BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Cum a reuşit să devină investitor un adolescent din România la doar 12 ani: „Trebuie să spun că am găsit un echilibru între şcoală, piaţa de capital şi viaţa personală, astfel încât să am timp suficient şi să mă pot dezvolta cât mai bine în fiecare dintre acestea”

    Începuturile în lumea investiţiilor sunt întotdeauna dificile, iar experienţa poate fi cu atât mai mult descurajantă pentru un investitor căruia primul an de prezenţă pe bursă îi aduce şi primul randament anual negativ. Ce e de făcut într-o astfel de situaţie? Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a şi investitor de patru ani, ne spune cum a procedat el.

     

    Debutul pe bursă pentru un investitor este de cele mai multe ori greu de digerat, mai ales dacă acesta a întâmpinat riscurile pieţei încă din prima sa experienţă – poate fi descurajant dacă primul an aduce şi primul randament anual negativ. Riscurile nu îi iartă pe investitori, fie ei mici sau mari, dar vin cu lecţii pe cât de dureroase, pe atât de valoroase.

    „Nu cred că am avut vreodată intenţia să părăsesc ringul bursier, însă am avut şi momente în care am fost nesigur pe mine, mai ales la început, când nu ştiam ce decizii să iau. Primul an ca investitor la bursă l-am încheiat pe minus, dar cu trecerea timpului am învăţat lucruri noi care m-au făcut mai sigur pe deciziile mele şi profitul a crescut”, povesteşte Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a.

    Pentru Victor startul pe piaţa de capital a fost în 2019, când avea 12 ani, dintr-o întâmplare. „M-am întâlnit cu un investitor, Sever Lupu, care avea multă experienţă în domeniu şi dumnealui, văzând că eu aveam la acel moment câteva cunoştinţe economice, mi-a propus să îmi arate cum funcţionează bursa de valori. M-a fascinat foarte mult ideea că poţi deţine acţiuni la cele mai mari companii din România şi nu numai”, spune el.

    A început cu o sumă relativ mică pentru un investitor, dar suficient de mare pentru vârsta şi experienţa lui de atunci, aproximativ 3.000 de lei. Aceasta era şi valoarea minimă pentru a deschide un cont de tranzacţionare la broker, barieră care între timp a fost eliminată de majoritatea brokerilor.

    „Primele mele achiziţii de la bursă au fost la Teraplast, care la vremea aceea era cea mai performantă companie de la BVB şi care părea foarte promiţătoare din punct de vedere al rezultatelor, la Banca Transilvania, la Sphera Franchise Group şi la OMV Petrom”, îşi aminteşte Victor.

    În decembrie 2019 au fost raportate primele cazuri de infecţie cu coronavirus în oraşul Wuhan, China, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia globală pe 11 martie 2020. Era prima criză pe care proaspătul investitor o experimenta şi era una atipică. Pe Bursa de la Bucureşti a început un declin pronunţat, iar indicele de referinţă BET a închis anul în scădere cu 3,2% după o creştere de peste 35% în 2019.

    „În parcursul investiţional de până acum am avut anumite tranzacţii de vânzare prin care am marcat şi pierderi, mai ales la începutul activităţii mele de investitor, dar am încercat să învăţ mereu din acele pierderi pentru a nu le mai repeta în viitor. Pot spune că am avut pierderi cuprinse între -1% şi -35%”, afirmă el.

    Victor ştie că unul dintre principiile de bază ale pieţei de capital este acela de a cumpăra când preţul este scăzut şi a vinde când preţul este ridicat. Totuşi, bursa este imprevizibilă pe termen mediu şi scurt ca urmare a evenimentelor neprevăzute care pot modifica semnificativ cotaţiile, iar în astfel de situaţii intervine de multe ori efectul psihologic de panică şi primul instinct este să vinzi.

    „În aceste situaţii apare conceptul de psihologie a maselor, care de multe ori poate duce la acţiuni greşite din partea investitorului. De aceea, cel mai important lucru este să fii raţional şi să vezi care sunt cu adevărat cauzele scăderilor. Este foarte important să te gândeşti dacă din punct de vedere fundamental merită să acţionezi într-un anumit mod. De cele mai multe ori, dacă ştii ce abordare să ai, o criză poate fi transformată într-o oportunitate investiţională”, explică tânărul.

    Victor învaţă la Colegiul Naţional Matei Basarab din Bucureşti, profilul matematică-informatică. Anul viitor va studia Economia, o materie care, spune el, este des ignorată de elevi din cauza faptului că nu te învaţă lucruri practice, de care ai avea nevoie în viaţa de zi cu zi, ci mai degrabă aspecte teoretice şi generale.

    „Sistemul românesc de educaţie, din punctul meu de vedere, nu te învaţă prea multe despre finanţele personale, despre cum se mişcă banii în economie sau despre importanţa bursei, ceea ce nu este deloc bine pentru o societate care trăieşte într-o economie de piaţă”, consideră Victor.

    Micul investitor vine şi cu o propunere către autorităţi pentru a permite tinerilor să se familiarizeze cu pieţele financiare şi să-şi gestioneze mai bine finanţele – un program pilot între Ministerul Educaţiei şi diverşi antreprenori sau profesionişti din economie.

    „Ar fi interesant ca oamenii de afaceri să meargă în mod regulat prin şcoli şi licee pentru a putea vorbi cu tinerii şi a le împărtăşi din activitatea şi experienţa lor. Cred că ar avea un impact mult mai mare asupra tinerilor, oamenii din mediul economic putând fi un model pentru aceştia”, adaugă Victor.

    Momentan, activitatea de investitor la bursă este o pasiune, dar îşi doreşte ca după terminarea liceului şi a facultăţii să evolueze într-o meserie care să-i poată asigura o viaţă bună.

    „Trebuie să spun că am găsit un echilibru între şcoală, piaţa de capital şi viaţa personală, astfel încât să am timp suficient şi să mă pot dezvolta cât mai bine în fiecare dintre acestea.”

    Bursa de la Bucureşti este o piaţă relativ mică, aproximativ 74 mld. euro, dar Victor crede că poate creşte foarte mult. Cele mai pregnante probleme ale pieţei noastre sunt lichiditatea zilnică redusă şi numărul mic de companii listate, lipsuri care, spune el, s-ar putea remedia prin listarea unor companii private sau de stat.

    „România s-a angajat prin PNRR să listeze la bursă trei companii de stat. Îmi doresc listarea unor companii precum Aeroporturi Bucureşti şi Compania Naţională de Sare. Din rândul business-urilor cu capital privat aş vrea să văd la bursa de la Bucureşti companii precum Dedeman, patiseriile Luca sau Matei şi Altex”, mai spune investitorul.

    La momentul actual, Victor investeşte doar pe bursa locală în acţiuni, deoarece este conectat mai mult la companiile din România şi poate să se informeze mai repede şi mai bine despre lucrurile neprevăzute care pot apărea. Pe viitor însă ia în calcul să investească şi pe pieţele externe pentru a se diversifica. Mai mult, se uită atent şi la piaţa de obligaţiuni, pe care o consideră din ce în ce mai atractivă.

    „Până acum nu am investit în obligaţiuni şi nici în produse derivate. Piaţa de obligaţiuni vine în general cu randamente bune, dar ceea ce m-a făcut să le ocolesc până acum a fost faptul că randamentul acţiunilor a fost unul bun. Mai mult, cazurile Vivre şi Elefant, companii care au intrat în insolvenţă şi ale căror obligaţiuni s-au prăbuşit, m-au făcut să fiu un pic sceptic. Având în vedere faptul că legislaţia s-a mai schimbat şi multe obligaţiuni pot fi asigurate prin bănci, iau în calcul de acum încolo să investesc şi în această clasă de active cu venit fix”, arată el.

    Cât despre diversificare, una dintre cele mai la îndemână metode de mitigare a riscurilor, Victor încearcă să acopere cât mai multe ramuri din economie. Sectoarele cu cele mai mari felii în portofoliu sunt cel bancar şi cel energetic. Banca Transilvania (TLV) are cea mai mare pondere, 45%, fiind urmată de OMV Petrom (SNP) cu 25% şi ETF BET Patria-TradeVille cu 15%. Alte deţineri sunt la Digi Communications (DIGI), 6%, Sphera Franchise Group (SFG), 3%, Premier Energy (PE), 3%, One United Properties (ONE), 1% şi IPROEB Bistriţa (IPRU), 1%.

    „Deţinerea aşa de mare la Banca Transilvania se datorează faptului că eu o văd ca pe o companie strategică pentru România, fiind cel mai mare finanţator din ţară, care şi-a consolidat şi mai mult poziţia de lider după preluarea OTP Bank”, explică el.

    Victor este un investitor pe termen mediu şi lung, nu un speculator. Îi place să deţinţă o companie în portofoliu atât timp cât aceasta îi poate oferi randamente bune, iar rezultatele financiare indică o creştere constantă şi solidă a business-ului. Ca strategie, caută mereu companii subevaluate, care au un potenţial investiţional ridicat şi un plan de dezvoltare solid.

    „Pentru a investi într-o companie trebuie ca aceasta să-mi ofere încredere. Astfel, analizez foarte atent rapoartele financiare din ultima perioadă şi mă uit mai ales la strategia de dezvoltare pe care vrea să o urmeze. Un alt aspect important este gradul de îndatorare pe care compania îl are şi mă uit de asemenea la fluxul de numerar. Pentru mine, dividendele acordate sunt importante, atât timp cât distribuirea acestora nu afectează investiţiile şi numerarul companiei. Chiar dacă nu sunt legate în mod direct de companie, contextul economic şi geopolitic, precum şi necesităţile populaţiei sunt foarte important de analizat în momentul în care doreşti să investeşti într-o companie, pentru a putea vedea dacă există cerere pentru serviciile pe care le prestează”, adaugă el.

    Privind la anul care tocmai a trecut, randamentul a fost unul pozitiv pentru micul investitor, deşi diminuat de evenimentele politice din a doua jumătate. La câştig au contribuit cel mai mult Digi Communications, Sphera Franchise Group şi OMV Petrom.

    „Anul 2024 a fost unul foarte bun până când a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, moment în care am înregistrat cea mai mare scădere de când sunt investitor. Practic, am pierdut aproape tot profitul realizat în acest an. Din fericire, după hotărârea luată de către Curtea Constituţională a României, bursa şi-a mai revenit şi am încheiat anul pe plus”, spune acesta.

    Din punct de vedere investiţonal, 2024 a fost un an destul de complicat, plin de evenimente neaşteptate, care au influenţat atât bursa locală, cât şi pieţele externe. Dacă în vară Bursa de la Bucureşti afişa un randament de peste 20% prin prisma indicelui BET, dinamica la finalul anului a fost de 8,8%.

    „Începând cu a doua jumătate a anului am avut o activitate mai ridicată pe bursă, întrucât oportunităţile de investiţii s-au schimbat. Situaţia actuală din pieţe nu s-a stabilizat încă şi există în continuare multe semne de întrebare din partea investitorilor. Pe pieţele externe consider că este o oarecare incertitudine, deoarece nu ştim ce va face cu adevărat Donald Trump ca preşedinte şi nici care va fi programul FED-ului de reducere a ratei de dobândă monetare. Pe de altă parte, la Bucureşti, investitorii sunt mai reticenţi să facă investiţii din cauza tensiunilor politice. Sper ca în cel mai scurt timp lucrurile să se liniştească şi să nu apară alte situaţii neprevăzute. Pe plan intern, mă aştept ca noul guvern să facă reformele aşteptate de comunitatea de business, iar acest lucru să vină cu creşteri pe piaţa de capital”, mai spune investitorul.

    Victor îşi investeşte economiile deoarece consideră că „bursa este o foarte bună metodă de a-ţi pune banii la treabă”. Spune că nu trebuie să ai studii în economie pentru a-ţi spori veniturile şi că momentul de debut în piaţa de capital poate fi oricând, doar să te informezi temeinic înainte şi în timpul procesului. Mesajul pe care îl lasă investitorilor la început de drum?

    „Un prim sfat ar fi să investească o sumă mică de bani, pe care să o poată gestiona. De asemenea, important pentru început este să înţelegă cum funcţionează piaţa de capital, mecanismele acesteia. Disciplina este foarte importantă în acest domeniu, deoarece trebuie să studiezi mereu şi să fii foarte bine informat. Consider că primele investiţii ar fi bine să fie făcute în companii pe care le cunoşti foarte bine şi le consideri stabile. Totodată, ar fi sănătos că investitorul începător să ia în calcul şi eşecul şi să nu îi fie frică de acesta, deoarece face parte din parcursul investiţional”, conchide Victor Bîtcă.  

     

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Victor Bîtcă

    VÂRSTĂ: 17 ani

    OCUPAŢIE: elev

    INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI: 

    Capitalizarea se referă la valoarea totală de piaţă a unei companii şi este determinată prin înmulţirea numărului total de acţiuni ale companiei cu preţul unei acţiuni. După clasificare, capitalizarea poate fi mare (large-cap), medie (mid-cap) sau mică (small-cap). Capitalizarea este relevantă pentru a evalua dimensiunea şi importanţa unei companii pe o bursă şi pentru a clasifica acţiunile acesteia în diverşi indici bursieri.

    Pierderea, în termeni financiari, reprezintă situaţia în care cheltuielile sau costurile depăşesc veniturile sau câştigurile obţinute de o companie sau un investitor. Pierderea în cazul unei companii este diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli şi indică o performanţă financiară nesatisfăcătoare pentru o perioadă dată. Pierderea de capital este diferenţa negativă între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare al unui activ, cum ar fi acţiuni. Este important de menţionat că, în cazul investitorilor, un randament negativ pe un activ sau pe întreg portofoliul devine pierdere doar dacă poziţia sau poziţiile sunt vândute.

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

  • Pieţele japoneze se prăbuşesc pentru a doua zi la rând, după ce Nvidia a pierdut sute de miliarde

    Indicele japonez Nikkei 225, care include multe companii din domeniul tehnologiei, a scăzut cu 1,4% la închiderea zilei de marţi, după ce înregistrase o scădere şi mai mare, de 1,7%, în timpul dimineţii. În schimb, indicele Topix, care are o expunere mai redusă la companiile tech, a rămas stabil, scrie Financial Times.

    Cea mai afectată companie a fost SoftBank Group, ale cărei acţiuni listate la bursa din Tokyo au înregistrat o scădere de 5,2%, ajungând astfel la o pierdere totală de aproximativ 12% în această săptămână.

    Scăderea vine în contextul în care Nvidia a pierdut 589 de miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă într-o singură zi de tranzacţionare, aceasta fiind una dintre cele mai mari pierderi din istoria companiei.

    Pentru ziua următoare, indicatorii arată semne de uşoară revenire. Contractele futures sugerează că indicele Nasdaq ar putea deschide în creştere cu 0,4%, după scăderea de 3% din ziua precedentă, în timp ce S&P 500 ar putea înregistra o creştere modestă de 0,1%.

  • Tricomserv, producător de echipamente destinate sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a listat marţi o emisiune de obligaţiuni de 2,5 mil. lei la Bursă. Dobânda ajunge la 11%

    Tricomserv, companie românească specializată în producţia industrială şi fabricarea echipamentelor destinate sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a debutat marţi, 28 ianuarie pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti cu prima listare a unei emisiuni de obligaţiuni corporative, garantate, neconvertibile, în valoare de 2,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat.

    Obligaţiunile cu simbolul bursier TRI29, în număr total de 25.000 de unităţi, au o valoare nominală individuală de 100 lei/titlu şi o dobândă anuală fixă de 11%, atingând maturitatea pe 4 martie 2029. Admiterea la tranzacţionare a emisiunii de obligaţiuni a fost intermediată de BRK Financial Group (BRK),  în calitate de consultant autorizat. În cadrul ofertei au subscris un număr de 25 de investitori, dintre care 24 de persoane fizice şi un investitor persoană juridică.  

    Conform memorandumului, Tricomserv doreşte să-şi consolideze poziţia pe piaţa producătorilor şi distribuitorilor de echipamente de uz industrial şi uz domestic şi în domeniul soluţiilor de alimentare cu apă.

    „Piaţa echipamentelor de uz domestic prezintă un potenţial de creştere ridicat, iar o finanţare direcţionată către acoperirea acestui segment va asigura o creştere a cotei de piaţă pentru Tricomserv. Conducerea companiei intenţionează să finalizeze portofoliul actual de proiecte pentru care a încheiat acorduri în valoare totală 14,6 milioane de lei”, reiese din comunicat.

    Tricomserv a avut un profit de 921.210 lei în 2023, respectiv o cifră de afaceri de 10,5 milioane de lei, în scădere cu 22%, conform datelor de la Termene.ro. Acţionarii companiei sunt Ioan Varga (52,5%), Marin Negoiţă (42,5%) şi Iolanda-Ioana Varga (5%).

     

  • Bursă. CNAPM Constanţa, la care Fondul Proprietatea are o deţinere de 20%, estimează un impact de 132 mil. lei din „taxa pe stâlp” în 2025

    Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” (CNAPM), autoritate portuară pentru porturile maritime româneşti din Constanţa, Midia şi Mangalia, estimează un impact de 131,7 mil. lei al taxei pe stâlp în 2024, rezultat prin aplicarea unei cote de 1% la valoarea de inventar a construcţiilor, din care 7,83 mil. lei impozit aferent construcţiilor din proprietatea privată şi 123,85 mil. lei impozit aferent construcţiilor din domeniul public al statului primite în concesiune de companie.

    „Pentru construcţiile din domeniul public al statului, cuantumul impozitului pe construcţii (de 123.848.000 Lei) reprezintă 46,39% din totalul veniturilor realizate de companie în anul 2024 prin exploatarea bunurilor publice primite în concesiune şi administrare. CNAPM Constanta plăteşte deja o redevenţă de 3% din veniturile obţinute din exploatarea bunurilor aflate în proprietate publică (în 2024 valoarea acesteia a fost de 8.010.000 Lei)”, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Fondul Proprietatea (FP) deţine 20% din capitalul social al CNAPM Constanţa, participaţie evaluată la 371,7 mil. lei şi având o pondere de 16,52% în valoarea activului net total al Fondului la 15 ianuarie 2025. Franklin Templeton, administratorul FP, a primit şi o informare cu privire la convocarea acţionarilor CNAPM în data de 25 februarie având ca punct principal pe agendă „Informare privind impactul impozitului pe construcţii asupra bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025”.

    Administratorul anunţă că situaţiile financiare ale CNAPM pentru anul 2024 şi BVC-ul pentru 2025 nu au fost finalizate şi aprobate de acţionari până la acest moment şi că va evalua toate opţiunile în vederea protejării intereselor Fondului şi ale acţionarilor săi şi va lua măsuri în conformitate cu acestea.

    „Franklin Templeton va analiza împreună cu furnizorul extern de serviciu de evaluare impactul potenţial al tuturor informaţiilor primite de la CNAPM Constanţa corelat cu toate datele relevante privind evaluarea companiei şi va discuta rezultatul cu auditorul financiar al Fondului. Rezultatele vor fi incluse în situaţiile financiare auditate la 31 decembrie 2024 ale Fondului şi rapoartele ulterioare privind valoarea activului net (VAN) care urmează să fie publicate”, se mai arată în raport.

    Impozitul pe construcţii, supranumit „taxa pe stâlp”, de 1% asupra valorii construcţiilor existente în partimoniu, a fost reintrodusă de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanţa trenuleţ. Aceasta a mai fost introdusă de guvernul Ponta în 2014 şi eliminată de Dragnea în 2017, fiind un cuantum de 1,5% din valoarea construcţiilor. Potrivit estimărilor Swiss Capital, impozitul de 1% ar urma să aibă un impact de aproximativ 665 mil. lei în 2025 pentru marile companii listate la BVB.

     

  • Bursă. CNAPM Constanţa, la care Fondul Proprietatea are o deţinere de 20%, estimează un impact de 132 mil. lei din „taxa pe stâlp” în 2025

    Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” (CNAPM), autoritate portuară pentru porturile maritime româneşti din Constanţa, Midia şi Mangalia, estimează un impact de 131,7 mil. lei al taxei pe stâlp în 2024, rezultat prin aplicarea unei cote de 1% la valoarea de inventar a construcţiilor, din care 7,83 mil. lei impozit aferent construcţiilor din proprietatea privată şi 123,85 mil. lei impozit aferent construcţiilor din domeniul public al statului primite în concesiune de companie.

    „Pentru construcţiile din domeniul public al statului, cuantumul impozitului pe construcţii (de 123.848.000 Lei) reprezintă 46,39% din totalul veniturilor realizate de companie în anul 2024 prin exploatarea bunurilor publice primite în concesiune şi administrare. CNAPM Constanta plăteşte deja o redevenţă de 3% din veniturile obţinute din exploatarea bunurilor aflate în proprietate publică (în 2024 valoarea acesteia a fost de 8.010.000 Lei)”, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Fondul Proprietatea (FP) deţine 20% din capitalul social al CNAPM Constanţa, participaţie evaluată la 371,7 mil. lei şi având o pondere de 16,52% în valoarea activului net total al Fondului la 15 ianuarie 2025. Franklin Templeton, administratorul FP, a primit şi o informare cu privire la convocarea acţionarilor CNAPM în data de 25 februarie având ca punct principal pe agendă „Informare privind impactul impozitului pe construcţii asupra bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025”.

    Administratorul anunţă că situaţiile financiare ale CNAPM pentru anul 2024 şi BVC-ul pentru 2025 nu au fost finalizate şi aprobate de acţionari până la acest moment şi că va evalua toate opţiunile în vederea protejării intereselor Fondului şi ale acţionarilor săi şi va lua măsuri în conformitate cu acestea.

    „Franklin Templeton va analiza împreună cu furnizorul extern de serviciu de evaluare impactul potenţial al tuturor informaţiilor primite de la CNAPM Constanţa corelat cu toate datele relevante privind evaluarea companiei şi va discuta rezultatul cu auditorul financiar al Fondului. Rezultatele vor fi incluse în situaţiile financiare auditate la 31 decembrie 2024 ale Fondului şi rapoartele ulterioare privind valoarea activului net (VAN) care urmează să fie publicate”, se mai arată în raport.

    Impozitul pe construcţii, supranumit „taxa pe stâlp”, de 1% asupra valorii construcţiilor existente în partimoniu, a fost reintrodusă de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanţa trenuleţ. Aceasta a mai fost introdusă de guvernul Ponta în 2014 şi eliminată de Dragnea în 2017, fiind un cuantum de 1,5% din valoarea construcţiilor. Potrivit estimărilor Swiss Capital, impozitul de 1% ar urma să aibă un impact de aproximativ 665 mil. lei în 2025 pentru marile companii listate la BVB.

     

  • Unde să investeşti banii în 2025, de la bursă la crypto

    2024 a fost un an complicat şi volatil, dar investiţiile au continuat să prindă teren. Randamentele pe majoritatea claselor de active au fost spectaculoase, iar investitorii vor să ştie acum unde să se uite pentru a continua să câştige. Analiştii au început să contureze noi prognoze pentru 2025 şi sunt pregătiţi să împărtăşească perspectivele lor.

     

    În pofida neliniştilor şi incertitudinilor şi a volatilităţii inerente, anul 2024 a adus multe oportunităţi investitorilor în pieţele financiare şi a fost remarcabil în privinţa randamentelor. Cu excepţia obligaţiunilor, care au rămas puţin în urmă, aproape totul a mers bine – puţine pieţe de acţiuni au scăzut, iar unii indici au crescut cu peste 30%, aurul a urcat cu 27% în cel mai bun an din 2010 încoace, iar Bitcoin s-a apreciat cu 121% trecând de 100.000 de dolari. Pentru că totuşi randamentele trecute nu reprezintă o garanţie pentru randamentele viitoare, BUSINESS Magazin a cerut analiştilor de la casele de brokeraj europene câteva perspective pentru pieţele financiare globale în 2025, cu atenţie şi pe România. La apel, Bogdan Maioreanu, analist la eToro, Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, şi Horia Păcurar, branch manager la NAGA.

    Pe lângă direcţia activelor financiare, pe radarul analiştilor au fost anul trecut şi reducerile ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale, cum ar fi Banca Naţională a României. Fed a redus rata dobânzii de referinţă cu 1%, BCE cu 1%, iar BNR cu 0,5% şi probabil că vor mai urma multe altele în noul an, consideră Bogdan Maioreanu.

    „Datorită victoriei lui Donald Trump în alegerile din SUA, dolarul american este acum mai puternic. Euro a scăzut de la 1,12 la 1,04 dolari şi având în vedere planurile administraţiei Trump, această tendinţă ar putea continua în 2025. Din schimbarea puterii în SUA provine însă şi un risc care poate crea potenţiale focare de volatilitate. Un risc poate fi şi inflaţia, care în prezent încetineşte, dar ar putea fi influenţată de deciziile administraţiei Trump”, arată analistul.

    Mai mult, Claudiu Cazacu de la XTB spune că dolarul american a preluat impulsul dat şi de aşteptările pentru dereglementare, dar şi de cele privind dobânzile, aşteptate să rămână la niveluri relativ mai ridicate decât se estima înainte de alegeri. Această opţiune a fost confirmată de către Fed, cu efecte resimţite puternic în bursele americane înainte de Crăciun.

    „Pentru dolar, atitudinea băncii centrale se aliniază trendului ascendent. În perspectivă, însă, pieţele ar putea cântări mai atent efectele unora dintre politicile de limitare a imigraţiei şi ridicare a barierelor comerciale, inducând secvenţe de reajustare a valorii dolarului, chiar dacă continuarea trendului ar putea însemna în 2025 o testare a parităţii cu euro”, explică analistul.

    Cel mai important factor fundamental în 2025 pentru pieţele financiare va fi continuarea ciclului global de relaxare monetară, deoarece inflaţia în majoritatea economiilor dezvoltate este pe punctul de a atinge ţintele băncilor centrale. Perspectivele economice pentru cele două blocuri majore occidentale, Statele Unite şi Europa, urmează însă direcţii divergente, iar acest lucru va avea un impact asupra performanţei activelor financiare.

    „Creşterea mare a productivităţii şi munca disponibilă sporită au stimulat economia SUA, în timp ce în Europa, efectele conflictului din Ucraina şi încetinirea economică din China au împins ţări precum Germania, care reprezintă 25% din PIB-ul zonei euro, în recesiune. Previziunile de creştere a PIB-ului pentru 2025 în zona euro sunt de 0,5% şi de 2,1% în Statele Unite”, adaugă Horia Păcurar.

    Cu o creştere relativ puternică în SUA şi o rată a şomajului aşteptată să fie în jur de 4,4% şi inflaţia la 2,5%, Rezerva Federală nu va fi forţată să reducă agresiv ratele dobânzilor, care sunt estimate să fie în jur de 4% în 2025. Între timp, în Europa, prognoza este pentru o economie slabă la limita recesiunii, cu o inflaţie de 1,9%, astfel încât BCE va putea continua să reducă ratele la 1,75%-2,0%.

    „Aceste aşteptări privind diferenţele de rate ale dobânzilor produc deja un efect pe piaţa valutară, dolarul întărindu-se faţă de toate monedele pereche, iar acest lucru va continua cel mai probabil şi în 2025. Perechea EUR/USD se tranzacţionează deja în jurul valorii de 1,05, sub media mobilă a ultimilor 20 de ani, ameninţând să ajungă la nivelul psihologic al parităţii cu dolarul şi chiar mai jos. Sunt niveluri care, deşi expansive pentru economia europeană (făcând exporturile mai ieftine), ar putea îngreuna atingerea ţintelor de inflaţie. O altă pereche valutară care va fi atent monitorizată anul viitor va fi USD/JPY. Această pereche este foarte sensibilă la ratele dobânzilor din SUA (corelaţie pozitivă), iar cu ratele dolarului puţin probabil să scadă semnificativ, impulsul ascendent al perechii va rămâne, un lucru care nu va fi pe placul autorităţilor japoneze care nu doresc o slăbire excesivă a monedei lor”, mai spune reprezentantul NAGA.

    O mare parte din expansiunea pieţelor bursiere din SUA s-a datorat celor trei piloni principali: puterea economiei americane, politica monetară a Fed de reducere a ratelor dobânzilor şi creşterea puternică a profiturilor companiilor. Privind spre 2025, aceşti piloni pare că sunt încă în picioare.

    „S&P se aşteaptă la o creştere de două cifre a profiturilor, cu o creştere medie a profitului pe acţiune de 12,7%. Economia SUA rămâne solidă, iar piaţa muncii se află, de asemenea, la un nivel bun, în ciuda faptului că a arătat o anumită slăbiciune şi vulnerabilitate vara trecută, iar îngrijorările s-au estompat în ultima vreme. Totuşi, piaţa muncii rămâne un risc pentru 2025”, spune Bogdan Maioreanu.

     

    Acţiuni, obligaţiuni, aur sau crypto?

    Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 59% dintre investitorii individuali la nivel global se aşteaptă ca piaţa bull să continue. Investitorii români sunt şi mai optimişti, 76% dintre cei intervievaţi aşteptându-se la acest lucru. Când vine vorba despre ce pieţe de acţiuni vor oferi cele mai bune randamente în 2025, 46% dintre investitorii români mizează pe Statele Unite, 37% pe Europa şi 24% pe piaţa chineză.

    Dacă aruncăm o privire la indicii bursieri de referinţă la nivel global, putem observa că randamentele din 2024 au fost destul de bune în ţări precum Slovenia (33,6%), Ungaria (30,9%), Croaţia (29,3%), SUA (29,6% pentru NASDAQ Composite şi 23,3% pentru S&P 500), Japonia (19,2%), Germania (18,9%), dar şi România (16,2% pentru BET-TR şi 8,8% pentru BET). Cu toate că indicii bursieri din SUA şi cel din Germania au ajuns la maxime record, investitorii privesc cu oarecare îngrijorare noul an, deşi din motive diferite.

    În Europa, dificultăţile structurale sunt amplificate de contracţia industrială, neîncrederea consumatorilor şi incertitudinea politică. „Aceste tendinţe ar putea continua, punând presiune relativă pe bursele europene în raport cu cele americane, în ciuda unor indicatori de evaluare precum P/E care le poziţionează în zona ieftină, mai ales în comparaţie cu cele din SUA”, afirmă Claudiu Cazacu.

    Totuşi, în termeni absoluţi, adaugă el, bursele ar putea saluta unele timide semnale macro mai optimiste şi direcţia dobânzilor setată de BCE. Pe de altă parte, un indicator al nervozităţii în SUA a fost şi că indicele Dow Jones a înregistrat în decembrie cea mai lungă serie de sesiuni în scădere consecutive din ultimii 50 de ani.

    „Companiile din tehnologie au continuat să strălucească, liderul detaşat fiind Nvidia, fanionul AI. Pare posibil ca fructele coapte aflate la îndemână să fi fost culese, iar atenţia să se îndrepte şi spre firme din alte sectoare care vor reuşi să devină mai productive cu ajutorul inteligenţei artificiale. Rotaţia sectorială ar putea continua. În linii mari, fără noi salturi revoluţionare ale tehnologiei, cotaţiile din domeniu ar putea intra într-o perioadă de consolidare”, mai spune Cazacu.

    Despre rotaţia sectorială vorbeşte şi Bogan Maioreanu, care spune că la începutul acestui an, totul era concentrat pe tehnologie, iar acest sector s-a descurcat foarte bine, dar spre sfârşitul anului 2024 alte sectoare au recuperat decalajul, ceea ce înseamnă că investitorii caută să se diversifice odată ce evaluările companiilor devin prea mari.

    „Această tendinţă este probabil să continue şi în 2025, deoarece pieţele se aşteaptă ca ratele dobânzilor să continue să scadă, ceea ce va ajuta anumite sectoare şi companii, cum ar fi cele cu capitalizare mică”, preconizează el.

    Pe piaţa globală de acţiuni, accentul va rămâne pe performanţa pieţei de acţiuni din SUA, care, ca de obicei, va stabili ritmul pentru alte pieţe. Factorii pozitivi de pe partea ofertei rămân în vigoare pentru acţiunile americane, spune Horia Păcurar.

    „Posibilitatea ca aceşti factori să dispară reprezintă un risc major, deşi politica fiscală expansionistă aşteptată sub noua administraţie Trump ar trebui să atenueze orice impact negativ asupra creşterii. Per ansamblu, acţiunile americane au generat randamente puternice în ultimii ani. 2024 nu a făcut excepţie, cu o creştere a câştigurilor şi a rapoartelor preţ/câştig peste aşteptări. Întrebarea cheie pentru investitori este: ce urmează?”

    Reprezentantul NAGA mai spune că evaluările din SUA sunt ridicate, dar nu atât de exagerate pe cât sugerează metricile tradiţionale. În ciuda ratelor mai mari ale dobânzilor, multe corporaţii mari s-au protejat de politica monetară mai restrictivă prin blocarea în avans a unor costuri scăzute de împrumut.

    „Mai important, piaţa s-a concentrat tot mai mult pe sectoare orientate spre creştere, cum ar fi tehnologia, care susţin evaluări mai ridicate, deşi o dezvoltare economică negativă ar putea expune vulnerabilitatea evaluărilor actuale ale pieţei de acţiuni”, explică acesta.

    Astfel, investitorii vor urmări cu atenţie acţiunile din tehnologie, în special cele implicate în dezvoltările de AI, atât AI generativ, cum este cazul Microsoft, Google sau Meta, cât şi inteligenţa artificială legată de microcipuri, cum este cazul Nvidia. Privind la perspectivele investiţionale pentru 2025, principala concluzie este că se aşteaptă un al treilea an consecutiv pozitiv pentru acţiuni. Cu toate acestea, este greu de imaginat că preţurile acţiunilor vor creşte chiar mai mult decât au făcut-o în 2023 şi 2024.

    „Evaluările deja ridicate ale companiilor de pe piaţa americană pot face aceste acţiuni mai puţin atractive pentru investitori. Ca urmare, asistăm deja la diversificarea în alte sectoare sau chiar în alte clase de active. În ciuda riscurilor potenţiale, climatul este încă unul bun pentru activele de risc”, constată Bogan Maioreanu.

    În general, cele mai mari fluxuri de investiţii din partea marilor fonduri de investiţii şi de pensii în 2025, care vor fi motorul pieţei, vor merge atât către titluri de stat, cât şi către titluri corporative cu venit fix, datorită mediului cu rate scăzute ale dobânzilor şi inflaţiei.

    „Asta ar trebui să ducă la o pierdere a interesului investitorilor pentru aur, deoarece metalul galben este utilizat în mod tradiţional de investitori ca o protecţie împotriva inflaţiei şi, de obicei, are o corelaţie negativă cu preţul dolarului”, explică Horia Păcurar.

    Totuşi, în ultimul timp s-a aflat că băncile centrale, în special cea din China, au cumpărat aur pentru rezervele lor, încercând să le diversifice în detrimentul dolarului american. Totul va depinde de cum va evolua scenariul geopolitic. Mai puţină tensiune ar trebui să ducă la o pierdere a interesului pentru aur şi invers.

    „Aurul a avut un an cu niveluri record, dar a pierdut din susţinere după alegerile din SUA. Cu multiple surse de risc economic şi politic, dar şi cu dobânzi care nu par să scadă atât de repede pe cât se spera anterior, aurul ar putea urma tendinţele sale de durată, ascendente, dar cu o viteză relativ mai scăzută, cu excepţia unor evenimente geopolitice majore”, afirmă şi Claudiu Cazacu.

    În cele din urmă, 2025 va fi, fără îndoială, un an în care criptomonedele vor câştiga atenţie. Bitcoin a gustat în mare parte din aşteptările constructive ale poziţiei foarte favorabile domeniului a noii administraţii americane. Intrările investitorilor instituţionali, interesul speculativ pentru produse derivate şi etapa tehnică de „halving” au avut o contribuţie notabilă.

    „Victoria copleşitoare a lui Trump şi sprijinul său decisiv pentru criptomonede, după numirea lui Paul Atkins în fruntea Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Burse, au oferit un impuls extraordinar unor active precum Bitcoin, care pentru prima dată a depăşit pragul de 100.000 de dolari. Paul Atkins este un susţinător al activelor digitale şi consideră că pieţele de capital trebuie să fie consolidate şi inovate prin includerea acestor active. Teama de reglementări restrictive dispare, iar interesul investitorilor va continua să crească”, spune Horia Păcurar.

    Pe de altă parte, dobânzile care pot rămâne la niveluri înalte faţă de anii trecuţi, nervozitatea capitalurilor şi chiar şi anunţul despre calculatorul cuantic dezvoltat de Google sunt argumente pentru o atitudine mai rezervată. „Deşi nu ne-ar surprinde dacă valorile finale ale anului ar fi peste cele din decembrie, ezitările în jurul pragului de 100.000 şi argumentele de mai sus ar putea însemna în 2025 şi perioade de ajustări deosebit de semnificative pentru Bitcoin”, completează Claudiu Cazacu.

     

    Cât despre România…

    După ce economia României a încetinit în 2024, creşterea PIB-ului este preconizată să accelereze în 2025. Comisia Europeană estimează o creştere de 2,5% anul viitor, datorită unei reluări treptate a cererii externe şi a exporturilor, a unei noi relaxări a condiţiilor financiare, a rezilienţei consumului privat şi a unei accelerări a investiţiilor private. Toate acestea sunt veşti bune pentru bursa românească, dar incertitudinea rămâne ridicată din cauza măsurilor fiscale pe care guvernul le-ar putea implementa pentru a aborda deficitul bugetar mare.

    „România se află încă într-o fază electorală la începutul anului 2025, cu repetarea alegerilor prezidenţiale. Ultimele au adus o lebădă neagră, guvernul fiind, între cele două tururi, în imposibilitatea de a împrumuta bani de pe pieţele internaţionale, bursa fiind în scădere accentuată, iar investitorii străini regândindu-şi investiţiile. De aceea, este important ca noul guvern român să restabilească încrederea investitorilor în economie şi în stabilitatea ţării”, arată eToro.

    Pe măsură ce discuţia despre creşterea taxelor se intensifică, creşte şi teama de o majorare a inflaţiei. Potrivit ultimului sondaj Romanian Investor Beat, investitorii români individuali consideră inflaţia ca fiind a doua cea mai mare ameninţare externă la adresa portofoliilor lor de investiţii (25%), imediat după potenţiala recesiune a economiei globale (26%) şi înaintea unei potenţiale recesiuni a economiei româneşti (15%).

    „Prin urmare, începutul anului 2025 ar putea aduce o anumită incertitudine pe pieţe, în special în ceea ce priveşte reformele fiscale şi bugetare pe care noul guvern va trebui să le implementeze pentru a reduce deficitul bugetar, dar şi alegerile prezidenţiale se pot adăuga la aceasta. Per ansamblu, creşterea prognozată a PIB în acest an este o veste bună pentru investitorii români şi ar putea aduce un nou an pozitiv pentru bursa de la Bucureşti”, spune Bogdan Maioreanu.

    Şi Horia Păcurar anticipează că în 2025 bursa românească îşi va continua creşterea din 2024. El spune că inflaţia este în scădere, PIB-ul ar trebui să crească cu 2,6%, iar investiţiile finanţate de UE vor stimula economia.

    „Cu toate acestea, un deficit public semnificativ de 8% din PIB, impredictibilitatea politică şi ratingul BBB- al Fitch evidenţiază vulnerabilităţi fiscale care ar putea submina încrederea investitorilor. Principalele oportunităţi rămân în sectoare precum tehnologia şi energia regenerabilă.”

    Cert este că piaţa de acţiuni de la BVB va continua să fie volatilă şi în 2025, poate chiar mai volatilă decât în 2024. Provocările ţin, printre altele, de nevoile de ajustare a variabilelor bugetare, de contextul economic european şi de incertitudinile care afectează încrederea consumatorilor şi mediului de afaceri.

    „Condiţiile de finanţare a statului vor fi urmărite mai atent decât anul anterior, şi ar putea putea sta la baza unei prudenţe sporite a investitorilor. Cu toate acestea, comprimarea aşteptărilor, observată deja în toamna/iarna aceasta, ar putea însemna şi episoade de optimism, posibil de durată limitată, în timp ce la nivelul întregului an perspectivele actuale sunt, în opinia noastră, mai degrabă rezervate”, conchide Claudiu Cazacu.   

    Perspective pentru România 

    eToro: Începutul anului 2025 ar putea aduce o anumită incertitudine pe piaţa de capital locală, în special în ceea ce priveşte reformele fiscale şi bugetare pe care noul guvern va trebui să le implementeze pentru a reduce deficitul bugetar, dar şi alegerile prezidenţiale se pot adăuga la aceasta. Per ansamblu, creşterea prognozată a PIB în acest an este o veste bună pentru investitorii români şi ar putea aduce un nou an pozitiv pentru bursa de la Bucureşti.

    XTB: Bursa locală ar putea înregistra un an încă şi mai volatil decât 2024. Provocările ţin, printre altele, de nevoile de ajustare a variabilelor bugetare, de contextul economic european şi de incertitudinile care afectează încrederea consumatorilor şi mediului de afaceri. Condiţiile de finanţare a statului vor fi urmărite mai atent decât anul anterior şi ar putea sta la baza unei prudenţe sporite a investitorilor. Cu toate acestea, comprimarea aşteptărilor, observată deja în toamna/iarna aceasta, ar putea însemna şi episoade de optimism, posibil de durată limitată.

    NAGA: În 2025, se anticipează că bursa românească îşi va continua creşterea din 2024. Inflaţia este în scădere, PIB-ul ar trebui să crească cu 2,6%, iar investiţiile finanţate de UE vor stimula economia. Cu toate acestea, un deficit public semnificativ de 8% din PIB, impredictibilitatea politică şi ratingul BBB- al Fitch evidenţiază vulnerabilităţi fiscale care ar putea submina încrederea investitorilor. Principalele oportunităţi rămân în sectoare precum tehnologia şi energia regenerabilă.

  • Compania Moderna, vedeta pandemiei de Covid, scade pe bursa americană cu 20% după ce îşi reduce estimările de vânzări pentru 2025. Moderna pierde accelerat cotă de piaţă, în timp ce americanii nu mai vor să se vaccineze

    Moderna şi-a redus luni estimările de vânzări pentru anul 2025 cu aproximativ 1 miliard de dolari din cauza unor dificultăţi spre finalul anului, scrie CNBC.

    Moderna prognozează acum ca veniturile din 2025 să fie între 1,5 miliarde şi 2,5 miliarde de dolari, majoritatea veniturilor fiind în a doua jumătate a anului. Majoritatea acestor vânzări vor proveni din vaccinul Moderna pentru Covid şi vaccinul nou lansat pentru virusul sinciţial respirator, potrivit unui comunicat.

    Acţiunile Moderna au deschis luni în scădere cu 20%. Alte acţiuni ale companiilor de vaccinuri au scăzut de asemenea, cu Novavax în minus cu 6% şi BioNTech în minus cu 4%.

    Jamey Mock, CEO-ul Moderna, a subliniat câţiva factori care ar putea afecta vânzările, inclusiv concurenţa crescută pe piaţa vaccinurilor pentru Covid.

    El a spus că procentul Moderna din piaţa americană a vaccinirulor a scăzut de la 48% în 2023 la 40% la sfârşitului anului 2024.

    Mock a spus că al doilea factor este reducerea ratei de vaccinare, care a scăzut cu aproximativ 7% în toamna anului 2024 faţă de 2023.

  • Nvidia îşi consolidează poziţia de lider în AI: Compania a investit 1 miliard de dolari în start-up-uri din tehnologie în 2024. Multe din aceste firme cumpărau deja procesoare Nvidia, esenţiale în dezvoltarea inteligenţei artificiale

    Nvidia a investit 1 miliard de dolari în preluarea companiilor din AI în 2024, devenind un jucător cheie în industrie, scrie FT.

    Astfel, compania a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari în finanţarea a 50 de start-up-uri, precum şi încheierea unor dealuri.

    În marea lor majoritate, aceste companii dezvoltă tehnologie „core AI” care necesită o putere de calcul uriaşă, devenind astfel clienţi Nvidia.

    Giganţii din tehnologie au cumpărat procesoare Nvidia în valoare de zeci de miliarde de dolari în ultimii doi ani după creşterea exponenţială a investiţiilor în industrie. În acest timp, Microsoft, Apple şi Google caută soluţii pentru a-şi reduce dependenţa de Nvidia, dezvoltându-şi propriile procesoare.

    În anul 2024 acţiunile Nvidia au crescut cu 171%, iar compania a atins o capitalizare de 3.289 de miliarde de dolari.

  • Se simte criza în Est: Bursa din Singapore, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, s-a lovit de cel mai căzut număr de companii listate din ultimii 20 de ani. Autorităţile au intrat în alertă şi încearcă să oprească declinul pieţei de capital

    Numărul companiilor listate la bursa din Singapore a atins cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, după ce doar patru companii au fost listate la bursă în acest an şi mai multe au fost delistate, iar autoritatea de reglementare din oraşul-stat caută acum să oprească declinul pieţei de capital, scrie Financial Times.

    Numărul de companii listate la bursa din Singapore a scăzut la 617 în octombrie, cel mai scăzut nivel din septembrie 2004. Cifra a fost în scădere constantă de la atingerea unui maxim de 782 în 2013, companiile naţionale fiind atrase de listările din străinătate, în special pe pieţele mai mari şi mai efervescente, cum ar fi SUA.

    Shein, compania chineză de fast fashion cu sediul în Singapore, urmăreşte o listare la Londra, cu o evaluare potenţială care se ridică la 50 de miliarde de lire sterline, ceea ce ar face-o una dintre cele mai mari companii listate la bursă din Regatul Unit. Mai multe dintre cele mai cunoscute businessuri din Singapore, inclusiv superaplicaţia Grab şi grupul de comerţ electronic Sea, au optat pentru listarea la New York în ultimii ani.

    Singapore a beneficiat de o avalanşă de capital privat care a intrat în oraşul-stat, care a coincis cu un sector de family office aflat în plină expansiune, în timp ce SGX a construit, de asemenea, pieţe puternice de tranzacţionare a obligaţiunilor, a instrumentelor derivate şi a fondurilor de investiţii imobiliare. Dar a avut dificultăţi în a transfera această creştere în listări.

    În cursul verii, Autoritatea Monetară din Singapore a lansat o revizuire a pieţelor de acţiuni din ţară, cu un grup de experţi care a inclus şefii SGX, ai autorităţii monetare şi ai Temasek, compania de investiţii deţinută de stat.

    Grupul urmează să îşi prezinte concluziile în luna august a anului viitor şi a discutat până în prezent modalităţi de atragere a mai multor administratori de fonduri care să investească pe piaţa bursieră pentru a rezolva problemele legate de cerere şi pentru a încuraja mai multe companii să se listeze.

    „Trebuie să facem atractivă  listarea pentru companii şi ca să vedem mai mulţi administratori de fonduri pe piaţă, iar aceştia vor fi atraşi doar de perspectiva de a investi în companii bune.”

    Autoritatea de reglementare a afirmat într-o declaraţie: „Au apărut multe idei, deoarece grupul de revizuire se angajează pe scară largă cu multe grupuri de părţi interesate, iar discuţiile grupului de revizuire sunt încă în curs de desfăşurare.”

    Mai mulţi bancheri de investiţii au declarat pentru Financial Times că 2024 va fi probabil un moment critic din perspectiva listărilor în Singapore, din cauza incertitudinii politice a alegerilor generale din întreaga lume. Ei au afirmat însă că există o cerere şi că lucrează la mai multe listări pentru 2025.

    Cea mai mare companie listată, grupul de healthcare Singapore Institute of Advanced Medicine, a pierdut 71% din capitalizarea de piaţă de la listarea din martie, după ce a raportat pierderi mari. Auditorul său, PwC, a fost reticent cu privire la capacitatea sa de a-şi continua activitatea în cursul verii.

    Pieţele bursiere din întreaga lume – în special Londra – au încercat să atragă companii, însă rivalul principal a fost piaţa de capital din SUA, cu care alte burse n-au reuşit să ţină pasul.

    Potrivit Dealogic, suma obţinută prin IPO-uri în Asia de Sud-Est în acest an este cea mai mică din ultimii 10 ani.

    Chiar şi aşa, Malaezia a avut 46 de listări în acest an, comparativ cu 39 în Indonezia şi 28 în Thailanda. În timp ce Filipine a avut doar trei listări, valoarea lor totală de 197 de milioane de dolari a depăşit cu mult valoarea de 31 de milioane de dolari din Singapore.

  • Cei şapte magnifici care au salvat bursa din Germania şi au sfidat crizele anul acesta. Unul este gigantul software SAP. Un altul, colosul din apărare Rheinmetall

    Germania este bolnavul Europei. Industria manufacturieră este în recesiune. Economia este în stagnare. Despre modelul de creştere economică, bazat pe energie ieftină din Rusia şi pieţe de export mari şi fără bariere, se spune că trebuie schimbat. Peste toate acestea se suprapune o criză politică. Şi totuşi, anul acesta Dax, indicele principal al bursei de acţiuni germane, a sfidat turbulenţele şi a crescut cu aproape 20%, mai mult decât alte burse mari europene, cum ar fi cele din Franţa şi Marea Britanie.

    Indicele Stoxx Europe 600 de referinţă pentru Europa a urcat cu doar 5%. Motorul principal de creştere al DAX-ului sunt acţiunile unui grup de şapte companii uriaşe, “cei şapte magnifici” ai Germaniei, după cum scrie Financial Times, care face referire la un celebru film western american, “The Magnificent Seven”. Aceste companii sunt: gigantul de software SAP, producătorul gigant de armament şi tehnică de luptă Rheinmetall, conglomeratul industrial Siemens, Siemens Energy, Deutsche Telekom şi asigurătorii Allianz şi Munich Re.

    Numai SAP a contribuit cu aproape 40% la avansul Dax, acţiunile sale crescând cu peste 70% ca urmare a tranziţiei clienţilor de business la cloud.

    Acesta reprezintă o proporţie mai mare din indice decât cea a sectorului auto, care cuprinde Volkswagen şi Mercedes-Benz, ambele acţiuni fiind pe roşu în acest an.

    SAP a beneficiat de apetitul uriaş al pieţei în acest an pentru acţiunile cu expunere la inteligenţa artificială. În acest scop, compania şi-a mutat orele de publicare a câştigurilor de la dimineţile europene la perioada de după închiderea burselor de la Wall Street pentru a avea mai multă expunere la investitorii şi analiştii nord-americani.

    În octombrie, SAP a înlocuit producătorul olandez de echipamente de semiconductori ASML în poziţia de cea mai mare companie de tehnologie din Europa.

    „Acţiunile din tehnologie au fost povestea acestui an şi, din păcate, în Europa avem doar doi jucători majori: ASML şi SAP”, a explicat Marc Halperin, manager de active la Edmond de Rothschild.

    „Glazura de pe tort este AI.” Cele şapte companii care au propulsat în sus Dax au beneficiat de o varietate de impulsuri, Rheinmetall urcând cu 110% în acest an, pe fondul aşteptărilor că vor creşte cheltuielile cu apărarea în Europa, în timp ce Siemens Energy a avansat 330% datorită cererii tot mai mare de energie regenerabilă.