“Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.
Tag: ccr
-
Cursul a urcat peste 4,63 lei/euro după anunţul Curţii Constituţionale
Cotaţiile au început treptat să urce după acest anunţ, iar în jurul orei 17:00, schimburile se realizau la 4,6290 – 4,6330 lei/euro. “Volume transferate nu au crescut vizibil după decizia Curţii Constituţionale, însă în următoarele zile presiunea de depreciere va rămâne în piaţă”, a spus dealerul unei bănci. Potrivit dealerilor, anunţul CC a coincis şi cu conferinţa de presă a Băncii Centrale Europeane (BCE), unde preşedintele, Mario Draghi, nu a reuşit să calmeze temerile investitorilor, care aşteptau noi măsuri de combatere a crizei datoriilor suverane. Valutele din regiune au început să piardă teren după declaraţiile lui Draghi.
-
Curtea Constituţională a reluat şedinţa pe tema rezultatului referendumului
“Plenul Curţii Constituţionale, în temeiul art. 77 din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a solicitat informaţii necesare soluţionării contestaţiilor de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Institutul Naţional de Statistică. Până la momentul închiderii şedinţei, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a răspuns solicitării Curţii”, informa CC. De asemenea, CC menţiona că joi vor fi reluate, începând cu ora 09.00, “dezbaterile referitoare la contestaţii şi confirmarea rezultatelor referendumului”.
-
Comisia Europeană: Aşteptăm confirmarea de către CC a rezultatelor referendumului
“În ceea ce priveşte referendumul, aşa cum ştiţi, aşteptăm confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională. Biroul Electoral a dat astăzi rezultatele finale şi le-a transmis Curţii Constituţionale, iar noi, Comisia Europeană, aşteptăm avizul Curţii asupra rezultatului referendumului, iar acesta va fi, potrivit procedurii de derulare, rezultatul definitiv”, a declarat oficialul CE, în conferinţa de presă zilnică pe teme de actualitate de la Bruxelles. De asemenea, întrebat în legătură cu eventuale presiuni asupra Curţii Constituţionale, oficialul CE a arătat că se aşteaptă ca decizia CC să fie luată într-o manieră cât mai liniştită. “Aşteptăm ca CC să ia decizia privind rezultatul referendumului într-o manieră cât mai liniştită cu putinţă”, a spus el.
-
Ambasada SUA: CC trebuie lăsată să ia o decizie asupra referendumului fără niciun amestec din afară
“Cunoaştem faptul că Biroul Electoral Central a anunţat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituţională. Luna trecută, Curtea Constituţională şi Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfăşurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară”, afirmă Ambasada SUA, într-un comunicat transmis miercuri MEDIAFAX. De asemenea, în poziţia Ambasadei SUA se subliniază că “este esenţial ca poporul român să aibă încredere că referendumul s-a desfăşurat în mod liber şi corect şi că regulile stabilite au fost aplicate”.
-
Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?
Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.
Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.
Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.
Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.
Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).
DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?
Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:
Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.
Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.
Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?
În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:
“Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.
În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.
Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.
POATE URMA UN NOU REFERENDUM?
Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”
Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?
În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”
CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.
Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.
Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.
-
Marea asmuţire: Electoratul, îmbrâncit să voteze şi somat să boicoteze
Pe susţinătorii preşedintelui Băsescu, frica de a nu părea că au rămas prea puţini în perspectiva alegerilor din toamnă şi frica de o USL capabilă să scoată în stradă mulţimi furioase (dacă Traian Băsescu s-ar întoarce la Cotroceni cu o majoritate zdrobitoare de voturi împotrivă la un referendum invalidat din lipsă de prezenţă) i-a împiedicat să recunoască din capul locului că lipsa de la vot e singura carte pe care pot miza. Ei s-au trezit derutaţi chiar de inconsecvenţa preşedintelui suspendat, care întâi i-a înfierat pe boicotişti, pe motiv că Vestul trebuie să vadă că poporului îi pasă de democraţie, apoi i-a aprobat, pe motiv că a calculat că referendumul va fi fraudat cu 10%, pentru ca în final să anunţe că el participă la vot, deşi tocmai susţinuse că referendumul face parte dintr-o lovitură de stat pentru care liderii USL trebuie pedepsiţi penal.
Pe susţinătorii USL, frica de propria lor prezenţă slabă la vot (în ciuda ideii general propagate că tot poporul vrea demiterea lui Băsescu) i-a împins spre iluzia că s-ar putea elimina în ultima clipă pragul de participare la vot (în pofida deciziei CCR, care a confirmat păstrarea pragului prin ambele legi promulgate de preşedintele interimar Antonescu) ori spre absurditatea că dacă referendumul nu e validat, se cheamă că Băsescu rămâne tot suspendat, iar Parlamentul ar trebui să decidă repetarea votului.
În realitate, invalidarea unui referendum din lipsă de prezenţă e un lucru absolut firesc atunci când nu sunt suficienţi alegători interesaţi de tema propusă: aşa a fost în 2007, când referendumul organizat de preşedintele Băsescu pentru votul uninominal a căzut, fiindcă au participat numai 26% dintre alegători, deşi 81% dintre participanţi au aprobat iniţiativa preşedintelui. Pe atunci, Băsescu era cel care susţinea că pragul de prezenţă e ceva nedemocratic, deşi n-a încercat să-l desfiinţeze, iar liderii PSD şi PNL pomeneau de boicot, deşi nu l-au ridicat la rang de strategie electorală oficială. În consecinţă, nici pentru PSD şi PNL de atunci n-ar fi fost “democratică” o eliminare a pragului de prezenţă, nici pentru Băsescu de atunci n-ar fi fost “democratic” ca PSD şi PNL să ordone electoratului boicotul. Numai că memoria politicienilor e scurtă – sau, în termenii lui Băsescu, “numai boul e consecvent”.