BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Veşti bune pentru pasionaţii de fashion: unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri de modă intră în România cu 5 branduri noi. Când vor fi disponibile colecţiile

    H&M Group a anunţat că va intra în online, pe nouă pieţe europene, cu cinci dintre brandurile sale. Astfel, brandurile COS, Weekday, Monki, & Other Stories şi Arket vor avea de astăzi colecţiile disponibile pe platformele online din Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Croaţia, în timp în Grecia, România, Bulgaria şi Cipru vor intra în 20 mai, scrie commercenews.eu.

    Vânzările companiei au scăzut cu 57% de la începutul lunii martie. În acelaşi timp, creşterea vânzărilor online a fost semnificativă (+32 la sută), dar nu suficient pentru a compensa magazinele închise.

  • Coronavirus: Primul mare retailer American a demarat procedurile de declarare a falimentului

    J. Crew Group, companie care operează brandurile J. Crew şi Madewell, a devenit primul retailer american care a demarat procedurile de protecţie împotriva falimentului, măsură luată în urma efectelor generate de pandemia de coronavirus, potrivit CNN.

    Retailerul de articole vestimentare a anunţat luni că va demara procedurile în cadrul instanţei federale de faliment din Virginia. Compania a mai declarat că a ajuns la un acord cu creditorii în ideea de a converti în capital datorii de 1,65 miliarde de dolari.

    Totuşi, retailerul plănuieşte să rămână în afaceri şi să redevină o companie profitabilă. Brandul de blugi Madewell va rămâne în continuare parte a business-ului.

    Vânzările companiei au crescut anul trecut cu 2%  la 2,5 miliarde de dolari. Retailerul a declarat pierderi de 78,8 milioane de dolari în cel mai recent an fiscal, după ce cu un an mai înainte înregistraseră pierderi de 120 de milioane.

     

  • De unde vin produsele de la Zara şi H&M

    Peste 500 de fabrici de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aprovizionează mai multe branduri globale, şi-au reluat activitatea începând ieri, 27 aprilie, după o lună întreagă de restricţii menite să încetinească ritmul de noi infecţii cu coronavirus. Între timp, India plănuieşte să ridice restricţiile şi să reducă şocurile economice generate de pandemie, potrivit Reuters.

    Unele dintre cele mai mari branduri de îmbrăcăminte din lume, precum ZARA, H&M şi Gap Inc se aprovizionează din fabricile din Bangladesh, care le-au permis producătorilor să îşi reia activitatea din capitala Dhaka şi din oraşul port Chittagong.

    „Ne asigurăm că muncitorii poartă măşti, îşi spală mâinile la intrare, li se monitorizează temperatura şi păstrează distanţa”, a declarat Mohammad Hatem, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Produse Textile din Bangladesh.

    În Bangladesh există în prezent circa 4.000 de fabrici de îmbrăcăminte, în care lucrează 4,1 milioane de oameni. Estimările indică faptul că ţara poate pierde până la 6 miliarde de dolari din cauza măsurilor de carantină, lansate pe 26 martie.

    Competitorii, mai precis Vietnam, China şi Cambodgia, şi-au reluat deja activităţile, a spus Hatem.

    În India, o ţară cu o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, starea de carantină va fi ridicată pe 3 mai, premierul Narendra Modi urmând să poarte discuţii cu miniştrii celor 28 de state ale ţării pentru a decide ce restricţii vor fi menţinute.

    Modi a declarat că riscurile generate de virus sunt departe de a lua sfârşit, chiar dacă India a reuşit să salveze mii de vieţi datorită perioadei extinse de carantină.

    India a raportat 28.379 de cazuri cu coronavirus, înregistrând, după China, al doilea cel mai mare număr de infecţii din Asia. Până acum, au murit 886 de oameni, extrem de departe de cifrele raportate în Statele Unite, Italia şi Spania.

    Experţii din domeniul sănătăţii spun că India a efectuat mult prea puţine teste, iar virusul rămâne în parte marte ascuns. Totuşi, spitalele nu sunt suprasolicitate, întărind argumentul pentru ridicarea unor restricţii.

    Economia Indiei, care înregistra înainte de pandemie cea mai înceată creştere din ultimii ani, s-ar putea contracta în anul fiscal care a început în aprilie, fapt ce pune un număr mare de tineri în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, spun economiştii.

     

  • De unde vin produsele de la Zara şi H&M

    Peste 500 de fabrici de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aprovizionează mai multe branduri globale, şi-au reluat activitatea începând ieri, 27 aprilie, după o lună întreagă de restricţii menite să încetinească ritmul de noi infecţii cu coronavirus. Între timp, India plănuieşte să ridice restricţiile şi să reducă şocurile economice generate de pandemie, potrivit Reuters.

    Unele dintre cele mai mari branduri de îmbrăcăminte din lume, precum ZARA, H&M şi Gap Inc se aprovizionează din fabricile din Bangladesh, care le-au permis producătorilor să îşi reia activitatea din capitala Dhaka şi din oraşul port Chittagong.

    „Ne asigurăm că muncitorii poartă măşti, îşi spală mâinile la intrare, li se monitorizează temperatura şi păstrează distanţa”, a declarat Mohammad Hatem, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Produse Textile din Bangladesh.

    În Bangladesh există în prezent circa 4.000 de fabrici de îmbrăcăminte, în care lucrează 4,1 milioane de oameni. Estimările indică faptul că ţara poate pierde până la 6 miliarde de dolari din cauza măsurilor de carantină, lansate pe 26 martie.

    Competitorii, mai precis Vietnam, China şi Cambodgia, şi-au reluat deja activităţile, a spus Hatem.

    În India, o ţară cu o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, starea de carantină va fi ridicată pe 3 mai, premierul Narendra Modi urmând să poarte discuţii cu miniştrii celor 28 de state ale ţării pentru a decide ce restricţii vor fi menţinute.

    Modi a declarat că riscurile generate de virus sunt departe de a lua sfârşit, chiar dacă India a reuşit să salveze mii de vieţi datorită perioadei extinse de carantină.

    India a raportat 28.379 de cazuri cu coronavirus, înregistrând, după China, al doilea cel mai mare număr de infecţii din Asia. Până acum, au murit 886 de oameni, extrem de departe de cifrele raportate în Statele Unite, Italia şi Spania.

    Experţii din domeniul sănătăţii spun că India a efectuat mult prea puţine teste, iar virusul rămâne în parte marte ascuns. Totuşi, spitalele nu sunt suprasolicitate, întărind argumentul pentru ridicarea unor restricţii.

    Economia Indiei, care înregistra înainte de pandemie cea mai înceată creştere din ultimii ani, s-ar putea contracta în anul fiscal care a început în aprilie, fapt ce pune un număr mare de tineri în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, spun economiştii.

     

  • A lucrat încă de mic în aprozarul părinţilor, iar acolo a învăţat tot ce i-a trebuit pentru gigantul pe care îl conduce acum. A început tot cu un aprozar, iar acum brandul său este cunoscut în toată lumea

    Bernard Lewis a avut ocazia încă din copilărie să ia contact cu lumea businessului prin prisma micii afaceri pe care o aveau părinţii săi, astfel că s-a îndrăgostit rapid de ideea de antreprenoriat.  Compania pe care a fondat-o în urmă cu şapte decenii a ajuns astăzi unul dintre cele mai cunoscute branduri britanice de fashion – River Island – cu venituri anuale de aproape 1 miliard de euro.

    Bernard Lewis s-a născut pe 10 februarie 1926 în Marea Britanie. Antreprenorul a urmat  Jewish Free School din Londra şi, ulterior, University of North London Northern Polytechnic Institute. În copilărie, obişnuia să îşi ajute părinţii la aprozarul acestora, dobândind astfel experienţa şi abilităţile necesare unui comerciant. În 1944 – 1945 a activat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul Forţelor Aeriene Regale ale Regatului Unit.

    După război, Lewis şi-a deschis o mică afacere cu fructe şi legume în nordul Londrei, pe  Holloway Road. Trei ani mai târziu a decis să intre în industria de retail vestimentar, lansând în 1948 un magazin în care a vândut iniţial ţesături, iar apoi haine, în special bluze, fuste şi rochii. Cunoscut sub numele Lewis Separates, businessul ajunsese, în 1955, la nouă unităţi. În 1965, compania, având 70 de magazine, este redenumită Chelsea Girl. Mult timp, Leonard, fiul cel mare din primul mariaj al antreprenorului, i-a fost mână dreaptă la cârma afacerii (el are cinci copii, din trei căsnicii).

    În 1982 a deschis primul magazin al companiei destinat bărbaţilor, sub brandul Concept Man. Nouă ani mai târziu, în 1991, Chelsea Girl & Concept Man sunt integrate într-un nou business, River Island. După doi ani, compania se extinde în afara graniţelor, cu un prim magazin în Irlanda.

    În 2015 este lansată linia River Island Kids, destinată copiilor, urmată la trei ani distanţă de cea pentru amenajarea locuinţei, River Island Home. În 2018, businessul a înregistrat venituri de 877,7 milioane de lire sterline. Până anul trecut, grupul, prezent printr-o reţea de francize nu doar în Europa, ci şi în Asia şi Orientul Mijlociu, a fost condus de nepotul fondatorului, Ben Lewis, ales CEO în 2010. În 2019, el i-a cedat conducerea lui Will Kernan.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Bernard Lewis are în prezent o avere de 1,2 miliarde de dolari. 

  • Oale şi ulcele pentru secolul XXI: cum a reuşit un atelier britanic să redefinească olăritul

    Întemeiat în 1851, atelierul, pe nume Burleigh, poate produce atât porţelanuri ce amintesc de cele chinezeşti, precum şi diverse alte articole, unele chiar în colaborare cu branduri internaţionale ca Ralph Lauren Home, scrie Financial Times. Promovarea se face în parte pe Instagram, unde se caută şi inspiraţie prin studierea ultimelor tendinţe în materie de luat masa şi socializare, care arată că multă lume preferă produse de lux, o farfurie simplă modernă de la Burleigh costând echivalentul a 25 de euro.

  • Cum profită branduri precum Adidas, Deichmann şi H&M de criza COVID-19. Ei se folosesc de o lege creată pentru afacerile mici ca să nu îşi mai plătească chiriile

    Adidas nu şi-a plătit chiriile pentru magazine în contextul crizei generate de coronavirus, profitând de un cadru legislativ creat de Parlamentul german cu scopul de a sprijini afacerile mici, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
    Olaf Schalz, ministrul de finanţe ale Germaniei, a declarat publicaţiei germane Bild că „este iritant atunci când marile companii anunţă pur şi simplu o pauză a plăţilor pentru chirii”. 
    „Acum este momentul să cooperăm. Vom reuşi să depăşim această criză împreună dacă arătăm că suntem atenţi la ceilalţi şi acţionăm coerent. Corona ne învaţă că vom eşua dacă suntem egoişti”, a adăugat el. 
     
    Katarina Barley, un politician democrat cunoscut, care este acum vicepreşedinte al Parlamentului European, spune că ar renunţa la produsele Adidas. Într-o postare pe Twitter în care purta adidaşi ai acestui brand, a spus: „Aceasta este ultima pereche de Adidas pe care am cumpărat-o. Pentru un grup global cu un profit de 3,2 miliarde de dolari, să exploatezi clauzele protecţioniste destinate chiriaşilor cu probleme existenţiale este nedrept.”
     
    Declaraţiile politicienilor vin la scurt timp după ce reprezentanţii Adidas au declarat că îngheaţă plăţile chiriilor ca răspuns la criza actuală: „Adidas, la fel ca multe alte companii, a suspendat plata chiriilor, din moment ce magazinele sunt închise”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al companiei, citat de Financial Times.
    Ea a adăugat: „Este important de sublinit: nu este vorba despre a nu plăti chiria pentru luna aprilie. Măsura implică doar o amânare”. 
     
     
    Retailerii H&M şi Kik au anunţat măsuri similare, la fel şi Deichmann, cea mai mare companie europeană axată pe vânzarea de încălţăminte. 
    Bazele legale ale deciziilor lor sunt incluse în pachetele de legi şi măsuri publicate de Parlamentul German recent pentru a amortiza efectele crizei economice generate de coronavirus. Aceasta include o schimbare e legilor referitoare la chirii, care îi împiedică pe proprietari să îi evacueze pe chiriaşii care nu îşi pot plăti chiriile între 1 aprilie şi 30 iunie 2020. 
     
    „Este indecent şi inacceptabil ca firme puternice din punct de vedere financiar să nu facă plata chiriilor… Chiriaşii trebuie în mod evident să îşi plătească chiriile”, a spus şi Christine Lambrecht, ministrul de justiţie german. 
    Decizia celor care au făcut legea se referă la chiriaşii care au cu adevărat probleme generate de această criză, aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.

  • Care sunt aşteptările CEO-ului Huawei România de la piaţa locală. Aceasta are al doilea cel mai mare număr de angajaţi europeni ai companiei după Germania

    România a fost ţara unde s-a deschis unul dintre primele centre europene ale Huawei şi este în continuare unul dintre cele mai importante; dacă ne uităm la numărul de angajaţi de exemplu, dacă pe locul 1 se află Germania, pe al doilea este Huawei România. Astfel, din grupul nostru şi din perspectiva mea personală, România este, dintre toate ţările UE, una dintre cele mai importante ţări din punctul de vedere al investiţiilor”, descrie George Zhang, CEO al Huawei România, perspectiva sa şi a companiei pe care o reprezintă asupra pieţei locale.
    El ocupă acest rol din a doua jumătate a anului trecut, fiind responsabil astfel de cei peste 2.000 de angajaţi şi afacerile de 1,9 miliarde de lei ale companiei (venituri generate atât de divizia consumer, cât şi de cea dedicată operatorilor de telecom, potrivit ZF).
    George Zhang povesteşte că şi-a început cariera la Huawei în urmă cu 20 de ani, în 2000. A început ca inginer şi a lucrat în departamente axate pe dezvoltarea de hardware şi software în centrele Huawei din partea continentală a Chinei, în provincii aflate în zonele de vest şi sud. În anul 2005 şi-a început cariera europeană. A ocupat de atunci posturi pentru Huawei în Grecia, România, Bulgaria, Macedonia, Cipru, iar ultimii patru ani de dinaintea celei de a doua veniri ale sale în România a lucrat în cadrul biroului regional al Huawei din Polonia.
    „Dacă vorbim despre unde suntem acum, Pipera, în 2007, când am venit prima dată aici, erau câteva zone sălbatice, dar acum observ cum creşterea economică şi sectorul IT&C au condus la creşterea acestei zone. Am fost foarte impresionat când m-am întors anul trecut”, spune George Zhang.
    „Văd că piaţa din România se bucură în continuare de o creştere sănătoasă, chiar dacă ne aflăm într-o situaţie dificilă”, spunea el în interviul acordat în luna februarie, înainte de criza generată de coronavirus în Europa. „Vedem că în ultimii ani, odată cu economia digitală, multe branduri globale au umplut aceste clădiri noi de birouri –  IBM, Oracle, HP, Orange, Vodafone, atât de multe branduri internaţionale. Şi toate aceste companii din IT&C aduc una dintre cele mai importante contribuţii la PIB-ul ţării, dar şi prin prisma angajărilor pe care le fac”, spune George Zhang.
    În ceea ce priveşte compania pe care o reprezintă, care a intrat pe piaţa din România în urmă cu 18 ani, subliniază că aceasta s-a transformat în unul dintre principalii furnizori ai industriei de IT&C. „Suntem bucuroşi de această industrie competitivă, pe o piaţă liberă şi credem că tehnologia ne va duce la următorul nivel.”
    Pe de altă parte, CEO-ul Huawei România observă că mediul politic ar putea avea un impact pozitiv dacă ar fi mai stabil şi mai deschis investiţiilor în industrie.
    „Noi suntem interesaţi de stabilitate – toţi oamenii de afaceri se bazează pe aceasta; în ultimii ani, nu am văzut un impact prea mare venind dinspre mediul politic asupra industriei de IT&C, dar am văzut în ultimul an păreri diferite, presiuni diferite care pun nu doar Huawei într-o stare de disconfort, ci întreaga industrie. Suntem în această ţară de atâţia ani, avem atâţia parteneri în această industrie, iar instabilitatea nu afectează doar Huawei, ci investiţiile la nivelul întregii industrii. Nu cred că este o idee foarte bună să faci asta. În baza acestei situaţii, încurajăm guvernul, pe cei care construiesc legile, să ofere  un semnal clar şi să încurajeze creşterea industriei, nu să o încetinească”, spune George Zhang.
    Implementarea 5G este unul dintre mijloacele prin care, crede George Zhang, autorităţile
    şi-ar putea arăta sprijinul pentru dezvoltarea companiilor din IT&C: „5G este o tehnologie care nu se referă doar la conectarea oamenilor, ci şi a maşinilor, autovehiculelor, va schimba treptat industria – producătoare, a energiei, finanţelor etc. Tehnologia 5G este ceva care va schimba modelul de business, modelul economic şi industria în viitor”.
    „Incertitudinea este mereu împotriva afacerilor. La începutul anului 2019 totul era planificat, inclusiv planurile de implementare a reţelelor 5G, din păcate am văzut că licitaţia a fost întârziată din cauza incertitudinii, aşadar asta a afectat planul de afaceri al Huawei şi al altor operatori majori din această industrie – fie ei furnizori de servicii, dezvoltare software şi din alte industrii adiacente. În 2020 ne-ar plăcea însă să vedem că România se numără printre primele ţări care implementează 5G-ul”, adaugă el, oferind ca exemplu ţări precum Regatul Unit, Elveţia, Finlanda, Germania.
    Investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii 5G, ar fi, potrivit lui George Zhang, de ordinul „sutelor de miliarde de euro în toată Uniunea Europeană în următorii între 5 şi 10 ani”.
    În ceea ce priveşte tensiunile cu SUA, George Zhang spune că într-adevăr acestea există, deşi Huawei a colaborat de-a lungul timpul cu companii americane: „Unul dintre primii consultanţi ai Huawei este de la IBM, în urmă cu mai bine de 20 de ani, Huawei a apelat la acesta pentru a evolua de la stadiul de start-up”. „Respectăm cultura americană, transparenţa, serviciile de consultanţă care ne-au ghidat în această direcţie, dar negăm – şi respingem nedreptăţile politicienilor americani referitoare la Huawei”, spune George Zhang.
    Cele mai recente investiţii ale companiei de la nivel global au fost direcţionate înspre dezvoltarea propriului sistem de operare, Harmony OS, iar Zhang precizează că se vor concentra şi pe dezvoltarea ecosistemelor locale, în vederea implementării acestuia şi integrării cu aplicaţiile locale.
    Cât priveşte resursa umană, CEO-ul Huawei România, spune că în fiecare an domeniul designului software din România este mai bogat cu 600 de specialişti în domeniu, ca urmare a absolvirii studiilor de profil, iar mulţi dintre ei ajungă să lucreze pentru Huawei. El oferă ca exemplu un tânăr care a studiat în România, a învăţat chineza în Beijing şi lucrează în cadrul companiei de aproximativ doi ani. De asemenea, spune că au talente tinere care au absolvit liceul în România, au studiat în Regatul Unit, în Germania, Franţa, Italia, dar s-au întors în România pentru a-şi dezvolta cariera. De asemenea, mulţi dintre aceştia au oportunitatea, prin intermediul Huawei sau al altor companii, de dezvoltare a carierei pe pieţe asiatice: „Multe companii din China se bucură de angajarea tinerilor din alte ţări. Din punctul de vedere al avansului tehnic, Asia este una dintre cele mai atrăgătoare destinaţii”. 
    Când vine vorba despre un sfat pe care l-ar da antreprenorilor la început de drum sau celor care sunt la început de carieră, acesta ar fi să îşi pună clienţii pe primul plan: „Cred că Huawei este un exemplu foarte bun de companie mică ce s-a transformat într-un gigant, cred că este ceva ce aş vrea să încurajez la noua generaţie. Ce am făcut noi în ultimii 30 de ani a fost să ne punem clienţii în centru; nu contează ceea ce faci, dar ar trebui ca satisfacţia clientului să fie  prioritatea principală – fără încrederea şi respectul clienţilor, poţi să câştigi bani uşor, dar s-ar putea să nu poţi face acest lucru pe termen lung.”
    O a doua sugestie ar fi dezvoltarea unei viziuni, a unei strategii pe termen lung. Spune că Huawei va investi anul acesta în jur de 20 de miliarde de dolari în cercetare şi dezvoltare, o investiţie comparabilă cu a Apple, Google, Intel, Volkswagen. „La fel ca toate aceste companii uriaşe, Huawei va fi în continuare un jucător de top – de ce? Pentru că viziunea pe termen lung te va aduce nu doar într-o poziţie de conducere, dar te va ţine mereu într-o poziţie bună pe viitor.”
    Într-o viziune pe termen lung, genul acesta de investiţii vor face diferenţa. 

    Măsurile luate de Huawei România în faţa epidemiei de coronavirus
    Ulterior desfăşurării interviului cu George Zhang pentru Business MAGAZIN, după izbucnirea şi în România a crizei cauzate de coronavirus, reprezentanţii Huawei au realizat un plan de urgenţă în ceea ce priveşte COVID-19 şi au adoptat o serie de măsuri de prevenţie şi control ce include achiziţia de produse de prevenţie, măsuri de control pentru angajaţi (călătoriile de business în ţările şi zonele afectate au fost anulate), dezinfectarea birourilor şi lansarea măsurilor planului BCM (Business Continuity Management). „Focusul este către luarea de măsuri corespunzătoare pentru reducerea ameninţării virusului în ceea ce priveşte angajaţii Huawei şi pentru a minimiza impactul asupra businessului. Impactul specific al virusului asupra businessului nu intră în focusul companiei, în acest moment. În cazul în care Huawei va avea alte informaţii relevante sau planuri de dezvăluit, pe această temă, va reveni cu update-uri”, au comunicat reprezentanţii companiei ca răspuns la o solicitare a revistei Business MAGAZIN.

  • Care sunt cele mai puternice zece branduri româneşti? Dacia, eMAG şi Dedeman pe podium

    Cele mai valoroase zece branduri româneşti sunt evaluate la 4,2 mld. euro, toate numele din clasament postând creşteri de valoare ce variază între 4,3% (Dacia) şi peste 50% (Banca Transilvania şi BCR), arată cel mai recent raport al Brand Finance, firmă globală independentă de evaluare şi strategie de brand.

    Prin comparaţie, valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri româneşti a crescut cu 16% faţă de clasamentul de anul trecut, până la 5,8 miliarde euro, arată aceeaşi sursă. Datele sugerează astfel că primele zece mărci cântăresc greu.

    În top zece se găsesc mărci din domenii variate, topul fiind dominat la vârf de Dacia, singurul nume cu o valoare de peste 1 mld. euro (1,377 mld. euro), eMAG şi Dedeman. Vin pe poziţiile următoare Petrom, Banca Transilvania, DIGI, BRD, BCR, Bitdefender şi Electrica.

    “O singură schimbare în top 10 în acest an – Rompetrol coboară pe locul 11, în timp ce BCR reintră pe locul 8 pe fondul unei creşteri a veniturilor. Brandul auto Dacia îşi menţine poziţia de lider pentru al patrulea an la rând in clasamentul Brand Finance 50, cu o valoare de 1.377 milioane euro, în creştere cu 1% faţă de anul trecut”, spun oficialii Brand Finance. Dacia este şi unul dintre puţinele branduri româneşti prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 58 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2020. Dedeman rămâne cel mai valoros brand deţinut 100% de acţionari români.

    În ceea ce priveşte brandurile româneşti din top 50, acestea au crescut de patru ori mai rapid decât economia naţională, cu 16% până la 5,8 mld. euro. Aproape 70% dintre acestea au fost create şi dezvoltate de sectorul privat în ultimii 30 de ani. În ceea ce priveşte topul, sunt doar trei noi intrări în clasament, nume ce înlocuiesc branduri cu creştere mai lentă.

    “Publicat într-un moment de incertitudine globală, clasamentul România 50 pe 2020 este un tablou al celor mai valoroase şi mai puternice branduri româneşti, dar nu conferă vreo garanţie specială; este de aşteptat însă că cele mai multe dintre aceste branduri vor traversa orice criză cu mai mult succes decât companiile care nu cultivă forţa intangibila a unei afaceri”, spune Mihai Bogdan, managing director, Brand Finance Romania.

  • Antreprenorii români din ultimii ani scriu povestea unei noi generaţii de branduri autohtone. Cum aleg numele acestor businessuri?

    Antreprenorii la început de drum îşi concentrează investiţiile către producţie, extindere, promovare, aşa că foarte puţini sunt cei care aleg să apeleze la serviciile unei agenţii de branding atunci când îşi aleg numele care va sta pe frontispiciul afacerii lor.

    Unii se inspiră din numele proprii, pe care le transformă puţin pentru a distinge businessul de persoana din spate, care ţine frâiele. Alţii apelează la cuvinte din alte limbi, puţin cunoscute, dar cu o sonoritate de impact, astfel încât să poată fi uşor de reţinut. Mai sunt şi aceia care vor, cu brandul lor, să spună o poveste, să „înfăşoare“ un concept definitoriu pentru ceea ce îşi propun să facă. 

    Ziarul Financiar a selectat zece afaceri de la zero pornite de antreprenori în ultimii cinci ani şi a căutat poveştile din spatele numelor lor.

    „Vrem caprin brandul nostru Arete să transmitem obiceiul excelenţei «arete», în traducere din limba greacă, înseamnă «excelenţă» – n. red.)“, spune Cosmin Neagu, unul dintre cofondatorii businessului activ în producţia de şosete. Cosmin Neagu şi partenerul lui de afaceri Mihai Dinu s-au inspirat de la un cadou pentru a pune bazele Arete, iar în 2018 au făcut primele vânzări. Acum, şosetele Arete sunt produse chiar în fabrica de unde proveneau cele primite cadou în 2015 şi poartă nume ale unor personalităţi istorice marcante, precum Basarab I, Mihai Viteazu, Ştefan cel Mare sau Thomas Edison.

    Pentru Luisa Fiore, brandul de încălţăminte creat de Luiza Roată, numele ei şi al soţului ei au fost sursele de inspiraţie.

    „Am vrut să plecăm de la ceva ce ne reprezintă pe noi şi aşa am ajuns la acest concept“, povesteşte antreprenoarea.

    IT-ist de profesie, ea a plecat din compania în care lucra în urmă cu circa trei ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti.

    Există însă şi aceia care au pus în brand o întreagă poveste, iar cuplul format din Armand Sima şi Cătălina Opriş este un astfel de exemplu. Ei au creat Fika 18, o afacere al cărei scop este să facă şi să vândă croissante. Au „furat“ secretul producţiei de la o patiserie din Barcelona şi l-au transpus în Bucureşti.

    „Numele l-am ales în contextul în care, înainte de acest business, Cătălin a lucrat pentru o firmă suedeză de telecomunicaţii, ocazie cu care a fost într-o călătorie de afaceri în Suedia. Acolo tot auzea că lumea merge la «fika», termen care înseamnă o pauză de cafea, de ceva dulce, înseamnă să ieşi cu prietenii ca să vorbeşti despre altceva în afară de muncă“, spune Armand Sima. Particula „18“ a apărut pentru a individualiza conceptul.

    Citiţi câteva poveşti ale brandurilor contu­rate de antreprenorii români „crescuţi“de la zero în peisajul local de business al ultimului deceniu.