Tag: cifra de afaceri

  • Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro


    Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă.  S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
    „Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
    Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
    Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
    Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România.

  • Poveste românească, de acum cu precizie elveţiană

    AdePlast, producător român de materiale de construcţii cu 11 fabrici în portofoliu, va fi preluat de grupul elveţian Sika după ce „acţionarii AdePlast SA au decis să vândă societatea către grupul elveţian. Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast“, se arată într-un comunicat trimis ieri de reprezentanţii AdePlast.
    Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea tranzacţiei se află în jurul a 100 de milioane de euro, scriu cei de la ZF.

    În comunicatul transmis săptămâna trecută privind vânzarea AdePlast se arată că „acţionarii AdePlast SA au decis vânzarea companiei”, fără a fi precizat cine sunt aceşti acţionari. Alexander Bărbuţ, unul dintre fiii lui Marcel Bărbuţ, este singurul menţionat ca reprezentant al acţionarilor. Pe de altă parte, avocaţii de la Filip & Company au transmis că au asistat „o parte dintre acţionarii AdePlast SA în procesul de vânzare a companiei către Sika AG”, menţionând că este vorba despre Alexander Bărbuţ, Thomas Bărbuţ şi Marcel Bărbuţ.

    Într-un material de copertă publicat de Business Magazin în luna mai, povesteam cum omul de afaceri Marcel Bărbuţ a construit timp de două decenii afacerea AdePlast, cu unităţi de producţie în Roman, Oradea şi Ploieşti. Unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii, Bărbuţ a devenit acţionar al AdePlast în 1996, la circa doi ani de la înfiinţarea companiei, care a avut iniţial acţionariat austriac. Fondatorul producătorului de materiale de construcţii AdePlast a încetat din viaţă la începutul lui 2019, la vârsta de 62 de ani, având o avere estimată la 55 de milioane de euro.

    „Dacă nu poţi începe de unul singur, alege-ţi întotdeauna parteneri de încredere. Caută să fii mereu în control şi să ştii absolut tot ce se întâmplă în companie, de la primul până la ultimul angajat. Trebuie să urmăreşti tot ce se întâmplă“, spunea Marcel Bărbuţ în 2015, într-un articol de copertă din Business MAGAZIN. „În 2015, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. În 2016 antreprenorul a revenit la conducerea grupului AdePlast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu.

    Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini. „Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spunea la acel moment Marcel Bărbuţ. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopsele, Marcel Bărbuţ spunea că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povestea că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“.

    Ca urmare, antreprenorul declara că poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spunea Bărbuţ, existau nenumărate oportunităţi de achiziţii, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuia să-l formeze ca CEO pe unul dintre băieţii săi, implicaţi deja în afaceri. La scurt timp după decesul lui Marcel Bărbuţ, mai multe publicaţii din România notau că omul de afaceri nu a încredinţat compania celor trei fii ai săi, Alexander Michael (29 de ani), Thomas (26 de ani) şi Marcel Jr (23 de ani), preferând să îl numească executor testamentar pe Daniel Stăncescu, CEO-ul AdePlast. Potrivit publicaţiilor respective, Stăncescu ar fi primit instrucţiuni ferme să vândă compania, pentru ca angajaţii să aibă un loc de muncă, şi să dea copiilor doar o parte din bani. Contactaţi de Business MAGAZIN, cei trei moştenitori nu au vrut să ofere la acel moment declaraţii legate de informaţiile apărute în presă.

  • Vreţi să aveţi propria cafenea? De câţi bani aveţi nevoie pentru a dezvolta o cafenea 5 to go şi ce criterii trebuie să îndepliniţi pentru a prelua o astfel de afacere

    După inaugurarea unei prime cafenele în 2015, în Bucureşti, lanţul de cafenele 5 to go, înfiinţat de Radu Savopol şi Lucian Bădilă, s-a extins până în prezent la aproximativ 150 de locaţii în toată ţara, devenind cel mai mare lanţ din punctul de vedere al numărului de unităţi de pe segmentul cafenelelor. Cifra de afaceri înregistrată astfel a ajuns anul trecut la 5,5 milioane de euro la nivelul întregului grup 5 to go, aproape dublă faţă de 2017, când aceasta se plasa la 2,8 milioane de euro. „Pentru finalul lui 2019 preconizăm o cifră de afaceri de 8,5 milioane de euro şi ne bucurăm să anunţăm că numai într-o singură lună, octombrie, am atins pragul de 1 milion de euro cifră de afaceri”, spune Radu Savopol în interviul acordat Business MAGAZIN.


    Francizarea a fost unul dintre motoarele de dezvoltare a afacerii, în contextul în care din totalul de unităţi din prezent, aproximativ 90% sunt deschise în regim de franciză.
    „Franciza 5 to go are la bază un concept unic, de preţ fix, idee care m-a inspirat şi m-a făcut să creez acest business împreună cu o echipă tânără şi dinamică. Conceptul a fost foarte bine perceput de iubitorii de cafea şi vreau să credem că ne-am impus în piaţă prin cinci reguli simple: gustul cafelei noastre, profesionalismul echipei şi iscusinţa preparatorilor barista, rapiditatea cu care servim produsele, diversitatea lor – pentru că nu oferim numai cafea, ci şi răcoritoare, sandviciuri, dulciuri  – şi stilul de viaţă, pentru că noi credem că putem să oferim o stare mai bună clienţilor noştri, de aici şi motto-ul «Smile, there’s coffee!»”, descrie Radu Savopol, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to go, conceptul brandului.
    Investiţia iniţială într-o franciză 5 to go este cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro, taxa de franciză, de 4.500 de euro + TVA, fiind inclusă în aceste valori. „Suma poate varia în funcţie de mai mulţi factori importanţi, precum suprafaţa locaţiei, chiria spaţiului, mobilierul sau numărul de angajaţi. Amortizarea investiţiei se face într-o perioadă de un an, maximum doi”, precizează Radu Savopol. Un francizat 5 To Go trebuie să aibă în vedere o durată minimă a contractului de cinci ani, precum şi plata următoarelor redevenţe: 4% taxă lunară, 1,5% contribuţia la bugetul de marketing, taxe care se vor aplica la cifra de afaceri. „Noi ne ocupăm de pregătirea de dinainte de a deschide locaţia şi suport după ce demarăm businessul”, precizează antreprenorul. În ceea ce-i priveşte pe francizaţi, Radu Savopol observă că din rândul comunităţii acestora se disting două categorii principale. Una ar fi aceea a antreprenorilor care au lucrat mult timp în afara ţării şi şi-au dorit să revină acasă, în România, şi să-şi dezvolte propriul business. Un exemplu în acest sens este Marian Creangă, francizat cu două locaţii 5 To Go, de la Sfânta Vineri şi Brico Depot Orhideea din Capitală. După 11 ani petrecuţi în afară, el a revenit în România fără o perspectivă concretă de viitor. A mizat pe deschiderea unei cafenele 5 to go, iar la şase luni distanţă a realizat că este pregătit pentru o a doua locaţie. Planurile lui nu se opresc însă aici, el vizând deschiderea a trei locaţii 5 to go în sistem de franciză.

    O altă categorie care se evidenţiază în rândul francizaţilor 5 to go este a tinerilor antreprenori, iar Radu Savopol o aduce ca exemplu pe Bianca Sperchez, care, la 25 de ani, deţine două francize 5 to go în Braşov, oraşul ei natal. „Spiritul antreprenorial l-a moştenit din familie, de la părinţii ei, aşa că lucrurile au venit cumva firesc, deşi nu avea în plan, acum ceva timp, să urmeze acest drum. Chiar se gândea să plece în străinătate, să-şi construiască în altă parte cariera, dar ambiţia personală a făcut-o să rămână aici şi să-şi demonstreze ei, dar şi celorlalţi că se pot construi lucruri frumoase şi în România, că există potenţial şi putem să-l valorificăm”, povesteşte Savopol.

    CV de francizat 5 to go
    1.
    Plasarea în piaţă (viitoarea locaţie 5 To Go trebuie să fie dezvoltată în zone cu mai mult de 50.000 de locuitori);
    2.
    Asigurarea unei suprafeţe de vânzare de 10-50 mp;
    3.
    Găsirea unor spaţii optime de amplasare (zone cu spaţii de birouri, sedii administrative, licee sau facultăţi).  


  • Antreprenorul român care, după ce a trecut pragul primului milion de euro, vrea să îşi crească afacerea cu 450%

    După ce a dezvoltat patru companii, antreprenorul Teodor Blidăruş a spus din nou „da” tehnologiei, lansând platforma FintechOS. Anul acesta, businessul a fost propulsat la următorul nivel prin lansarea unei noi versiuni, care va veni la pachet, conform aşteptărilor lui, şi cu o creştere a cifrei de afaceri de peste 450%.

    Potrivit descrierii lui Teodor Blidăruş, fondatorul FintechOS, aceasta reprezintă o tehnologie care permite băncilor şi companiilor de asigurări să se comporte exact cum se comportă companiile care au intrat şi au produs o revoluţie în zona de customer experience pentru clienţii serviciilor financiare, de pildă Monzo sau Revolut. „Când zicem că se comportă ca acestea înseamnă experienţă a clientului personalizată, viteză pentru a lansa produse şi servicii noi în piaţă şi nu în ultimul rând eficienţă operaţională”, punctează fondatorul businessului.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de 1,1 milioane de euro, iar pentru anul acesta targetul este de a depăşi această cifră cu peste 450%, aşteptările reprezentanţilor platformei pentru anul viitor vizând o creştere similară. În ceea ce priveşte preţurile produselor, Blidăruş spune că sunt companii care încep colaborarea de la bugete de câteva mii de euro pe lună, altele ajungând la contracte de peste 1 milion de euro pe an, FintechOS fiind un TaaS (Technology as a Service). „Asta e frumuseţea modelului, ai aceeaşi tehnologie pe care o democratizezi şi o poţi da atât unei companii, cât şi unui start-up, unei bănci globale sau unui asigurător din mid-market.”
    Cu toate că majoritatea jucătorilor cu care compania colaborează în prezent provin din piaţa serviciilor bancare şi a asigurărilor, Blidăruş spune că tehnologia FintechOS este destul de permisivă. „Avem în momentul de faţă clienţi şi în alte industrii. Credem însă că raportându-ne la dimensiunea şi stadiul companiei astăzi este bine să avem un focus. Principalul motiv este legat de dorinţa noastră de a oferi o valoare adăugată semnificativă.”

    Până în prezent investiţiile în FintechOS s-au ridicat la circa 3,5 milioane de euro; cea mai importantă investiţie din ultima perioadă – aproximativ 2 milioane de euro – fonduri ce provin parţial din investiţiile atrase şi parţial din resursele proprii ale companiei, a fost direcţionată în lansarea unei noi versiuni a platformei – FintechOS 20 – Genie. Blidăruş spune că noua versiune vine în primul rând cu o nouă funcţionalitate legată de personalizarea experienţei clientului, prin produsele şi serviciile dezvoltate cu ajutorul tehnologiei FintechOS: „O bancă poate să ofere unui client o experienţă de interacţiune 100% personalizată, îi poate oferi produse şi servicii personalizate, preţuri, analize de risc şi toate lucrurile necesare serviciilor financiare, personalizate: comunicare personalizată, conţinut personalizat. Noua versiune este în primul rând despre cum putem să aducem în prezent acest trend de hiperpersonalizare şi de consumarizare a serviciilor financiare”.

    O a doua funcţionalitate constă în automatizarea proceselor interne. „Într-o companie financiară există enorm de multe procese care implică factorul uman, iar FintechOS foloseşte inteligenţa artificială, machine learning, automatizare, pentru a reduce toate aceste procese de la zile şi ore la minute şi secunde, să le reducă de la zece-doisprezece oameni la doi, şi sunt şi nişte beneficii financiare, precum şi un plus pentru satisfacţia clientului.” Ultima funcţionalitate se referă la democratizarea accesului la inovaţii – transformarea modului în care tehnologia poate fi utilizată. „Genie oferă un mediu – innovation studio – prin care oamenii care sunt nontehnici, de pildă manageri de produs, manageri de marketing sau consultanţi de business, pot ajunge să construiască experienţe pentru client extrem de sofisticate, care până acum erau posibile doar cu nişte echipe de dezvoltatori extrem de experimentaţi şi într-un număr extrem de mare.”

    Businessul are în prezent peste 30 de clienţi pe zece pieţe internaţionale şi funcţionează cu o echipă de aproape 90 de angajaţi. Din portofoliul de clienţi fac parte jucători ca NN, Erste, Vienna Insurance Group, Orange, Banca Transilvania, Hyperion Group sau TBI Bank. Cu toate că din planurile de extindere pentru viitorul apropiat făcea parte şi intrarea pe piaţa din SUA, Teodor Blidăruş spune că acestea au fost amânate, deoarece a decis să se concentreze pe principalele state şi regiuni din Europa – Marea Britanie, Europa de Vest, ţările nordice, Benelux şi DACH (Germania, Austria şi Elveţia), alături de piaţa locală şi zona Europei Centrale şi de Est, unde există o recepţie foarte bună pentru tehnologia businessului. „Planurile noastre sunt ca în următoarele 9-12 luni să dezvoltăm operaţiunile în Europa, în toate aceste regiuni, şi probabil spre sfârşitul anului viitor să mergem în mod strategic către SUA şi Asia. În momentul de faţă, tactic, oricum suntem acolo. Avem deja clienţi, parteneri, în special în zona Asia de Sud-Est, unde este un hub financiar mare.”

    Antreprenorul spune că, în ciuda faptului că FintechOS a avut o evoluţie rapidă prin prisma echipei de management foarte experimentate, care a contribuit la creştere, în momentul în care businessul şi-a început dezvoltarea pe mult mai multe teritorii şi ecosisteme de parteneri a descoperit că există nişte factori pe care nu ai cum să îi anticipezi şi să îi pregăteşti: factorul cultural, modul în care colaborează oamenii sau cât de bine o fac. „La nivelul UE o mare provocare este că legislaţia e diferită. În naivitatea mea eu mă gândeam că, fiind o companie în UE, putem angaja oameni fără probleme, şi de fapt descoperi că este o provocare legislativă ori de câte ori vrei să angajezi pe cineva care nu e neapărat în ţara în care tu ai prezenţă fizică. În momentul de faţă compania este prezentă în Bucureşti, Amsterdam şi Londra, dar facem angajări şi în Copenhaga, Viena sau Varşovia. Şi descoperim că este extrem de dificil să faci faţă problemei legislative de a angaja oameni”, explică Blidăruş. O altă provocare, spune fondatorul businessului, este faptul că Europa funcţionează cu două viteze. „Te pregăteşti pentru ceva aici, eşti competitiv, iar în momentul în care mergi în regiunea vestică descoperi că lucrurile respective trebuie ajustate. Şi descoperi că ai alţi competitori. Iarăşi, când te duci în Asia eşti într-un cu totul alt ecosistem financiar. Se discută despre cu totul alte produse, alte servicii, ai percepţia că Asia e Asia. Dar de fapt e India, e China, e Asia de Sud-Est. Crezi că provocarea ta principală va fi să scalezi, să nu rămâi fără bani, să aduci oameni buni. În realitate sunt multe lucruri pe lângă care ţin de cultură, procese, legislaţie, legal.”
    Când vine vorba de competitori, Teodor Blidăruş spune că FintechOS schimbă fundamental regulile jocului în ceea ce înseamnă modul în care tehnologia este folosită în servicii financiare, deoarece competitorii săi sunt acele companii din banking şi asigurări care au livrat tehnologie în ultimii 20-30 de ani şi s-au transformat în nişte companii extrem de lente, cu bugete foarte mari, care dezvoltă sisteme foarte închise şi care nu au un interes real să inoveze şi să producă o schimbare fundamentală în serviciile financiare, şi asta pentru că sunt la rândul lor parte din sistemul tradiţional. „FintechOS este o companie în care tehnologia este permisivă, deschisă pentru toată lumea, nu doar pentru oamenii tehnici. Creează un sistem puternic în care, practic, orice student care vrea poate folosi această tehnologie şi poate inova cu ea, oferă toate soluţiile tradiţionale într-un mod open source şi cred că asta are potenţialul fundamental de a ajuta companiile de servicii financiare să se concentreze cu adevărat pe client şi pe tot ceea ce înseamnă o experienţă personalizată, pentru a pune clientul pe primul loc. De multe ori există din păcate un adevăr nespus sau nu foarte discutat. Tehnologia celor care au construit tehnologie pentru servicii financiare în ultimii 20 de ani este factorul limitativ pentru schimbarea adevărată.”

    Teodor Blidăruş spune că pasiunile sale sunt destul de orientate pe ceea ce face şi la nivel profesional: „Sunt pasionat de tehnologie, de servicii financiare, pentru că eu cred că serviciile financiare înţelese corect au posibilitatea de a schimba lumea atât la nivel individual, cât şi la nivel de ecosistem economic”. Pe viitorii antreprenori CEO-ul FintechOS îi sfătuieşte să nu stea prea mult pe gânduri înainte de a se apuca de treabă. „Am văzut foarte mulţi oameni care se gândesc dacă, cum şi când. Eu cred că nu poţi să ieşi din tunelul incertitudinii decât făcând lucruri. Sfatul meu pentru cei care sunt la început de drum este să nu mai stea să se gândească atât, ci să facă lucruri, pentru că făcând înţelegi mai bine, şi să nu uite că în ecosistemul lor de bancă clientul este cel mai important factor pe care-l au. Nu investitorii, nu angajaţii, nu partenerii. Toate companiile există pentru un singur motiv: pentru că există un client dispus să folosească serviciul lor.”

  • Black Friday şi Crăciunul aduc 35% din cifra de afaceri Libris.ro pe 2019

    Libris.ro, cea mai mare librărie online din România, a înregistrat o cifră de afaceri de 38 de milioane de lei după primele 9 luni ale anului şi estimează că va încheia 2019 cu o cifră de afaceri ce va depăşi 55 milioane de lei. Dinamica pozitivă se datorează inclusiv finalului de an, marcat de Black Friday şi sărbătorile de iarnă, care generează 30-35% din cifra de afaceri totală, spun reprezentanţii companiei.

    În perioada ianuarie –septembrie 2019, Libris.ro a înregistrat o creştere de peste 35% faţă de perioada similară a lui 2018, iar cele mai mari vânzări de carte s-au înregistrat la categoriile „Carte în limba engleză” (o creştere de 215% faţă de ianuarie-septembrie 2018), „Beletristică – literatură universală” (+140%) şi „Beletristică – autori români” (75%). O dinamică deosebită s-a înregistrat şi pe segmentul „Carte pentru copii şi Biografii/Jurnale/Memorii”, unde creşterile au depăşit 60-70% faţă de 2018. Printre cei mai bine vânduţi autori români se numără Stelian Tănase, Petronela Rotar, Irina Binder şi Ioana Chicet-Macoveiciuc pe segmentul Carte pentru copii. 

    „Ne bucurăm să constatăm că anul acesta românii chiar au citit mai mult. Acest lucru se poate observa nu doar din numărul de volume vândute, ci şi din faptul că media comenzii a crescut cu 10%. Printre factorii care au influenţat această tendinţă putem sublinia şi dinamica din literatura română, iar în ceea ce ne priveşte pe noi mărirea portofoliului disponibil, unde am ajuns la 19.000 titluri, a declarat Laura Ţeposu, co-fondator şi director de dezvoltare Libris.ro.

    Cele mai multe comenzi s-au înregistrat în primele 9 luni ale anului în Bucureşti, Timiş, Cluj, Iaşi şi Braşov, iar numărul vânzărilor de pe mobil a depăşit 50%, o creştere cu 10% faţă de 2018.

    Pentru finalul anului, Libris.ro estimează o creştere de peste 30% faţă de 2018, un motor important fiind perioada Black Friday – Crăciun. Astfel, anul acesta, Libris.ro a pregătit pentru 15 noiembrie reduceri până la 95%, timp de 24 de ore, la 99% din produsele de pe site. 

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • O industrie care nu poate să scadă

    Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziţia de country general manager pentru operaţiunile noii entităţi formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajaţi pe plan local, care include şi un centru de servicii care lucrează pentru clienţi internaţionali, şi EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piaţa locală, printre care Star Storage şi IBM, şi a fost promovat şef al operaţiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

    „Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuţi ca principalul furnizor de tehnologie esenţială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezenţă sau prestaţie. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfăşurat la începutul lunii octombrie la Bucureşti – n.red.) reuşim să transmitem clienţilor finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung şi le dă şi flexibilitatea de a avea opţiuni în cazul în care consideră că investiţia pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce şi-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi ştiu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu ştiu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreţi, o protecţie a investiţiei. Ei ştiu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieşire câteva sute de kilometri”, notează şeful Dell Technologies.

    Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei şi un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi declarat la Ministerul de Finanţe era, în 2018, de 490.

    La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de ţări; acestea sunt grupate în funcţie de importanţă, fie în clustere, fie ca ţări directe. „România este una dintre cele cinci ţări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă şi care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenţei companiilor mari în regiune, România este o ţară mare”, notează Stănescu. „Aşadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piaţă extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

    Pe partea de data center, România este importantă prin inovaţie, spune Valentin Stănescu, care aminteşte că de-a lungul timpului compania a reuşit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reuşim, într-o piaţă care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem nişte căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franţa, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfăşura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

    Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în ţările din sud-estul Europei faţă de ţările mature, pentru că operaţiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operaţiunile pe care le are într-o ţară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor ţări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poţi înţelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operaţiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu şi mai rapid să inovezi aici.”

    Şeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituţie de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcţionalităţi; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcţionalităţi. În România, în general, activităţile sunt mai puţin complexe – în loc de 100 de funcţionalităţi pe care trebuie să le susţină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai uşor şi mai rapid să testezi 10 funcţionalităţi. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi şi atunci se aleg ţări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte ţări”.

    Din punct de vedere comercial, piaţa locală este segmentată în funcţie de tehnologie şi de dimensiunea clienţilor, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing şi tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% şi se merge către balansare, pentru că avem un potenţial foarte mare şi investiţii destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investeşti într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

    Legat de modelul de business Dell, şi anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse şi servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard şi că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client şi-ar dori – cel puţin aşa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă îşi doreşte să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părţi şi să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când ştiu foarte bine ce îşi doresc.”

    Deocamdată, piaţa din România este încă la un nivel la care companiile îşi testează capabilităţile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar şi un enabler pentru inovaţie, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile îşi doresc să găsească în acelaşi loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-şi reducă costurile de operare şi mentenanţă, cât şi să reinvestească economiile din zona respectivă către inovaţie.“

    Deşi reticenţa pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educaţie este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piaţă, vom aduce la Bucureşti mulţi dintre specialiştii noştri; am pus Bucureştiul pe hartă într-o constelaţie de 10-12 oraşe importante din lume pentru a creşte awareness-ul pe partea de inteligenţă artificială şi IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuşi să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetăţeni.”
    Şeful Technologies spune că România este una dintre ţările în care inovaţia este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea şi să le aducem tehnologiile şi platformele potrivite astfel încât să poată să îşi testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare ţări, cel puţin din regiunea din care facem parte”.

    Piaţa în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT şi toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovaţie prin tehnologie, în această ţară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo şansă ca piaţa să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm şi secţionăm piaţa, evident că sunt unele zonele tradiţionale de IT care fie au o creştere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovaţie care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcţionare şi în faţa start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.

  • Un alt fel de ABC

    „Acvatic Bebe Club este o afacere de familie în care am investit mult suflet eu, soţul meu şi tatăl acestuia”, povesteşte Carmen Dumitru, proprietara şi directoarea clubului de înot. Dincolo de suflet însă, familia Dumitru a investit 150.000 de euro, sumă la care s-au adăugat 55.000 de euro în modernizări şi renovări anuale, dar şi în serviciile ulterioare incluse în business – salina, pentru salinoterapie, şi kinetoprofilaxia, adică prevenirea alterării stării de sănătate, prin masaj şi exerciţii fizice. Aşa a apărut, în 2013, primul – şi momentan singurul – spaţiu Acvatic Bebe Club, în Bucureşti, pe strada Delea Nouă, la numărul 15, în apropiere de Piaţa Muncii.
    „Ne dorim să putem oferi acest tip de activitate şi părinţilor din alte oraşe, prin susţinerea partenerilor, deţinători deja ale unor spaţii cu piscină sau dornici să investească în acest sens, dispuşi să primească consultanţă în acest domeniu nişat”, spune Carmen Dumitru.
    Acvatic Bebe Club i-a adus anul trecut o cifră de afaceri de 238.000 de euro, iar în prima jumătate din 2019 veniturile au fost de 134.000 de euro. Clubul de înot pentru copii şi salina funcţionează cu un număr mediu de 18 angajaţi.
    „Sunt studii care arată cum copiii care au început această activitate (înotul – n. red.) de la o vârstă timpurie au un nivel ridicat de creativitate şi dorinţă de explorare, reuşind chiar să performeze în anumite domenii, nu neapărat sportive”, spune fondatoarea Acvatic Bebe Club.
    Un abonament lunar costă între 170 şi 320 de euro, în funcţie de numărul de şedinţe şi intervalul orar în care pot veni copiii la cursuri. Un abonament anual poate ajunge la 3.300 de euro, acesta fiind cel mai scump din ofertă. Temperatura constantă în apă este de 32 de grade Celsius, iar procedurile de predare sunt dezvoltate împreună cu psihologi pentru copii şi personalizate în funcţie de obiectiv. Clubul de înot oferă cursuri pentru bebeluşi cu vârste de 4-36 de luni, dar şi pentru copii de 3-6 ani.
    „Clienţii sunt părinţii care doresc să investească în educaţia alternativă pentru copiii lor, care înţeleg beneficiile practicării acestei activităţi de la o vârstă timpurie şi care doresc să câştige siguranţa acvatică şi dezvoltarea armonioasă a celor mici”, spune Carmen Dumitru.
    Bebeluşii pot veni la „bălăceală” începând cu vârsta de patru luni, iar procedeele de înot pot fi exersate începând de la vârsta de trei ani şi jumătate – patru ani.


    Fructele Pământului – producţie de sosuri picante (jud. Giurgiu)
    Fondator: Andrei Teodorescu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în perioada decembrie 2018 – iulie 2019: 80.000 de lei (17.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti, Timişoara, Iaşi


    Urzeală – atelier de haine cu motive tradiţionale (Bucureşti)
    Fondator: Oana Ivan
    Investiţie iniţială: 35.000-40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: online, Bucureşti


    DVI Top Consulting – foodtruckuri (Bucureşti)
    Fondatori: Ioan Guşoi şi alţi doi fondatori
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 420.000 de euro
    Prezenţă: naţională


    Colantări Ieftine – atelier pentru colantarea maşinilor (Bucureşti)
    Fondator: George Mircea
    Investiţie iniţială: 13.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, cu acoperire naţională


    Liniidelână – producţie de decoraţiuni şi articole vestimentare croşetate (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Dănescu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru
    2019: 8.000-9.000 de euro
    Prezenţă: online (pe site-ul propriu şi pe eMAG)


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste
    1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Un economist şi un IT-ist au renunţat la corporaţie şi îşi petrec aproape tot timpul în bucătărie. După mai puţin de un an de activitate, vor ajunge la venituri de 50.000 de euro

    Ea este economist, iar el e IT-ist. Dar au ajuns să-şi petreacă cea mai mare parte parte a timpului în bucătărie, de unde se nasc cele mai aromate reţete.

    „Făceam de ani buni brioşe din plăcere, experimentam încercând să găsim reţeta perfectă de aluat”, povestesc cei doi antreprenori din Iaşi.
    Demersurile pentru începerea unui business cu aceste mici plăceri (ne)vinovate au fost făcute în urmă cu trei ani, când Maria şi Ionuţ Baltag au angajat o firmă de branding care să le găsească numele perfect pentru ceea ce voiau ei să facă. „Mufftangeria” a fost deschisă efectiv însă abia în iulie 2019.

    „Avem două tipuri de produse, brioşe dulci şi brioşe sărate. Brioşele sărate au apărut din joacă, am făcut un aluat simplu şi l-am combinat cu ce aveam în frigider la momentul respectiv. Apoi am început să căutăm diverse combinaţii şi aşa au ieşit reţetele de brioşe sărate.”
    Au investit 15.000 de euro din economii în echipamente, accesorii pentru gătit, semnalistică şi toate dotările necesare spaţiului de producţie. După deschiderea unităţii din Iaşi, Maria şi Ionuţ Baltag au primit şi o finanţare de 200.000 de lei (peste 43.000 de euro) prin programul Start-Up Nation.

    Banii i-au folosit pentru echiparea cu mai multe cuptoare şi pentru trei aparate de tip vending machine care vor fi amplasate în oraş şi unde se vor pune în vânzarea brioşele sub brandul Mufftangerie. „Pe 15 iulie am vândut prima brioşă. Fiind primul an de activitate, încă încercăm să schiţăm planurile pentru sfârşitul anului. În ultimul trimestru, dorim să ne extindem şi în alte zone, prin amplasarea unor vending machines. Vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2019”, spun cei doi antreprenori.

    Brioşele sunt făcute chiar de ei, în laboratorul care însoţeşte spaţiul de vânzare, iar preţurile variază între 5 şi 10 lei. De pildă, toate brioşele dulci costă 5 lei bucata, iar cele sărate pot fi 7 lei (Jumbo) sau 10 lei (Giant), în funcţie de dimensiune. Brioşele dulci vin în combinaţii diverse, cu ciocolată neagră, fructe sau dulceaţă.

    „Oamenii sunt mereu grăbiţi, caută să mănânce un prânz rapid, pe fugă, aşa că mizăm pe ideea de fast food sănătos. Promovăm branduri locale de băuturi şi lactate ce merg servite foarte bine cu brioşele noastre. Sunt făcute cu drag, sunt fresh, nu folosim adaosuri, potenţiatori, produse congelate sau premixuri”, mai spun Maria şi Ionuţ Baltag.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Fika 18 – producţie de croissante (Bucureşti)
    Fondatori: Armand Sima şi Cătălina Opriş
    Investiţie iniţială: 84.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    The Sisters Flower Studio – atelier floral (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Lucia Sigmirean şi Andreea Popa
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Atelierul de Tarte – bistro-braserie axat pe producţia şi vânzarea de tarte (Bucureşti)
    Fondatori: Radu Darie şi Dragoş Blănariu
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 800.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    Evertoys – închiriere de jucării, jocuri şi cărţi
    Fondatori: Tiberiu Lupu, Emil Olteanu, Alina Marian
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de lei (aproape 22.000 de euro)
    Prezenţă: naţională


    Doamne Fereşte – producţie de sosuri şi muştaruri (Iaşi)
    Fondatori: Roxana Jora şi Ioan Dan Niculescu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

  • STUDIU: Profitul mediu al celor peste 500.000 de microîntreprinderi este de peste 52.000 de lei

    În 2018 activau în România 524.900 de microîntreprinderi, cu 2,5% mai multe faţă de anul precedent, care au realizat o cifră de afaceri totală de 129 miliarde lei şi un profit de 27,5 miliarde lei (21% din cifra de afaceri şi o medie de 52.390 lei per companie), arată un studiu al Instant Factoring.

    Microîntreprinderile sunt companii cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euro. Companiile cu o cifră de afaceri de până în 250.000 euro au generat 72% din cifra de afaceri consolidată, însemnând 82.265 miliarde lei. Deşi cifra de afaceri totală a microîntreprinderilor se află în uşoară scădere, cu 6%, de la 139,1 miliarde lei în 2017 la 131 miliarde lei în 2018, evoluţia rămâne pozitivă în ultimii 5 ani. Companiile cu o vechime mai mică de 5 ani au generat cea mai mare pondere (24%) din cifra de afaceri în 2018.

    Conform clasificării companiilor după nivelul cifrei de afaceri, firmele aflate în intervalul 50.000-250.000 euro au realizat 47,5% din cifra de afaceri consolidată a sectorului, în creştere cu 2,5% faţă de 2017, urmate de categoria 250.000-500.000 euro cu 36,3% şi de cele mai mici, sub 50.000 euro, cu o pondere în rezultat de 16,2%.

    62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România este realizată de primele 5 sectoare, unde pe primul loc rămâne comerţul cu amănuntul

    Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale, comerţul cu amănuntul rămâne cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,8 miliarde lei în 2018. Este urmat de comerţul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei şi de industria de construcţii cu 13,6 miliarde lei în 2018. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi şi depozitare cu 13,2 miliarde lei şi cele din industria prelucrătoare cu 13 miliarde lei.

    Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare având o cifră de afaceri cumulată de 48 miliarde de lei, adică 37,2% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale lui 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele şapte luni ale anului în curs (2019), volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,1%, fiecare, potrivit INS.

    În luna iulie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 8,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,7%. 

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 8,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%.

    În iulie 2019, comparativ cu iunie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 8,7% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,0%), vânzările de produse nealimentare (+6,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,8%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,2%.

    Comparativ cu luna iulie a a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută a înregistrat o creştere cu 8,3% în iulie 2019, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna iulie 2018 a înregistrat o creştere cu 7,9%, datorită creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,0%), vânzările de produse nealimentare (+8,7%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie brută, în primele şapte luni ale lui 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,7%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.