BusinessMagazin

Tag: cadere

  • Cât câştigă un angajat Petrom care alimentează la pompă

    Un angajat Petrom la pompă primeşte un salariu lunar de aproximativ 750 de lei, potrivit unor surse din piaţă. Orele suplimentare sunt plătite suplimentar, iar fiecare angajat primeşte şi bonuri de masă.

    Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns la finalul celor cinci ani de criză, 2009-2013, la un profit istoric de peste un miliard de euro, de 5,5 ori mai mare decât în 2009, cel mai dificil an pentru economia locală după căderea Lehman Brothers, şi la o marjă netă de câştig mai mare decât cea a unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil sau Shell. Din punct de vedere al personalului, Petrom are cu 9.300 mai puţini angajaţi. Datele publicate de companie arată că dacă la finalul anului 2009 Petrom avea  o cotă de piaţă în România de 42%, în 2013 aceasta a ajuns la 34%.

  • Dezvăluiri despre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: Cum au fost maltratate danezele care au avut relaţii cu nemţi

     După eliberarea de sub ocupaţia germană, membrii Rezistenţei daneze au urmărit femei bănuite că au avut relaţii cu nemţi în timpul războiului şi le-au pedepsit într-un mod brutal, relatează dailymail.co.uk.

    O femeie care a avut o relaţie cu un neamţ în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost dezbrăcată cu forţa şi i s-au pictat pe corp mai multe zvastici.

    Ura faţă de nemţi şi faţă de cei care au colaborat cu ei a dus la brutalitatea faţă de femeile care au “căzut în păcat cu duşmanul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimb de focuri la frontiera maritimă coreeană: “Obuze din Coreea de Nord au căzut în partea noastră. Am replicat deschizând focul”

     “Obuze lansate de Coreea de Nord au căzut în partea noastră (de frontieră) şi am replicat deschizând focul”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al statului major al armatelor sud-coreene. Locuitorii insulei frontaliere Baengnyeong au primit ordinul de a se refugia în adăposturi, a precizat un oficial local contactat de AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două persoane au fost rănite în sediul Direcţiei Impozite Sector 5, după ce au căzut bucăţi din tavan

     Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Daniel Vasile, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că în jurul orei 09.15, o persoană a sunat la numărul de urgenţă 112 şi a anunţat că, la sediul din Bulevardul Kogălniceanu nr. 8 al Direcţiei Impozite şi Taxe Local Sector 5 sunt doi răniţi, după ce s-a desprins o bucată de rigips din tavan.

    Una dintre cele două persoane a fost transportată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, aceasta având zgârieturi la cap şi dureri abdominale. Cealalată persoană, care nu avea răni pe corp, a fost investigată la faţa locului, aceasta refuzând să fie transportată la spital, a declarat pentru MEDIAFAX coordonatorul SMURD Bucureşti, medicul Bogdan Opriţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea bancherilor care au deţinut jumătate de Bucureşti

    Banca Chrissoveloni a fost până în 1933, la căderea Bursei de pe Wall Street, una dintre cele mai puternice instituţii financiare din România, fiind construită de-a lungul a mai multe generaţii de familia Chrissoveloni. Sediul central al băncii, construit de arhitectul G.M. Cantacuzino, este astăzi sediul Băncii Naţionale a României (BNR). 

    Zenni Chrissoveloni a venit în Principatele Române în 1848 şi a pus bazele unei bănci şi ale unei companii exportatoare în Galaţi, care s-au extins ulterior în Brăila şi în Bucureşti. Afacerile au prosperat apoi sub conducerea lui Nicolas Z. Chrissoveloni, fiul lui Zenni, perioadă în care s-au dezvoltat investiţiile familiei în imobiliare şi agricultură. În 1879, el a cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat domeniile Ghidigeni şi Corăşti, unde a construit o şcoală care există şi astăzi, biserica satului, o vilă şi a dezvoltat distileria de coniac existentă acolo.

    După Primul Război Mondial, afacerile familiei au fost preluate de Jean şi Dumitru, fiii lui Nicolas. Jean a transformat distilatorul de coniac într-o fabrică modernă de producţie de alcool, iar prieteniile sale în cercurile înalte au ajutat la creşterea afacerii. Vila lui din Ghidigeni, de pildă, găzduia deseori oaspeţi precum regina Maria şi regele Ferdinand.

    În timpul Primului Război Mondial, vila a fost transformată într-un spital în care soţia lui Jean, Sybille, şi regina Maria au lucrat ca voluntare. Jean Chrissoveloni a pus bazele şi a condus regimentul de transporturi militare Regina Maria. Sub conducerea lui, afacerea s-a răspândit în Europa, cu birouri deschise în Paris, Londra, Atena şi New York şi noi achiziţii de terenuri în România, Grecia şi Macedonia; a fost construită clădirea de birouri de pe Lipscani, cu ajutorul arhitectului G.M. Cantacuzino.

    Jean Chrissoveloni a murit la 46 de ani, în 1926, iar fiul lui, Nicky, care a studiat la Oxford, s-a întors în România în 1931. Avea 22 de ani şi s-a alăturat consiliului director al băncii, iar în 1936 a devenit preşedinte al boardului, conducând banca împreună cu Dimitrie Ghica. Familia a făcut eforturi disperate pentru ca banca să nu dea faliment, iar Nicky Chrissoveloni şi-a pus propria avere la bătaie. A plătit cererile de retragere ale clienţilor băncii din propriii bani şi a acoperit în proporţie de 95% plângerile clienţilor. În 1934, la un an după ieşirea din criza economică, deşi slăbită substanţial, banca a fost declarată viabilă de BNR.

    Sub managementul lui Nicky Chrissoveloni, banca şi-a recâştigat reputaţia şi poziţia de lider în sistemul românesc bancar. Instituţia a fost atât de puternică, încât la 3 iunie 1948 profitul raportat pentru anul anterior a ajuns la 2 miliarde de lei; comuniştii au naţionalizat banca opt zile mai târziu. Nicky Chrissoveloni a fost arestat în scurt timp, iar după 1960 el şi familia lui au emigrat în Grecia. A murit departe de ţara natală, în 1971, şi a fost îngropat pe insula Glyvada din apropiere de Atena.

     

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • Judeţul din România unde s-au vândut patru maşini noi în 2014: două Dacii, un Seat şi un Volkswagen

    Dintre maşinile noi, cea mai populară marcă a fost Dacia, cu două unităţi, urmată de Volkswagen şi Seat, cu cîte o unitate. Numărul de maşini second-hand înmatriculate a fost de 271, iar peste 150 de maşini au fost reînmatriculate.

    Următoarele judeţe cu cele mai puţine înmatriculări au fost Giurgiu (opt unităţi) şi Vaslui şi Botoşani (câte nouă unităţi). La polul opus s-a situat Bucureşti, cu peste 3200 de maşini noi înmatriculate, urmat de Ilfov, Constanţa şi Timiş.

    Piaţa auto de maşini noi din România a ajuns în decursul anului 2013 la doar 20% din nivelul înregistrat în anul 2008, conform unei analize Auto.ro. Înmatriculările de maşini noi din România au înregistrat la finalul anului 2013 doar 57.700 de unităţi, reprezentând 20% din nivelul anului 2008, când s-au înregistrat 285.500 de unităţi. Piaţa maşinilor reînmatriculate a înregistrat în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, de doar 205.553 de unităţi, comparativ cu cele 411.439 de unităţi din 2011, sau cele 343.444 de unităţi înregistrate în 2008. Scăderea s-a accentuat în 2013, în urma introducerii timbrului de mediu, inclusiv pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.

  • Marea Britanie, paralizată de o furtună puternică. Autorităţile se tem de haos în transporturi

     Toţi operatorii privaţi erau în curs de a modifica sau de a anula programele de circulaţie a trenurilor ca măsură de securitate şi pentru a întârzia circulaţia până la ora 09.00 GMT (11.00, ora României), perioadă de timp necesară inspectării căilor ferate şi ridicării copacilor căzuţi pe drumuri.

    “În această dimineaţă, am identificat deja şi am curăţat 40 de linii de tren după ce copacii au căzut pe drumuri”, a anunţat un oficial din cadrul Network Rail, Robin Gisby.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul intrării mulţimii la guvernare

    Nu o să mă lansez în analize ştiinţifice sau altele de soiul acesta, dar trebuie să spun că îmi place, la modul fundamental, dezgheţul societăţii şi modul în care au ales să se manifeste cele mai antagoniste două categorii – hipsterii bucureşteni şi nevoiaşii vasluieni. Sunt un om al istorioarelor, aşa că o să povestesc una, înainte de orice. Este vorba de explozia navetei spaţiale Challenger din ianuarie 1986. Lansată puţin înainte de prânz, naveta a explodat la 74 de secunde de la decolare, iar primele veşti au ajuns la bursă la numai 8 minute de la explozie (amintiţi-vă, nu exista internet, Google sau reţele sociale, televizorul era rege!). Bursa s-a regăsit destul de repede după surpriza accidentului, a ţinut un moment de reculegere şi apoi a început nebunia: investitorii s-au repezit să vândă acţiunile celor patru mari companii implicate în construcţia vehiculului spaţial – Rockwell (naveta în sine), Lockheed (asistenţa la sol), Martin Marietta (rezervorul extern) şi Morton Thiokol (propulsoarele adiţionale).

    Acţiunile primelor trei companii au scăzut în 20 de minute cu trei până la şase procente, în timp ce titlurile Thiokol s-au prăbuşit atât de rău, iar numărul vânzătorilor a fost atât de mare, încât bursa a suspendat pentru o oră tranzacţionarea acţiunilor. La finalul zilei, primii trei înregistrau căderi de doar trei procente, în timp de acţiunile Morton Thiokol valorau cu 12% mai puţin. Ce s-a întâmplat? Mulţimea jucătorilor la bursă, fără vreun ajutor extern şi fără informaţii precise, a identificat în doar câteva minute vinovatul pentru prăbuşirea navetei; oficial, au trebuit şase luni pentru ca o comisie special formată să ajungă la aceeaşi concluzie – inelele de etanşare ale propulsoarelor suplimentare s-au fisurat şi au făcut posibilă explozia. Acesta este unul din multele mistere care ţin de inteligenţa mulţimilor. Ce v-am spus, vor observa unii, contrastează cu psihologia mulţimilor aşa cum a descris-o Gustav Le Bon. Le dau dreptate, dar cred că astăzi, sau, mă rog, în epoca modernă, avem de-a face cu mulţimi diferite de nemulţumiţii revoluţiei franceze, cei studiaţi de Le Bon. Graţie noilor tehnologii, graţie circulaţiei mult mai facile, a cărţilor şi a răspândirii facile a ideilor, mulţimile pot fi mult mai înţelepte decât credem.

    Aşa că guvernanţii şi nu numai ei vor trebui, de acum înainte, să ia în calcul ceva ce au ignorat ani şi ani de-a rândul – reacţia mulţimii şi modul instinctiv cum aceasta poate, dacă este bine condusă, să identifice problema şi, eventual, să o rezolve. Fundamental, este un lucru de care societatea românească are mare nevoie: rolul sporit al comunităţii locale şi reducerea dependenţei de Bucureşti. Localnicii pot decide dacă un proiect sau altul este în interesul lor; localnicii, precizez, şi nu consilieri sau oficiali de la judeţ, prefectură sau primărie, coruptibili cu toţii. Şi nu trebuie să uităm niciodată că Le Bon are, totuşi, porţia lui de dreptate.

    O paranteză de final: o să mă fac, totuşi, că n-am văzut pancartele sătenilor, frumos imprimate la tipografie specializată, cu fonturi şi culori multiple, care contrastau oarecum cu foile A3, scrise de mână, ale bucureştenilor.

    Şi mai adaug un tablou de Claude Monet cu hamali descărcând cărbune; nu e vorba aici numai de bla-bla-ul cu diviziunea muncii sau cea socială, ci şi de îngustimea metaforică a punţilor suspendate pe care păşesc oamenii şi de alura lor obosită. Un soi de portativ unde oamenii sunt notele unui cântec trist, tocmai pentru că stau atât de departe unii de ceilalţi.

  • Elena Băsescu îi scrie comisarului Oettinger despre “mascarada” lui Ponta legată de gazoduct

     “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de ViVictor Pontan perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, anunţă Elena Băsescu.

    Ea menţionează că speranţa sa este ca atenţia pe care comisarul Oettinger o va acorda de acum înainte proiectului să genereze o reacţie din partea Guvernului de la Bucureşti în sensul îndeplinirii obligaţiilor asumate atât în faţa românilor, a basarabenilor, dar şi în faţa întregii Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro