BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • De ce nu ar trebui să refolosim sticlele de apă. Avertismentul cercetătorilor care îţi dă fiori

    Cu un corp compus în proporţie de 60% din apă şi având în vedere faptul că în jur de patru litri de apă sunt eliminaţi, zilnic, prin intermediul transpiraţiei, urinei şi respiraţiei, hidratarea este un element esenţial pentru o viaţă sănătoasă, mai ales în timpul zilelor călduroase de vară.

    În încercarea de a bea cantitatea de apă recomandată pentru consumul zilnic, facem tot ce putem, incluzând aici folosirea sticlelor de apă.

    Cei mai mulţi dintre noi, cumpărăm o sticlă de apă şi apoi o refolosim. Este un lucru bun pentru mediul înconjurător, însă nu şi pentru sănătate.

    Specialiştii compară consumul de apă dintr-o sticlă refolosită cu momentul în care o persoană ar linge jucăria căţelului lor.

    Recipietul din care bem apă acasă sau la birou, poate fi un adevărat „cuib” de bacterii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Teleportarea devine realitate. Experimentul în premieră mondială făcut de cercetătorii chinezi

    Anul trecut, racheta Long March 2D a fost lansată în spaţiu din Deşertul Gobi, iar aceasta a transportat în spaţiul cosmic un satelit numit Micius, după filosoful chinez care a murit în 391 Î. Hr. Racheta a plasat satelitul pe o orbită sincronizată cu cea a Soarelui, în aşa fel încât să treacă pe lângă pământ în aceleaşi puncte în fiecare zi. 

    Micius este un receptor foarte sensibil de fotoni care poate să detecteze chiar şi stăile cuantice ale fotonilor singulari care se află pe Pământ. Acest aspect este foarte important pentru că ar trebui să le permită cercetătorilor să testeze femomene demne de filmele SF, cum este şi cazul teleportării. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • A treia mare pierdere din istorie: Un AISBERG GIGANT de 6.000 de km² s-a desprins din calota glaciară a Antarcticii

    Unul dintre cele mai mari aisberguri s-a desprins de calota Antarcticii. Blocul gigant de gheaţă se întinde pe o zonă de 6.000 de kilometri pătraţi.

    Un satelit de observare al SUA a descoperit noul aisberg în timp ce survola regiunea calotei de gheaţă Larsen C, informează BBC. Noul aisberg care cântăreşte un miliard de tone ar putea primi denumirea A68.

    Cercetătorii au urmărit dezvoltarea crevasei din calota Larsen C pentru mai bine de un deceniu, anticipând acest moment. Din 2014, desprinderea blocului de gheaţă de calota Antarcticii a început să se propage la un nivel mult mai accelerat. Aisbergul are o grosime de peste 200 de metri, cercetătorii sugerând că acesta nu se va deplasa pe o distanţă mare într-un timp scurt, însă va trebui monitorizat cu atenţie.

    ,,Anticipam acest eveniment de câteva luni şi am fost surpinşi că a durat atât de mult să se desprindă având în vedere că era susţinută doar de 5 kilometri de gheaţă în ultima perioadă. Vom continua să monitorizăm impactul pe care dezintegrarea îl va avea asupra calotei Larsen C, dar şi modul în care va evolua aisbergul,” declară profesorul Adrian Luckman, din cadrul Universităţii Swansea pentru The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • A treia mare pierdere din istorie: Un AISBERG GIGANT de 6.000 de km² s-a desprins din calota glaciară a Antarcticii

    Unul dintre cele mai mari aisberguri s-a desprins de calota Antarcticii. Blocul gigant de gheaţă se întinde pe o zonă de 6.000 de kilometri pătraţi.

    Un satelit de observare al SUA a descoperit noul aisberg în timp ce survola regiunea calotei de gheaţă Larsen C, informează BBC. Noul aisberg care cântăreşte un miliard de tone ar putea primi denumirea A68.

    Cercetătorii au urmărit dezvoltarea crevasei din calota Larsen C pentru mai bine de un deceniu, anticipând acest moment. Din 2014, desprinderea blocului de gheaţă de calota Antarcticii a început să se propage la un nivel mult mai accelerat. Aisbergul are o grosime de peste 200 de metri, cercetătorii sugerând că acesta nu se va deplasa pe o distanţă mare într-un timp scurt, însă va trebui monitorizat cu atenţie.

    ,,Anticipam acest eveniment de câteva luni şi am fost surpinşi că a durat atât de mult să se desprindă având în vedere că era susţinută doar de 5 kilometri de gheaţă în ultima perioadă. Vom continua să monitorizăm impactul pe care dezintegrarea îl va avea asupra calotei Larsen C, dar şi modul în care va evolua aisbergul,” declară profesorul Adrian Luckman, din cadrul Universităţii Swansea pentru The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Obiceiul care te poate UCIDE la volan! Toată lumea îl are

    Experţii au realizat măsurători ale activităţii cerebrale a voluntarilor în timp ce ascultau muzică, informează Mail Online. Rezultatele au dovedit că gradul de reacţie al participanţilor a scăzut, nivelul stresului fiind mult mai mare în aceste condiţii.

    Cercetătorii din cadrul  University College London au descoperit că schimbarea direcţiei privirii de la o sursă de sunet poate avea un efect profund asupra activităţii cerebrale. Fenomenul are loc deoarece creierul uman este obişnuit ca direcţia în care privim şi sunetul să fie aceeaşi.

    Studiul a fost proiectat pentru a recrea o situaţie obişnuită în care ascultăm muzică, persoanele încercând să urmărească un singur sunet din cele redate. ,,Am fost surprinşi de schimbările majore şi semnificative de la nivelul activităţii cerebrale. Dacă persoanele, de exemplu, sunt stresate sau implicate în sarcini mai complexe, acest efect ar putea fi mult mai puternic,” a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Ulrich Pomper.

    Cei 19 participanţi care au privit către difuzoare au fost instruite să urmărească doar sunetul ce reieşea dintr-o boxă, alte sunete de fundal fiind ignorate. În acelaşi timp, aceştia au fost puşi să privească către difuzorul din care se auzea sunetul asupra căruia trebuiau să se concentreze, alternând cu difuzorul din care se auzeau sunetele ce trebuiau ignorate. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Citirea gândurilor, tot mai aproape de realitate. Cum se formează gândurile în creier şi cum pot fi prezise

    Modelele cerebrale generate de anumite fraze ar putea fi prezise cu o acurateţe de 87%, sugerează un studiu ce s-a bazat pe un ,,alfabet” al celor 42 de concepte privind mărimea, locaţia, culoarea, acţiunea şi alte elemente care realizează gândurile complexe, informează Science Alert.

    Cercetătorii din cadrul Universităţii Carnegie Mellon din Statele Unite ale Americii nu îşi pot da seama cu exactitate ce gândesc oamenii, însă cu ajutorul sistemelor pot decoda tipul de gânduri pe care le are o persoană. Procesul poate fi urmărit doarece anumite părţi ale creierul sunt responsabile pentru diferite tipuri de gânduri, aşadar anumiţi neuroni se activează atunci când ne gândim la un anumit obiect precum un bec şi o altă zonă de neuroni se activează când ne  gândim la o anumită culoare. 

    Citeşte continuarea pe www.descoperă.ro

  • Citirea gândurilor, tot mai aproape de realitate. Cum se formează gândurile în creier şi cum pot fi prezise

    Modelele cerebrale generate de anumite fraze ar putea fi prezise cu o acurateţe de 87%, sugerează un studiu ce s-a bazat pe un ,,alfabet” al celor 42 de concepte privind mărimea, locaţia, culoarea, acţiunea şi alte elemente care realizează gândurile complexe, informează Science Alert.

    Cercetătorii din cadrul Universităţii Carnegie Mellon din Statele Unite ale Americii nu îşi pot da seama cu exactitate ce gândesc oamenii, însă cu ajutorul sistemelor pot decoda tipul de gânduri pe care le are o persoană. Procesul poate fi urmărit doarece anumite părţi ale creierul sunt responsabile pentru diferite tipuri de gânduri, aşadar anumiţi neuroni se activează atunci când ne gândim la un anumit obiect precum un bec şi o altă zonă de neuroni se activează când ne  gândim la o anumită culoare. 

    Citeşte continuarea pe www.descoperă.ro

  • O nouă tehnologie revoluţionară va proteja clădirile de cutremure

    Cliff Lissenden, profesor la această universitate, susţine că „scopul proiectului este de a proteja structurile critice. Proiectele actuale pentru clădiri rezistente la cutremur necesită costuri foarte mari. Ideea noastră este că poţi disipa cutremurul înainte de a ajunge la structură, astfel nu trebuie să o proiectezi pentru a rezista”.

    Parisa Shokouhi, autorul principal al studiului, împreună cu Lissenden, vor utiliza o serie de studii numerice şi experimentale pentru a evalua eficienţa metamaterialului propus în disiparea şi redirecţionarea undelor seismice de suprafaţă, scrie Geology Page.

    Citeste mai multe pe www.descopera.ro

  • O nouă tehnologie revoluţionară va proteja clădirile de cutremure

    Cliff Lissenden, profesor la această universitate, susţine că „scopul proiectului este de a proteja structurile critice. Proiectele actuale pentru clădiri rezistente la cutremur necesită costuri foarte mari. Ideea noastră este că poţi disipa cutremurul înainte de a ajunge la structură, astfel nu trebuie să o proiectezi pentru a rezista”.

    Parisa Shokouhi, autorul principal al studiului, împreună cu Lissenden, vor utiliza o serie de studii numerice şi experimentale pentru a evalua eficienţa metamaterialului propus în disiparea şi redirecţionarea undelor seismice de suprafaţă, scrie Geology Page.

    Citeste mai multe pe www.descopera.ro

  • Ce alimente trebuie consumate când e caniculă şi de ce nu este bine să mănânci ingheţată

    O ceaşcă de ceai şi sandwich-urile cu castravete sunt principalele produse care pot avea un efect benefic asupra corpului atunci când temperaturile sunt ridicate.
     
    Deşi foarte tentante, îngheţata sau produsele ţinute la frigider nu fac bine corpului, atrag atenţia cercetătorii. Chiar şi apa trebuie consumată la temperatura camerei. 
     
    Poate cel mai bun aliment în zilele călduroase ale anului este castravetele, care poate fi servit sub formă de sandwich cu maioneză şi sare, spun cercetătorii de la Societatea Chimică Americană.
     
    De asemenea, legumele şi fructele bogate în apă sunt cheia unei bune alimentaţii pe timp de caniculă, pepenele fiind un alt produs bun de consumat atunci când temperaturile sunt extrem de ridicate.
     
    Mâncărurile bogate în cereale sunt de asemenea bune vara, deoarece constituie un aport foarte bun de calciu şi magneziu. Tocmai de aceea, pâinea cu cereale este indicată pentru perioadele călduroase, la fel ca şi berea, însă consumată cu moderaţie şi la o temperatură adecvată.