decizia de a impune pierderi deponenţilor nu stabileşte un precedent

     Miniştrii de Finanţe din zona euro “au luat o decizie nefericită” când au aprobat planul iniţial de taxare a depozitelor bancare aflate sub pragul garantat în UE, de 100.000 de euro, a arătat Van Rompuy, transmite Bloomberg.

    Planul, respins de Parlamentul din Cipru, şi acordul ulterior de a impune pierderi depozitelor mari de la primele două bănci din ţară nu reprezintă un pericol pentru alte naţiuni, a afirmat Van Rompuy într-un interviu acordat publicaţiei belgiene De Zondag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dijmărescu, şeful Fondului de Garantare: Depozitele subsidiarelor băncilor cipriote sunt în siguranţă

    „Sigur că, în situaţia dată, lu­mea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi me­sa­jul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o apli­că şi în instituţiile sale, respectiv ban­ca centrală, Ministerul Finanţelor, Fon­dul de Garantare a Depozitelor Banca­re. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmă­rescu la emisiunea ZF Live. Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele din Cipru sunt garan­tate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro

    Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor. Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se esti­mea­ză că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni. Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor. Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro. Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Criza din Cipru pune presiune pe leu

    Cursul s-a stabilizat la sfârşitul săptămânii trecute pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat în ultimele două săptămâni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie, imediat după anunţul privind „taxa“ pe depozitele din băncile cipriote, o măsură care a speriat investitorii de pe pieţele emergente. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4154 lei/euro, uşor sub nivelul din ziua precedentă, aceasta fiind a zecea şedinţă consecutivă în care moneda europeană se menţine peste pragul de 4,4 lei. Leul a închis şedinţa interbancară de vineri aproape de nivelul de 4,41 unităţi/euro pe fondul unei sesiuni liniştite pentru toate monedele emergente din regiune. Mişcarea cursului din ultimele săptămâni reprezintă o schimbare de direcţie la 180 de grade în condiţiile în care de la începutul anului leul se afla pe o tendinţă ascendentă, susţinut de cererea de titluri de stat din partea investitorilor străini. Cursul de schimb atinsese un minim al ultimului an de 4,32 lei/euro la jumătatea lunii ianuarie, iar ulterior se stabilizase în jurul valorii de 4,35 lei/euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Noua limită a bogăţiei

    Eventual orez în valoare de 100.000 de euro, noua limită a bogăţiei impusă de autorităţile europene. Dacă ai sub 100.000 de euro, eşti fericit, spargi seminţe în dinţi, bei berici şi râzi în faţa televizorului de ruşii cei fraieri care au pierdut bani în Cipru, asta dacă îţi alunecă degetul pe telecomandă şi prinzi vreo zece secunde din programul de ştiri.

    Şi, eventual, iei în serios oficiali care te sfătuiesc să îţi faci vreo 40 de depozite în care să îţi ţii banii, asta dacă rezişti la ştiri 30 de secunde. Şi, desigur, poţi să fii de acord cu devalizarea conturilor de peste 100.000 de euro, mama lor de hoţi!, că cum poţi câştiga 100.000 de euro dacă nu din furt!?

    Păi din muncă, caz în care poţi simţi fizic, în vintre, orice devalizare sau orice devalorizare, orice modificare de dobândă, iar orice declaraţie a vreunui oficial îţi va reţine atenţia mai mult de 30 de secunde. Despre premisele stabilite de ceea ce s-a întâmplat în Cipru şi despre cum chestiuni care pot părea inimaginabile acum pot deveni realitate – de exemplu “tunderea” conturilor tuturor europenilor pentru însănătoşirea preţiosului sistem bancar european.

    Serenitatea cu care cei mai mulţi români privesc ceea ce se întâmplă în Europa vine, cred, din două mari motive. Primul a fost impus de comunism, era pur şi simplu interdicţia de a deţine lucruri, mai mult decât ceva mobilă într-o casă închiriată, primită prin sindicat; oricine avea maşină sau casă pe pământ era, pe vremea lui Ceauşescu, un dubios care avea ceva de ascuns; mentalitatea s-a răspândit şi s-a păstrat în timp, iar oamenii au fost lipsiţi de bucuria de a avea o bucată de teren pe care să pui o floare şi trei fire de iarbă.

    Ciudat, o astfel de mentalitate s-a păstrat şi în perioada postrevoluţionară, când era bine, şi acesta este al doilea motiv, să fii “sărac şi cinstit”. Şi atât de tare a plăcut ideea asta, încât am rămas săraci, iar cinstea ne-am risipit-o în compromisuri politice.

    Europa îşi pierde acum o bucată zdravănă din coloana vertebrală, adică din clasa de mijloc. Nu este vorba de oligarhii ruşi, asta a fost o prostie şi o intoxicare, ci de antreprenori, de micile afaceri care au încercat să reziste, de slujbaşi care au tras din greu de dimineaţă până seara, de medici, funcţionari sau profesori.

    Este vorba de încredere în autorităţile care aprobă confiscarea banilor din conturi şi încrederea în băncile care acceptă asta, încălcând principii. Într-un fel sau altul, fiecare va resimţi “tunderea” conturilor, oriunde va fi fiind aceasta, oricând va fi şi orice sumă va fi fost în joc.

    Imaginea pe care o vedeţi este o caricatură din 1787 a unui ins pe nume James Gillray. Se cheamă “A March to the Bank” şi prezintă detaşamentul militar trimis să apere Banca Angliei în 1780, în timpul unei revolte pe fond religios, cunoscută drept “Gordon Riots”. Au fost atunci o sumă din ceea ce astăzi am numi victime colaterale; privind imaginea, ne dăm seama că grija pentru sistemul bancar nu este o noutate, diferă numai modalităţile în care aceasta este pusă în aplicare.

  • Ţinte mişcătoare pe drumul spre Schengen şi zona euro

    Traian Băsescu a promis însă, în context, că nu ar accepta niciodată pentru România măsuri de genul celor luate în Cipru (afirmaţie fără sens, de altfel, întrucât sistemul bancar din România nu are nicio trăsătură comună cu cel din Cipru).

    În ce priveşte Guvernul, acesta măcar s-a limitat la lucruri pe care le ştie mai bine: premierul Ponta a pregătit pentru Comisia Europeană o scrisoare unde cere ţinte concrete pentru eliberarea de MCV, pe motiv că România nu poate îndeplini “ţinte generale şi în mişcare”.

    Cum unul dintre punctele nevralgice ale MCV este sistemul judiciar din România, lupta pentru desemnarea îndelung amânată a procurorilor-şefi de parchete continuă. Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Daniel Morar au fost numiţi judecători la CCR, astfel încât premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al justiţiei. Ponta a cerut ca şi Morar să demisioneze de la şefia Parchetului General, unde interimatul lui Morar a fost proaspăt prelungit, însă preşedintele Traian Băsescu l-a muştruluit rapid pe premier, recomandându-i să nu “se bage”.

    Dincolo de acest schimb de idei între cei doi, având în vedere că prioritatea pentru perioada următoare este numirea şefilor de la Parchet şi DNA, teoriile conspiraţiei au explodat, online şi offline. O parte dintre comentatori suspectează, ca de obicei, că preşedintele şi premierul s-au înţeles asupra numirii viitorilor şefi de parchete, caz în care Pivniceru (PNL) ar rămâne ţap ispăşitor pentru că n-a fost în stare să facă din vreme nişte propuneri mai bune pentru aceste funcţii. Alţii susţin că, dimpotrivă, Ponta şi Crin Antonescu s-au înţeles ca, prin aceeaşi Mona Pivniceru, să-l propună (tot) pe Tiberiu Niţu pentru Parchetul General, drept ghimpe în coasta băsesciană a justiţiei.

    Mona Pivniceru l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie trecut şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Trei bănci din Cipru, investigate pentru ştergerea unor credite către politicieni

     Investigaţia a fost lansată asupra Bank of Cyprus, Laiki şi Hellenic Bank după ce presa din Grecia a publicat o listă cu numele politicenilor care ar fi beneficiat de anularea împrumuturilor, transmite Novinite.

    Potrivit BBC, cele trei bănci ar fi şters împrumuturi de ordinul milioanelor de euro către companii, autorităţi locale şi politicieni din unele dintre partidele mari din Cipru.

    Lista beneficiarilor a fost transmisă comitetului pentru etică din Parlamentul cipriot.

    Informaţia a apărut în condiţiile în care Cipru ar putea impune pierderi de până la 60% deponenţilor de la cea mai mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus, care deţin conturi de peste 100.000 de euro, în cadrul acordului de salvare financiară a ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro