BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Bucureşti, sub Cod galben de caniculă: temperaturi de până la 35°C

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză specială pentru municipiul Bucureşti, valabilă de marţi, 15 iulie, ora 12:00, până joi, 17 iulie, ora 10:00.

    Pe parcursul acestei perioade, capitala va fi afectată de un val de căldură persistentă, însoţit de disconfort termic accentuat.

    În prima parte a intervalului, până miercuri dimineaţă, vremea va fi caniculară, cu cer temporar noros şi condiţii pentru averse slabe.

    Maxima termică va ajunge la 35°C, iar minima va coborî doar până la 18…21°C. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, semnalând disconfort termic semnificativ.

    În a doua parte a intervalului, între 16 iulie ora 10:00 şi 17 iulie ora 10:00, vremea se va menţine caniculară, iar disconfortul termic va rămâne ridicat.

    Cerul va deveni variabil, cu înnorări şi posibile fenomene de instabilitate atmosferică în a doua parte a zilei şi noaptea sunt prognozate averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului.

    Temperaturile se vor menţine ridicate, cu maxime de 34…35°C şi minime nocturne de 19…21°C.

  • Harta burselor: La Tel Aviv se tranzacţionează zilnic acţiuni de 610 mil. euro – de 50 de ori mai mult decât la Bucureşti, în Israel, o ţară cu jumătate din populaţia României, dar cu un PIB cu 50% mai mare. Cele mai mari companii: Bank Leumi, Bank Hapoalim şi Elbit Systems

    Ziarul Financiar continuă proiectul „harta burselor”, prin care compară dimensiunea şi dinamica principalelor pieţe de capital din Europa. 

    Dar pentru astăzi, într-o nouă etapă, ZF extinde analiza şi va începe să abordeze individual şi bursele din afara continentului european, pentru a oferi cititorilor o imagine mai clară despre poziţia pieţei de capital din România în peisajul mondial al investiţiilor.

    Prima oprire este în Israel, o ţară cu o populaţie de 9,8 milioane de locuitori şi un PIB de 560 miliarde de euro, semnificativ peste cel al României, estimat la 370 miliarde de euro, în condiţiile unei populaţii de aproximativ 19 milioane.

    Bursa de la Tel Aviv numără 960 de companii listate şi înregistrează o capitalizare totală de 371 miliarde de euro, comparativ cu doar 320 de companii listate şi o capitalizare de 51,7 miliarde de euro în cazul Bursei de Valori Bucureşti. 

    Pe bursa israeliană se tranzacţionează zilnic acţiuni în valoare de 607 milioane de euro, adică de peste 50 de ori mai mult decât la Bucureşti, unde lichiditatea medie zilnică este de aproximativ 12 milioane de euro, potrivit datelor Bloomberg solicitate de ZF de la Intercapital ETF. 

    Bank Leumi, cel mai mare jucător de pe piaţa israeliană, are o capitalizare bursieră de 22 miliarde de euro, fiind urmat de Bank Hapoalim (20 mld. euro) şi Elbit Systems (18 mld. euro), companie de tehnologie şi apărare cu expunere internaţională.

    La Bucureşti cele mai mari companii sunt Hidroelectrica (10,9 mld. euro), OMV Petrom (9,5 mld. euro) şi Banca Transilvania (5,6 mld. euro). 

    În Israel, sectorul bancar şi industria de apărare joacă un rol central pe bursă, în timp ce în România cele mai mari companii sunt dominate de sectorul energetic, în mare parte controlat de stat.

    Israel are un ecosistem dezvoltat de investiţii, cu o prezenţă semnificativă a fondurilor instituţionale şi o cultură antreprenorială orientată spre listare şi creştere prin piaţa de capital. România, în schimb, are un grad redus de intermediere financiară şi un free-float limitat la majoritatea companiilor listate, ceea ce contribuie la lichiditatea scăzută.

     

    Prin extinderea proiectului „Harta Burselor”, ZF îşi propune să compare pieţele de capital internaţionale din perspectiva investitorului român: dimensiune, lichiditate, companii-cheie, sector dominant, accesibilitate şi impact asupra economiei. 

    Mai multe detalii aici: Bursă. Cum poate fi redusă prăpastia de lichiditate dintre bursa de la Bucureşti şi bursele din regiune? Polonia rulează de 40 de ori mai mult pe zi, Ungaria de 5 ori, iar Cehia de 4 ori. Germania şi Franţa sunt din altă lume cu tranzacţii de 500-600 de ori mai mari. Măcar îi batem pe bulgari şi pe croaţi

     


     

     

  • Val de optimism în Europa: Bursa de Valori de la Bucureşti atinge un nou maxim istoric. La fel şi Frankfurt. În Ungaria indicele BUX sparge în premieră 100.000 de puncte. La Varşovia compania petrolieră Orlen scrie istorie cu o capitalizare de 24 mld. euro, în urcare cu 80% anul acesta. Ce mişcă bursele?

    Un val de optimism a cuprins joi bursele europene, în pofida anunţurilor recente despre posibile tarife americane ridicate, veşti pe care pe investitorii par să le trateze ca manevre de negociere, mizând pe relaxarea tarifelor în săptămânile următoare şi pe un posibil acord între Uniunea Europeană şi administraţia de la Washington.

    Acest sentiment pozitiv se reflectă şi la Bursa de Valori Bucureşti, unde indicele BET creşte la ora redactării acestei ştiri cu 0,8%, atingând un maxim istoric de 18.905 puncte, arată datele agregate de ZF. Doar că volumele sunt mici.

    “Volumele rămân destul de scăzute, posibil să vină un val de optimism din zona retail. Conform unor declaraţii ale Ministrului Finanţelor, pachetul de măsuri fiscale a fost apreciat de Comisia Europeană ca un pas important în corectarea deficitului. Cel mai probabil aceste informaţii au adus o notă de optimism în piaţă”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. Cea mai tranzacţionată acţiune acum la Bucureşti este Transelectrica – 3,4 mil. lei în ziua corecţiei ex-date.

    Presa din Ungaria titrează astăzi: “Moment istoric pe Bursa de la Budapesta — indicele BUX depăşeşte pragul de 100.000 de puncte!” iar jurnaliştii de la portofoliu.hu notează că indicele a atins o bornă istorică, trecând pentru prima dată de pragul psihologic de 100.000 de puncte.

    Performanţa reflectă evoluţia pe termen lung a bursei maghiare, cu lideri precum OTP, Mol, Richter şi Magyar Telekom, care au contribuit decisiv la creşterea indicelui. Deşi BUX a crescut puternic în ultimii ani, inclusiv prin reinvestirea dividendelor, performanţa ajustată cu inflaţia arată că, pe termen lung, indicele rămâne în urma unor pieţe majore precum DAX, Nikkei sau S&P 500.

    La Frankfurt, indicele DAX creşte cu 0,2% la un nivel record, susţinut de aşteptările investitorilor privind o rezolvare blândă a disputelor globale privind tarifele. Creşterea a fost impulsionată în special de acţiunile din sectoarele economice sensibile, dependente de export, precum industria auto, scrie presa externă. în cursul zilei, DAX a atins un maxim de 24.639 puncte, depăşind recordul din iunie. Totuşi, analiştii avertizează că optimismul excesiv poate fi periculos, iar piaţa manifestă o „indiferenţă prudentă” faţă de tensiunile tarifare în curs.

    La Varşovia, compania petrolieră de stat Orlen a spart pragul de 100 mld. zloţi (25 mld. euro) după o creştere spectaculoasă de 80% anul acesta. Orlen a devenit astfel cea mai valoroasă companie poloneză listată, detronând PKO BP, care se menţine aproape de recordul său de capitalizare. Indicele WIG20 creşte cu 0,1% la 2.900 de puncte.

     

  • Tur-operatorul internaţional Join UP! ajunge la venituri record de 40 milioane euro în România, bifând o creştere de 160% a businessului în ultimul an

    Tur operatorul Join UP! a înregistrat în România venituri record de 40 milioane euro în anul calendaristic 2024, ceea ce înseamnă o creştere de peste 160% faţă de perioada anterioară.

    Astfel, în 2024 a trimis în vacanţă peste 50.000 de turişti, înregistrând o creştere de aproape două ori a afacerilor, faţă de anul anterior. Şi valoarea unui pachet de vacanţă a crescut, ajungând la o medie de peste 700 euro/persoană.

    În prezent, compania lucrează cu peste 1100 de agenţii de turism partenere în România, ceea ce înseamnă 70% din piaţa agenţiilor revânzătoare active[1, respectiv 100% dintre cele mai mari agenţii de turism din România, după cifra de afaceri.

    Cu extinderea constantă a numărului de locuri, a destinaţiilor şi oraşelor din care operează zboruri directe, Join UP! România a ajuns în prezent unul dintre turoperatorii cu cea mai mare extindere geografică în ceea ce priveşte oraşele de plecare.

    Astfel, în acest sezon estival, compania operează zboruri charter cu plecări din 12 oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Suceava, Arad, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Craiova, Sibiu şi Târgu Mureş.

    De asemenea, în acest sezon, compania oferă peste 150.000 de locuri, în destinaţii precum Turcia, Egipt (Sharm El Sheikh, Hurghada, Alamein), Cipru, Tunisia, Tenerife şi Grecia.

    Compania rămâne lider în ce priveşte pachetele turistice în Egipt, fiind operatorul de turism care oferă cel mai mare număr de locuri către această destinaţie. Join UP! a lansat în premieră în România zboruri către o nouă destinaţie exclusivă, El Alamein, Egipt, care vine în portofoliul solid al companiei alături de Sharm El Sheikh şi Hurghada.

    De asemenea, în ultimul an, compania şi-a extins expertiza în pachete turistice în Turcia, unde oferă peste 60.000 de locuri, ceea ce o plasează în top 3 tur-operatori din piaţă.

    „Pentru noi, 2024 a fost un test de rezilienţă — un an care ne-a evidenţiat principalele puncte vulnerabile şi ne-a determinat să evoluăm. Începând din toamnă, am înfiinţat un departament extins Help Desk şi Soluţionare a reclamaţiilor, am consolidat echipele de vânzări şi marketing şi, cel mai important, am lucrat intens la îmbunătăţirea produsului: selecţia destinaţiilor, a hotelurilor şi a preţurilor. Aceste schimbări au început deja să dea rezultate. Rezervările timpurii pentru vara 2025 arată un progres solid, iar în prezent avem cea mai largă listă de oraşe de plecare de până acum. Nu urmărim doar creşterea, ci un progres real — şi pentru asta construim în fiecare zi”, declară Kateryna Ushakova, Director Regional Europa, Join UP!.

    „Privim spre viitor cu încredere şi obiective clare: consolidarea poziţiei în piaţă, extinderea portofoliului şi menţinerea unei relaţii durabile cu agenţiile de turism. Ne dorim un 2025 în care vacanţele să fie mai uşor de accesat, mai rapide de rezervat şi mai aproape de toată lumea”, adaugă Kateryna Ushakova.

    În ultimul an, au fost lansate noi departamente, precum Helpdesk şi de soluţionare a reclamaţiilor, un serviciu extins de suport pentru clienţi în limba locală – iar recent, Departamentul de Transport Aerian (AVIA) – toate noutăţi care reflectă o îmbunătăţire clară a modului în care funcţionează operaţiunile.

    Zborurile către Egipt sunt operate prin flotă proprie, de SkyUp Airlines, partenerul strategic al touroperatorului.

    Join UP! România şi-a crescut garanţia bancară oferită în numerar de la 200.000 euro la 400.000 euro, sumă blocată în favoarea clienţilor, prin Ministerul Turismului.

    Compania Join UP! este în plină expansiune, fiind prezentă în 10 ţari, printre care Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Ungaria. Turoperatorul are un portofoliu de peste 1600 de hoteluri, din care peste 160 exclusive.

    Entităţile sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe toate pieţele pe care operează. Peste 5.5 milioane de turişti aleg să meargă în vacanţă cu Join UP!, în fiecare an. La nivel global, brandul are afaceri de peste 400 milioane de euro.

    Join UP! Romania este un tur operator în plină dezvoltare, fondat în 2022. Acesta oferă pachete turistice care includ de obicei bilete de avion, cazare la hotel şi transferuri. Join UP! Romania este reprezentată de o echipă de 35 profesionişti locali şi colaborează cu peste 1100 de agenţii de turism şi agenţi din întreaga ţară. Sediul companiei este situat în Bucureşti.a

     


     

     

  • Pegasul de la capătul lumii – cartea prin care autorii şi-au propus să spună fără ocolişuri povestea antreprenoriatului românesc de după ’90

    Pe 10 iulie 2025, la ora 19:00, librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti găzduieşte lansarea cărţii „Pegasul de la capătul lumii”, un volum atipic despre antreprenoriatul românesc şi supravieţuirea în economia postcomunistă. Scrisă de Andrei Botescu, Alexandru Manda şi Eugen Istodor şi publicată la Editura Tritonic, cartea aduce în prim-plan o poveste viscerală despre decădere, reinventare şi încăpăţânarea de a merge mai departe, într-un mediu de afaceri definit adesea de haos, lipsă de reguli şi tranziţie nesfârşită.

    Inspiraţi de volumul „The Mushroom at the End of the World” al antropoloagei Anna Tsing, autorii explorează metafora unei mărci iconice – bicicleta Pegas – pentru a vorbi despre România ultimilor 30 de ani. De la fabrica de stat care producea biciclete în comunism, până la relansarea brandului într-o piaţă capitalistă fragmentată, „Pegasul de la capătul lumii” descrie cu luciditate un peisaj economic în care afacerile se nasc pe ruine şi rezistă prin încăpăţânare şi creativitate.

    „Aceasta nu este o carte de business obişnuită”, spun autorii. „Este un fel de a fi românesc – în management, în antreprenoriat, în comunicare. E despre cum am învăţat să supravieţuim pe cont propriu, într-o societate care rar ne-a încurajat cu adevărat.”

    Evenimentul de lansare îi va aduce în faţa publicului pe Andrei Botescu (cofondatorul actualei mărci Pegas), Alexandru Manda (antreprenor şi coautor) şi Eugen Istodor (scriitor şi jurnalist), alături de Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic. Intrarea este liberă.

    Cartea este o invitaţie la reflecţie pentru toţi cei care au trăit tranziţia românească şi pentru cei care încă încearcă să construiască ceva durabil într-un mediu imprevizibil. De la rugină la rebranding, „Pegasul de la capătul lumii” nu idealizează, dar nici nu dispreţuieşte. În schimb, documentează sincer cum s-a putut merge mai departe.

     

  • Ce afaceri fac companiile care transportă pasagerii pe calea ferată? Cinci transportatori privaţi deţin 20% din piaţă

    ♦ Transportatorii privaţi de pasageri de pe calea ferată au reuşit să câştige o cotă de circa 20% din această piaţă, potrivit calculelor ZF făcute pe baza afacerilor de anul trecut. Toţi jucătorii privaţi reuşesc să aibă profit pe calea ferată.

    ♦ Cele mai mari cinci companii private de transport pasageri pe calea ferată sunt Regio Călători (Georgeta Tănase) din Braşov, Transferoviar Călători (Călin Mitică) din Cluj-Napoca, Interregional Călători (Iulian Gaga) din Cluj-Napoca, Softrans (compania de transport a Softronic – Ionel Ghiţă) din Craiova şi Astra Trans Carpatic (Valer Blidar).

    ♦ Cel mai mare jucător privat de pe piaţa de transport călători pe calea ferată este Regio Călători din Braşov, care a raportat afaceri de 315 mil. lei anul trecut şi profit net de 12 mil. lei, rezultate în creştere faţă de anul anterior, arată datele publice. Compania are curse pe Bucureşti-Braşov, dar şi Bucureşti – Constanţa, acestea fiind rutele pe care este cea mai mare competiţie, dat fiind că sunt şi cele mai solicitate de pasageri. În 2021, în iulie, compania anunţa că se retrage de pe ruta Bucureşti Nord- Aeroport Henri Coandă după ce operase zilnic zece curse dus-întors pe această rută.Compania este deţinută de Tănase Georgeta, potrivit ultimelor date.

    ♦ Al doilea cel mai mare transportator privat pe calea ferată este Transferoviar Călători din Cluj-Napoca, controlat de Călin Mitică, companie care a raportat anul trecut o cifră de afaceri în creştere la 235 mil. lei şi profit net d 13 mil. lei, potrivit mfinante.ro. De altfel, Transferoviar Călători este şi jucătorul care a reuşit să preia o treime din cursele operate pe linia Gara de Nord – aeroport Henri Coandă (Otopeni), o rută cu potenţial mare.

    ♦ Un alt jucător privat prezent pe calea ferată este Interregional Călători din Cluj-Napoca (acţionar Gaga Iulian), care efectuează curse pe ruta Baia Mare-Satu Mare şi care raporta anul trecut 135 mil. lei şi profit net de 2,5 mil. lei, potrivit datelor publice

    ♦ Pe transportul de pasageri pe calea ferată a pariat şi Ionel Ghiţă, acţionar al Softronic, care produce rame şi locomotive electrice. Softrans, compania de transport pasageri pe care a înfiinţat-o alături de alţi parteneri, raporta anul trecut afaceri de 46,3 milioane de lei şi profit net de 1,1 mil. lei, potrivit mfinante.ro. Cele trei trenuri electrice Hyperion, care pot ajunge la o viteză de 160 de kilometri pe oră, operează curse pe Craiova – Bucureşti – Constanţa şi pe Craiova – Bucureşti – Braşov, Braşov –Bucureşti – Constanţa, însă viteza cu care circulă este mult limitată de condiţia precară a căii ferate. În 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion) fabricat în România, finanţat de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar în 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip.

    ♦ Mai mult, pe această piaţă a pariat şi industriaşul Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, după ce a construit un tren cu şase vagoane şi a pus bazele companiei Trans Carpatic. În prezent, Astra Trans Carpatic asigură transportul feroviar al călătorilor pe Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Titu, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are un tren de mare viteză care poate circula chiar şi cu 200 km la oră.

    ♦ Între timp, compania de stat CFR Călători, subvenţionată de stat, cel mai mare transportator de persoane de pe calea ferată, cu greu se menţine pe linia de plutire. A finalizat anul trecut cu afaceri de 3,4 mld. lei, în creştere cu 24% şi a raportat pentru prima dată profit net, după ce în perioada 2017-2023 înregistrase pierderi totale uriaşe de 1,3 miliarde de lei.

    ♦ Vârsta medie a locomotivelor şi automotoarelor CFR Călători este de 51 de ani, iar vârsta medie a vagoanelor este de 32 de ani, aşa cum se arată în Strategia de Material Rulant a CFR Călători pentru 2021-2024.

     

     

     

  • Autostrada A0 Sud este completă: Grecii de la AKTOR dau în trafic Lotul 3

    Constructorul grec AKTOR a dat oficial drumul la trafic pe Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud, începând cu 30 iunie, momentul marcând finalizarea semicenturii sudice a Bucureştiului.

    Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud însumează aproape 18 km (15,465 km din semicentura sudică şi 2,5 km din semicentura nordică), despărţite de autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, cu un pasaj de mari dimensiuni peste aceasta, în zona Ciorogârla.

    Traseul include patru poduri, şase pasaje rutiere (overpass-uri), nouă pasaje pe autostradă, 46 de podeţe, două parcări de scurtă durată şi două zone de servicii. De asemenea, au fost integrate lucrări de terasamente, rambleuri, sisteme moderne de iluminat (cu peste 620 de stâlpi) şi ITS (Intelligent Transportation Systems), garduri de împrejmuire, parapete de protecţie, marcaje rutiere şi panouri fonoabsorbant.

    La momentul finalizării, au fost aşternute aproximativ 260.000 de tone de asfalt.

    „Finalizarea Lotului 3 al A0 Sud este un moment deosebit de important pentru întreaga echipă AKTOR şi o dovadă clară a angajamentului nostru faţă de România şi infrastructura sa strategică. Am depus eforturi semnificative pentru a livra un proiect de calitate, în ciuda dificultăţilor tehnice şi administrative întâmpinate, aferente proiectelor de o asemenea amploare,” a declarat Alexandros Exarchou, Preşedinte şi CEO, AKTOR Group of Companies.

    Darea în trafic a Lotului 3 permite ocolirea completă a Capitalei pe ruta sudică, reducând timpul de deplasare pe această axă cu până la 30 de minute.

    Autostrada A0 Sud are ca rol decongestionarea traficului din zona Bucureştiului şi în fluidizarea conexiunilor de tranzit între vestul şi estul ţării, prin legătura directă între A1 şi A2.

    Finalizarea Lotului 3 din A0 Sud, dintre Bragadiru şi Joiţa, adică dintre DN6 Bucureşti-Alexandria şi A1, permite  circulaţia pe autostradă, de la Constanţa la Piteşti şi Curtea de Argeş. 

     

  • Cod portocaliu de caniculă şi cod galben de furtuni în Bucureşti

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză specială pentru municipiul Bucureşti, valabilă în intervalul 27 iunie, ora 10:00 – 28 iunie, ora 10:00, care include cod portocaliu de caniculă şi, pentru orele nopţii, cod galben de instabilitate atmosferică.

    Pe durata zilei de joi şi până vineri dimineaţă, valul de căldură se va menţine, fiind caracterizat de temperaturi maxime de 36-38 de grade Celsius şi un indice temperatură-umezeală (ITU) ce va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, semnalând un disconfort termic accentuat. Minimele nu vor coborî sub 19-21 de grade, determinând o noapte tropicală.

    În cursul nopţii sunt prognozate înnorări temporare, averse (5-8 l/mp), descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, care poate atinge viteze de 50-60 km/h. În acest interval, este activ un cod galben de instabilitate atmosferică, în vigoare între 27 iunie, ora 19:00 şi 28 iunie, ora 04:00.

  • Bucureştenii respiră un aer tot mai toxic: 60% din poluare vine din trafic

    Starea mediului se degradează de la an la an în Bucureşti şi impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieţii locuitorilor.

    Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicaţiile Uniunii Europene, infrastructura gri şi deşeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureşteni, arată cea de-a doua ediţie a raportului „Starea mediului în Bucureşti”, realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Platforma de mediu pentru Bucureşti.

    Raportul evidenţiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi de acţiune structurală din partea autorităţilor, organizaţiilor şi locuitorilor oraşului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

    Traficul intens, arderea deşeurilor şi activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din Bucureşti să fie din ce în ce mai greu de respirat. Oraşul este sufocat zilnic de un număr mare de maşini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului.

    Centralele termice poluează şi ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf şi pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot şi dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deşeurilor în localităţile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanţe periculoase.

    În multe cartiere din Bucureşti se înregistrează frecvent depăşiri ale limitelor legale pentru mai mulţi poluanţi. O problemă tot mai accentuată este şi ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare şi favorizează apariţia smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni respiratorii.

    Aceste depăşiri vin în contextul în care Bucureştiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinţi. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria oraşului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obişnuită.

    Aproape 80% din suprafaţa oraşului este acoperită de asfalt sau construcţii, ceea ce înseamnă mai puţină răcoare naturală şi mai mult disconfort. În acelaşi timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetaţie urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureştiul a pierdut peste 500 de hectare de spaţii verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente şi 55% dintre case sunt la mai puţin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puţin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscaţi propuşi pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulţi ca cei plantaţi.

    Deşi rar menţionată, biodiversitatea urbană este o componentă esenţială a ecosistemului oraşului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum şerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar şi în cele mai neaşteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

    Între 2010 şi 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuinţe, multe pe foste spaţii verzi sau industriale, fără investiţii adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureştiul nu a început încă nici tranziţia de la transportul motorizat către opţiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficienţa reţelei de transport necesită îmbunătăţiri semnificative, oraşul având nevoie urgentă de tranziţie către soluţii nepoluante.

    De asemenea, gestionarea deşeurilor rămâne şi ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deşeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureştiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, desi menţionată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

    „Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieţii şi un oraş mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realităţii mediului bucureştean pe care o simţim cu toţii, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acţiuni concrete pentru că un viitor mai bun şi un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundaţia Comunitară Bucureşti.

    Organizaţiile civice atrag constant atenţia asupra problemelor de mediu din Bucureşti şi se implică în identificarea şi analiza măsurilor relevante pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri şi 9 grupuri de iniţiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spaţiilor verzi, poluarea aerului şi modul deficitar în care sunt gestionate deşeurile. Aproape 73% dintre organizaţiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate şi deja se implică, în parteneriat cu instituţiile publice, în procesul de luare a deciziilor şi elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în Bucureşti.

  • Producătorul de medicamente Biofarm are în plan modernizarea primei fabrici din Bucureşti şi un centru nou de cercetare

    ♦ Bugetul de investiţii al Biofarm în 2025 este de 47 mil. lei (aproape 10 mil. euro), în creştere faţă de anul anterior, cand a fost de 31 mil. lei.

    Biofarm, unul dintre principalii pro­ducători de medicamente din România, cu două fabrici în Capitală, vrea să investească în retehnolo­giza­rea echipamentelor din prima unitate de producţie a companiei şi să dez­volte un nou centru de cercetare-dez­voltare, unde să creeze noi produse. Bugetul de investiţii în 2025 este de 47 mil. lei.

    „Un proiect prioritar pentru Biofarm în această perioadă este înce­perea retehnologizarii unităţii de producţie din strada Logofătul Tăutu. Prin această investiţie, ne pro­punem să modernizăm echipamen­tele şi să eficientizăm procesele de fa­bri­ca­ţie, astfel încât să putem răs­punde mai bine cerinţelor actuale ale pieţei şi să susţinem un nivel constant de calitate înaltă“, a transmis Cătălin Vicol, directorul general al Biofarm.

    El a precizat că acest proiect de modernizare a echipamentelor de producţie se încadrează în stra­tegia companiei de a creşte prezenţa pe pieţele inter­naţionale.

    În 2025, peste 7,7 mil. lei din cifra de afaceri au venit din exporturi, adică sub 3%. Biofarm are unul dintre cele mai mici procente din afaceri care vin din pieţele externe, în comparaţie cu producătorii de la vârful pieţei, care au 30-60% din vânzări din medicamentele trimise în afara graniţelor.

    Cătălin Vicol, director general al Biofarm: Un proiect prioritar pentru Biofarm în această perioadă este începerea retehnologizarii unităţii de producţie din strada Logofătul Tăutu.

     

    „Un proiect de importanţă strategică pentru Biofarm vizează extinderea capacităţilor noastre prin dezvoltarea unui nou centru modern de cercetare-dezvoltare. Acesta va consolida infrastructura deja performantă a Biofarm şi va sprijini accelerarea iniţiativelor de inovare, esenţiale pentru dezvoltarea de noi dosare de medicamente, dispozitive medicale şi suplimente alimentare“, a mai spus Cătălin Vicol. Investiţia în acest centru presupune aducerea unor echipamente de ultimă generaţie, dar şi pregătirea echipei.

    La nivel de provocări, oficialul Biofarm menţionează incertitudinile din zona fiscală, care au impact asupra comportamentului de consum, inclusiv în domeniul farma.

    „În acelaşi timp, ne confruntăm cu o presiune tot mai mare asupra costurilor de producţie, alimentată inclusiv de liberalizarea pieţei energiei. În acest context, eficienţa operaţională devine o prioritate, iar investiţiile în tehnologii moderne şi optimizarea proceselor sunt indispensabile pentru a menţine competitivitatea şi calitatea produselor noastre“, a mai spus directorul general al Biofarm.

    Şi forţa de muncă este un aspect la care şeful producătorului de medicamente se uită, o problemă cu care se confruntă mai toţi producătorii de medicamente fiind tocmai atragerea de personal calificat pentru domeniul farmaceutic. Biofarm angajează 365 de oameni.

    „Ne aşteptăm ca economia României să evolueze într-un ritm mai lent în acest an, în contextul unui deficit bugetar ridicat şi al unui posibil pachet de măsuri fiscale. Aceste incertitudini pot afecta consumul şi, implicit, industria farmaceutică. Pentru Biofarm, rămâne esenţial să fim agili şi să ne păstrăm atenţia pe eficienţă, calitate şi accesibilitate, indiferent de contextul macroeconomic“, a completat Cătălin Vicol.

    În 2021, Biofarm a inaugurat o fabrică de la zero, în Bucureşti, după o investiţie de 44 mil. euro. Unitatea are peste 10.000 de metri pătraţi şi patru fluxuri de producţie, specializate în comprimate, comprimate filmate, drajeuri, capsule moi, soluţii şi siropuri.

    Biofarm a încheiat anul 2024 cu afaceri de 286 mil. lei, un nivel apropiat de anul anterior. Pentru 2025, targetul companiei este de 325 mil. lei, o creştere de 14% faţă de anul trecut.

    Biofarm este listat la bursă, iar principalul acţionar al producătorului este SIF Muntenia (SIF4), care deţine 51,5% din acţiuni. Lion Capital (LION) are 36,7%. Compania are o capitalizare de 770, 5 mil. lei.