BusinessMagazin

Tag: brand

  • Afacerea pentru înveselirea copiilor începută de două tinere cu doar câteva sute de euro, cu care câştigă acum zeci de mii de euro în România

    Ina şi Suzana au plecat la drum cu investiţii minime atunci când au luat decizia să pună pe roate un mic univers pentru cei mici. Chiar aşa şi-au denumit ideea, Little Universe, şi au pus la bătaie mai puţin de 500 de euro când au început să se preocupe de materii prime şi ambalaje pentru ceea ce aveau de gând să facă.
    Ce anume, mai exact?

    Produsele noastre se realizează manual, fiind cusute de mână, şi, din acest motiv, nu avem nevoie de utilaje”, povestesc Ina Rusu şi Paula Suzana Voinea, fondatoarele brandului de decoraţiuni şi accesorii handmade pentru copii Little Universe. Suzana este fotograf de evenimente de şapte ani, iar Ina este consilier juridic la un birou notarial. Originare din Braşov, ele îşi desfăşoară în continuare şi activităţile de la job în paralel cu businessul, dar îşi dedică toată pasiunea proiectului lor antreprenorial.

    Amândouă au lucrat în trecut cu copii, la şcoli şi grădiniţe, şi încă de când erau mici au avut o înclinaţie către lumea artistică, adică exact ceea ce le trebuie în afacerea către care s-au îndreptat. Little Universe a luat naştere în plină pandemie, mai exact în luna iunie a anului 2020, iar în luna iulie au venit deja primele comenzi. „Acest micuţ business a început din joacă, în perioada pandemiei, când activităţile erau destul de limitate. Ideea aceasta, de a realiza decoraţiuni pentru camera copiilor, era de ceva vreme în minţile noastre, însă joburile nu ne-au permis să conturăm acest proiect de suflet. Pandemia ne-a oferit şansa de a ne aşeza ideile şi de a le da viaţă.”

    Firea copilăroasă şi jucăuşă pe care o împărtăşesc le-a împins să se îndrepte către produsele pentru bebeluşi şi copii şi aşa au ajuns aici. „Ştiind cât de importanţi sunt primii ani ai copilăriei, ne-am dorit să lăsăm moştenire nişte decoraţiuni timeless, inspirate din natură, care să influenţeze creşterea copilului într-un mod frumos şi echilibrat. Ne-am dorit să creăm ceva unic pentru ei, realizat cu mâinile noastre, care să transmită iubirea noastră faţă de ei.”

    Anul 2021 le-a adus, financiar vorbind, o cifră de afaceri de 20.000 de euro, pe lângă bucuria de a ajunge în camerele şi vieţile a numeroşi copii care cresc acum în compania accesoriilor create de Ina şi de Suzana. De altfel, dorinţa lor este acum să ajungă în cât mai multe case în care răsună râsete de copii. „Clienţii noştri sunt mămicile, viitoarele mămici sau femeile care au în cercul lor de prietene mămici – actuale sau viitoare.”

    Toată munca de creaţie, dar şi de producţie are loc momentan acasă la cele două antreprenoare, majoritatea produselor fiind lucrate pe comandă. Doar în perioada Crăciunului sau a altor sărbători de peste an îşi organizează un stoc, dar şi acela de dimensiuni restrânse. „Avem un magazin virtual, iar o parte din produsele noastre se găsesc în diverse magazine din ţară.” În funcţie de produs, preţurile pot să depăşească 500 de lei, oferta de pe site cuprinzând de la decoraţiuni pentru petreceri la carusele şi centre de activităţi. „Produsele au fost de mare interes încă de la început, primind foarte multe feedbackuri pozitive. Acest lucru ne-a motivat să continuăm şi să ne extindem gama de produse. În momentul de faţă realizăm carusele, nume personalizate, wall hanguri, dreamcatchere, decoraţiuni aniversare, baby gymuri şi diverse accesorii, precum broşe sau bentiţe.”

     

     

    În funcţie de produs, preţurile pot să depăşească 500 de lei, oferta de pe site cuprinzând de la decoraţiuni pentru petreceri la carusele şi centre de activităţi.

     

    Originare din Braşov, Ina şi Suzana îşi desfăşoară în continuare şi activităţile de la job în paralel cu businessul, dar îşi dedică toată pasiunea proiectului lor antreprenorial.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    My Symphony – cosmetice naturale (Bistriţa)

    Fondatoare: Iulia Dumitru şi Cristina Neagoş

    Investiţie iniţială: peste 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 10.000 de euro

    Prezenţă: în magazinul online mysy.ro, în oraşul Bistriţa, într-un salon de înfrumuseţare deţinut tot în familie, în mai multe magazine naturiste şi pe platforma eMag.

    Ta-Tienne – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Tatiana Pandele

    Prezenţă: online

    Gastro Local – platformă dedicată punctelor gastronomice locale (Vama Buzăului)

    Fondator: Dorian Lungu

    Prezenţă: naţională

    Zara Chalet – unitate de cazare (Bran)

    Fondatori: Marius şi Ioana Zara

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bran, judeţul Braşov

    Candles with a mood – lumânări parfumate (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Ioana Anuţei

    Investiţii: 2.000-3.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un brand la vânzare. Ambient, reţeaua de magazine de bricolaj ajunsă în faliment, încearcă să vândă brandul, dar nu a găsit amatori pentru preluare

    ♦ Ambient SA, deţinută de antreprenorul Ioan Ciolan, a intrat în procedura de faliment pe 11 martie 2021, potrivit unei decizii a Tribunalului Sibiu.

    Compania Ambient SA, care a intrat în faliment în 2021, încearcă să vândă brandul cu acelaşi nume, ca parte a procesului de valorificare a bunurilor, însă până acum nu s-au arătat amatori pentru preluare.

    „Licitaţia publică a Mărcii Ambient «Casa Casei Tale» a avut loc în 15.07.2022, ora 14:00. (…) La prima licitaţie organizată nu s-au prezentat persoane interesate, drept urmare licitaţiile publice se organi­zează în continuare conform progra­mului aprobat de adunarea credi­torilor“, se arată în raportul de acti­vitate al companiei, publicat pe 18 iulie 2022 în Buletinul Proce­durilor de Insolvenţă.

    La începutul acestui an, Florin Sora, responsabil de reorganizarea com­paniei, ca reprezentant al admi­nistratorului judiciar Sibinsolv, spu­nea că doar piaţa poate stabili valoa­rea brandului, iar raportul amintit nu precizează la cât a fost evaluat. Ambient SA, deţinută de an­treprenorul Ioan Ciolan, a intrat în procedura de faliment pe 11 martie 2021, potrivit unei decizii a Tribu­nalului Sibiu. Astfel, cifra de afaceri aferentă anului trecut provine exclusiv din valorificări de bunuri, nefiind relevantă pentru industria de bricolaj, în care a activat compania. Administratorul judiciar Sibinsolv solicitase la începutul anului 2021 intrarea în această procedură, deoa­rece compania a intrat în incapacitate de plată faţă de furnizori, iar situaţia s-a agravat din cauza pandemiei.

    Aproximativ 1,5 milioane de euro au fost blocate, conducând inevitabil la neplata furnizorilor, lipsa de marfă, alături de deteriorarea relaţiilor comerciale, pe fondul pan­demiei. Astfel, pentru anul 2022, singurele planuri sunt de lichidare a patrimoniului.

    În perioada sa de glorie, 2008, Ambient înregistra afaceri de peste 850 de milioane de lei şi avea peste 2.500 de angajaţi. Toate magazinele sub brandul Ambient au fost francizate în ultimii ani, astfel că acum firma Ambient SA – cea care a dat francizele – mai deţine doar câteva imobile şi stocuri de produse.

    În total, potrivit celor mai recente date, există astăzi opt magazine Ambient, dintre care patru sunt deţinute de Lehel András (cele din Bistriţa, Mediaş, Sighişoara şi Sibiu), iar patru (Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj) de firma Profelis C&V din Sibiu, deţinută de Maria Anghel (75% din acţiuni) şi Vasile Bucurenciu (25%).

    Ambient SA este controlată, potrivit datelor de pe platforma Confidas, de Ioan Ciolan cu 70% din acţiuni. Alături de el, acţionari sunt şi Gheorghe Călburean (11%), Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperative (9%), Ghiocel Lucian Bezeriţă (5%) şi alţii. Ambient SA a avut în 2020 o cifră de afaceri de 6,7 milioane de lei, în scădere cu 85% faţă de anul anterior.

    Insolvenţa Ambient a venit după ce businessul fondat de Ioan Ciolan la începutul anilor ’90 trecuse printr-un amplu proces de restructurare în ultimii ani, care a implicat diverse măsuri pentru reducerea gradului de îndatorare.

    În 2014, Ciolan îşi diminuase participaţia deţinută în cadrul Ambient la 70% după ce a cedat un pachet de acţiuni unui fond de investiţii controlat de BCR, în schimbul stingerii unei creanţe de circa 4,5 mil. euro.

    Chiar şi în criză şi în plin proces de reorganizare, Ambient a fost unul dintre cei mai mari trei retaileri de bricolaj din România, alături de Dedeman Bacău, liderul pieţei, deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, şi Arabesque, afacerea pornită la Galaţi de familia Rapotan. În 2016 însă, Ambient Sibiu a ieşit din top zece companii din distribuţia şi retailul de materiale de construcţii şi bricolaj.

    Francizarea magazinelor Ambient a început după ce firma deţinută de omul de afaceri Ioan Ciolan a intrat în insolvenţă la propria cerere.

     

  • Cum a schimbat un simplu zbor cu avionul viaţa unei tinere şi ce idee i-a venit acesteia în timpul zborului

    Pentru Lavinia Lazăr, un simplu zbor cu avionul s-a transformat într-o idee de business concretizată într-un brand de bijuterii, pornit în Elveţia, ţara adoptivă, şi adus acum şi în România, ţara natală. Cum a prins aripi afacerea Carlette?

    Eram în avion şi încercam să mă deconectez, schiţând pe un şerveţel de hârtie o bijuterie. M-am întrebat atunci de ce nu există şi bijuterii pe care să le poţi personaliza după evenimentul la care participi sau după cum te simţi într-o anumită zi. Tinerii din ziua de azi sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă modularitate şi personalizare şi m-am gândit să fac ceva pentru tinerele, dar şi pentru femeile de orice vârstă care îmbrăţişează acest concept inovator. Aşa mi-a venit ideea, mai important a fost să găsesc finanţare pentru a-i da viaţă”, povesteşte Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette, un brand de bijuterii premium, lansat în Elveţia, ţara în care aceasta trăieşte de 15 ani, şi extins recent şi în piaţa locală.

    „Mi-am dorit să fac un mecanism simplu, care să te ajute să schimbi piesele, dar în acelaşi timp să fie durabil, uşor de utilizat şi care să nu influenţeze cu nimic designul bijuteriilor, ba chiar să contribuie la frumuseţea pieselor”, adaugă ea.

    De altfel, încă de mic copil spune că a fost fascinată de accesorii şi varietatea lor în fashion, pasiune care mai târziu i-a dat inspiraţia şi curajul de a patenta un nou mecanism pentru bijuterii, „într-o perioadă extrem de dificilă pentru economie şi piaţa brandurilor de lux”.

    Următorul pas, pantentarea, spune că a însemnat recunoaşterea ideii sale ca originală şi utilă acestei industrii. „În acest mod, Carlette devine unul dintre brandurile care popularizează acest concept al bijuteriilor modulare.”

    În primele luni ale proiectului, investiţia s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro, ajungând între timp la 200.000 euro investiţi în această afacere. „Am inclus în acest calcul atât faza incipientă, în care eu şi echipa mea ne-am ocupat de designul produselor din prima colecţie, cât şi investiţia în marketing, în producţie, transport, depozitare, dezvoltarea magazinului online şi multe alte cheltuieli pe care nu le vezi, mai ales la început de drum, dar care apar inevitabil pe parcurs.”

    Nu a dus lipsă nici de provocări, nici de persoane care au încercat să o descurajeze. „Unii mi-au spus ca este o nebunie să mă aventurez cu un nou concept într-o lume dominată de greii industriei, într-o ţară care este definită de precizia ceasurilor şi calitatea bijuteriilor, însă cred în visul meu.”

     

    Elveţia, mai prietenoasă cu antreprenorii

    Potrivit ei, este mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. „Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină afacerile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton. Mai mult, chiar şi antreprenorii locali îi sprijină pe cei nou intraţi pe piaţă şi le acordă discounturi doar pentru simplul fapt că ambii provin din aceeaşi regiune. Este ceva ce sper ca vom vedea curând şi în România.”

    Extinderea pe piaţa locală, susţine Lavinia Lazăr, a fost facilitată de încrederea pe care i-a acordat-o un investitor privat, un business angel din România. „Acest investitor a realizat potenţialul care stă în spatele acestui concept al bijuteriilor modulare şi ne-a ajutat extrem de mult pe piaţa locală. Fără să dezvălui multe detalii, spun doar că România este o piaţă unde bijuteriile, dar şi luxul, vor avea succes indiferent de condiţiile economice la nivel internaţional.” România, adaugă ea, este ţara unde marii producători de branduri de lux realizează profit mereu, uneori inexplicabil, având în vedere condiţiile economice. „Aceasta a fost raţiunea pentru care am ales ca prima ţară unde ne-am extins să fie România, pe lângă faptul că sunt româncă şi mi-am dorit mereu să am un business care să se adreseze şi românilor. Mai mult, extinderea pe România ne ajută implicit – avem acum două depozite de unde livrăm, unul în Bucureşti, pentru ţările UE şi cel iniţial, din Elveţia, pentru ţările non-UE.”

    Sediul companiei se află în continuare în Elveţia, acolo unde are loc întregul proces de design, în timpul căruia producătorii încearcă crearea unor prototipuri care să se apropie cât mai mult de ideea din schiţa iniţială. „Prototipul suferă mai multe îmbunătăţiri până ajunge la forma finală, iar testele pe care le facem includ de la rezistenţa la lovituri până la rezistenţa la detergenţi sau apă salină. Totodată, facem şi teste privind modul în care bijuteria intră în conceptul de modularitate, iar aici testăm uşurinţa utilizării ei, rezistenţa mecanismului patentat şi multe altele. Abia la final, acesta ajunge la producător, pentru a realiza produsele finale pe care le vedeţi pe site şi în magazine.”

    În producţia pieselor se folosesc materiale rezistente, precum inoxul, dar şi proceduri care sporesc valoarea pieselor, cum ar fi placarea cu aur în straturi multiple. „Bijuteriile noastre, dincolo de designul lor, sunt şi garantate la folosire în diferite medii, inclusiv la plajă, în apă sau în mediul casnic.” 

    În prezent, antreprenoarea spune că, deşi brandul este lansat la nivel internaţional, se concentrează îndeosebi pe ţările unde produsul a căpătat notorietate, adică Eleveţia şi România. De curând, Carlette a fost extins şi în Franţa şi Belgia, iar pe viitor are în plan intrarea pe pieţele din Marea Britanie şi Germania, două ţări cu potenţial. „Încă suntem la început, încă testăm pieţele europene, încă ne adaptăm diferenţelor dintre clienţii din ţările pe care le targetăm. Suntem într-un proces continuu de testare şi extindere, dar lucrurile se petrec treptat pentru o creştere stabilă şi organică.”

     

    Preţul, factorul determinant pentru români

    Clientul „ideal” al brandului Carlette, după cum îl descrie fondatoarea businessului, este femeia cu vârsta între 18 şi 45 de ani, interesată de bijuterii, iubitoare de frumos şi cu un stil de viaţă activ. Echipa de bază a companiei este formată în prezent din 20 de persoane, cărora li se adaugă diverse posturi în zona de producţie, transport, distribuţie, dar şi o serie de parteneri. Pe site-ul companiei, unde sunt oferite articole din trei colecţii, Feminine collection, Glamour collection şi Every Day, există atât coşuri de cumpărături online care depăşesc 2.000 de lei, „o valoare pe care am considerat-o mereu psihologică, pentru că vorbim de 400 de euro”, dar sunt şi cumpărături individuale care însumează 300 de lei. „Încercăm să ne adaptăm tendinţelor din industria de fashion şi să schimbăm colecţiile principale de cel puţin două ori pe an”, notează Lazăr.

    Legat de preţurile bijuteriilor, ea spune că acesta nu este unul ridicat, mai ales pentru ţările occidentale, „dar am observat că în România cumpărătorii au tendinţa de a considera preţul un criteriu esenţial în selecţia anumitor produse”, tocmai de aceea, pe plan local a adoptat şi politica reducerilor. „Dar, ca şi antreprenor în industria bijuteriilor şi ca femeie a cărei pasiune sunt bijuteriile, nu consider preţul un criteriu determinant în achiziţie, ci calitatea şi versatilitatea produsului.” Elveţia, în schimb, notează ea, este o ţară unde cumpărătorul nu are această preocupare, „Cât costă?” e mai puţin important decât „Ce calitate au produsele? Cât şi cum îl pot folosi? Unde pot purta aceste bijuterii?”. „În România se întâmplă cumva invers, iar calitatea produselor nu este primordială pentru marea masă a cumpărătorilor.”

    Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette: „E mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină businessurile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton.”

    E drept, adaugă antreprenoarea, acest fapt nu este general valabil, existând o parte dintre clienţii români pentru care preţul nu contează. „Dar majoritatea se uită la eticheta produsului pentru a verifica acest lucru.”

    Când vine vorba despre competiţie, Lavinia Lazăr spune că, dacă ar considera competiţia doar în ceea ce priveşte modularitatea bijuteriilor, probabil ar răspunde că nu există competitori, mai ales pe piaţa din România. „Dar competiţia în această piaţă se defineşte în alţi termeni şi folosind criterii diverse.”

    Deşi „pentru cei mai mulţi luxul are legătură cu preţul”, în ceea ce o priveşte, Lavinia Lazăr susţine că luxul presupune în primul rând o anumită calitate. „Produsul de lux este un produs de top, un produs de o calitate şi un design desăvârşit, dar care este versatil în acelaşi timp şi care nu se limitează la a fi folosit doar în anumite împrejurări, pentru care eşti dispus să plăteşti o sumă mai mare de bani pentru a-l avea. Produsul de lux poate fi şi un produs care nu se găseşte în cantităţi suficiente, un produs rar sau un produs de nişă ce deserveşte cererea specifică.”

    De altfel, ea nu consideră, în acest moment, bijuteriile Carlette ca fiind un produs de lux, ci „un produs de calitate, inovator şi care defineşte un nou trend în industria de fashion”.

    Antreprenoarea spune că cel puţin în această perioadă a dezvoltării proiectului, nu are în plan deschiderea unor magazine fizice. „Dar avem parteneri şi căutăm în continuare parteneri din industria de fashion care să-şi completeze oferta lor cu bijuteriile Carlette. Avem deja colaborări şi oferim bijuteriile la vânzare şi în magazinele partenere, o situaţie din care şi noi, dar şi partenerii avem de câştigat.”

    Îşi doreşte, de asemenea, să dezvolte colaborări şi cu designeri din fiecare piaţă pe care intenţionează să se extindă, pentru a avea o mai mare apropiere de consumatorul final.

    Am întrebat-o pe Lavinia Lazăr şi ce bijuterii consideră că nu ar trebui să lipsească din colecţia unei doamne. „Cred că este cea mai dificilă întrebare pe care am primit-o în acest interviu. Din punctul meu de vedere, fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile pe care ea le consideră că o pun în valoare. Bijuteriile sunt destinate să pună în valoare purtătoarea şi să o facă mai încrezătoare în calităţile ei. Fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile care îi aduc acel plus de care oricare dintre noi avem nevoie pentru a reuşi într-o lume încă dominată de prejudecăţi şi concepte pe care încă încercăm să le schimbăm.” De aceea, încheie ea, bijuteriile modulare se adaptează stării de spirit a celei care le poartă şi să o completeze, „sau încearcă să îţi schimbe în bine starea pe care o ai la un anumit moment”.

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei. Cu toate acestea, românii o ignoră

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Când mega-bogaţii ies la cumpărături: Amancio Ortega, spaniolul din spatele celebrului brand de fashion Zara, bagă bani grei în pieţele de real-estate din întreaga lume şi pare că nu se opreşte prea curând. Averea sa este estimată la 54 de miliarde de dolari

    Firma de investiţii a celebrului om de afaceri Amancio Ortega, cel care se află în spatele gigantului Inditex, care deţine Zara, caută să diversifice portofoliul de active ale miliardarului. Cu banii veniţi din imperiul său de modă, Ortega a intrat într-un iureş al tranzacţiilor, acumulând în doar un an participaţii în companii energetice evaluate la peste un miliard de dolari şi investind aproape două miliarde în imobiliare la nivel global, scrie Financial Times.

    În timp ce acţiunile Inditex şi-au pierdut aproape o treime din valoare în ultimii cinci ani, Amancio Ortega a reuşit să acumuleze cu ajutorul investiţiilor cel mai mare portofoliu de imobiliare din Europa şi să facă alte pariuri importante, fără să vândă nicio acţiune.

    „Clienţii sunt din ce în ce mai conştienţi de necesitatea unui portofoliu diversificat. Lumea post-pandemică i-a făcut pe oameni să se gândească mai mult la investiţiile sigure, iar mulţi dintre ei au înţeles că există siguranţă într-un portofoliu vast”, a declarat Piers Master, partener al firmei de investiţii Pontegadea, deţinută de Amancio Ortega.

    Firma de investiţii Pontegadea a investit cel mai des în clădiri de birouri şi de retail din marile oraşe, pentru a obţine un venit stabil. Cu această strategie, firma a ajuns să ofere spre închirere spaţii pentru giganţi precum Amazon. Una dintre cele mai importante investiţii ale lui Ortega a fost istorica clădire Haughwout Building din Manhattan, unul dintre cele mai înalte clădiri de birouri din Miami şi un zgârie-nori din Seul.

    Pe fondul pandemiei, strategia de investiţii a eşuat, iar familia Ortega s-a orientat mai mult către investiţii în energie, achiziţionând o participaţie în cadrul operatorului spaniol de transport de gaze Enagas în 2019.

    Cea mai mare parte a averii omului din spatele Zara provine de pe urma acţiunilor Inditex, unde deţine un pachet majoritar de 48 de miliarde de dolari. Deşi prăbuşirea preţului la acţiuni l-au costat 14 miliarde de dolari, miliardarul spaniol mai are încă bani grei de investit la nivel global.

    Amancio Ortega, astăzi în vârstă de 86 de ani, a fondat compania care avea să devină Inditex în 1963. Cât timp el s-a aflat la conducerea Inditex nu a avut un birou personal, preferând să stea alături de angajaţi. Ortega a ieşit personal de la conducerea Inditex în 2011, fiind ulterior înlocuit de Pablo Isla, un director cu vechime în retail. Singurul copil al miliardarului, Marta Ortega, în vârstă de 38 de ani, a preluat conducerea businessului în aprilie.

     

  • Creatorul de branduri

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere. Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie. Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare. Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale. Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri. În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    Piaţa apelor minerale este un sector unde brandurile româneşti au cele mai mari vânzări, România având tradiţie în extracţia apelor minerale. Branduri precum Borsec, Aqua Carpatica şi Dorna sunt printre cele mai vândute din sectorul apelor minerale. Ca pondere, piaţa apelor îmbuteliate este pe primul loc în topul băuturilor nonalcoolice, iar pe întreaga categorie de băuturi răcoritoare  consumul ajunge la circa 210 litri per capita, conform calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor. Dacă România bea 2,2 miliarde de litri de ape minerale pe an, Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor. Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi. În şase ani, cifra de afaceri a companiei s-a dublat. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile”. Nu a lăsat nimic la voia întâmplării şi este clar că forţa din HoReCa a unei multinaţionale de talia Pepsi îl poate ajuta să îşi îndeplinească obiectivele. „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni”, spunea în 2009 Jean Valvis, arătând încă de atunci că nu are de gând să se oprească.

    Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europa şi Jean Valvis, fondator al Aqua Carpatica, privesc cu încredere spre dezvoltarea brandului românesc pe plan local, dar şi la nivel global.

    „Aveţi 68 de ani, când va opriţi?“

    „Nu mă opresc, cât sunt încă atât de creativ, nu mă opresc. Iar acum sunt înconjurat de patru tineri (Christos şi Stefanos Valvis şi Elena şi Adrian Chiforescu – n. red), care vin cu idei proaspete care mă ţin tânăr, mă obligă să rămân deschis, flexibil, să nu fiu formalist. Eu sunt mentorul lor, sunt profesorul lor, dar ei mă provoacă”. În familie, cei doi fii mai mari ai lui Jean Valvis, Christos şi Stefanos, şi-au împărţit rolurile în holdingul creat de tatăl lor. „Christos este consultantul meu numărul unu, toate produsele noi trec pe la el. El a condus proiectele de produse noi, este un inginer care se pricepe şi la partea de ingrediente, la tendinţele mondiale pentru ingrediente sănătoase. Stefanos a preluat tot ce ţine de exportul vinurilor.” Şcoliţi în străinătate, dar întorşi în România, cei doi îl însoţesc pe tatăl lor la o serie de evenimente, dar nu ies în faţă, nu sunt în lumina reflectoarelor şi poate nici nu îşi doresc. Sunt implicaţi în business, în decizii, dar se ghidează după un standard înalt. „Dacă nu triplăm ce am primit de la tine, nu suntem buni”, zice Valvis că îi spune mereu Stefanos. „E vorba lor, nu îmi aparţine.”

    Deşi nu are nicio intenţie să se retragă din business, Valvis spune că unul dintre motivele care l-au dus la masa negocierilor cu Pepsi este chiar ideea de a lăsa Aqua Carpatica pe mâini bune: „Era obligaţia mea să garantez condiţiile de continuitate pentru Aqua Carpatica atunci când eu nu voi mai fi. Mă bucur că trec de la un model antreprenorial unde există un singur dirijor de orchestră, către un model de corporaţie, o structură instituţionalizată, modernă. Şi colectivul Aqua Carpatica avea nevoie de un model mai sistematizat, mai previzibil”.  Planurile pentru dezvoltarea Aqua Carpatica sunt creionate, e unul dintre argumentele cu care a mers la discuţiile cu Pepsi: produse noi, inovaţii, apele cu arome, categorii noi pentru piaţa locală şi pentru export. Puterea brandului. În spatele lui el ştie cel mai bine ce se află. Miza nu mai este doar industria globală a apelor minerale pentru care pregăteşte şi apele cu arome, dar şi noi ambalaje şi produse. Încă de anul trecut a făcut pasul spre o categorie de graniţă între zona de ape şi piaţa berii, a lansat brandul Wet, primul hard seltzer fabricat în România după o reţetă proprie. Principalul său diferenţiator este că Wet este produs cu apă minerală naturală din sursa AQUA, cu arome naturale discrete, nu dulci şi conţinut moderat de alcool (4,5%). „Este un produs care merge foarte bine în SUA”, spune Valvis, care şi în urmă cu 20 de ani s-a dus la negocierile cu Coca-Cola Hellenic Bottling Company, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai brandului american, cu o sticlă de Meridor, sortiment de apă minerală cu măr, dezvoltat în cadrul Dorna Apemin. Coca-Cola a fost până la urmă interesată doar de apa minerală, în timp ce sucul Meridor nu se mai produce. În august 2022, după ce a bătut palma cu PepsiCo pentru 20% din Aqua Carpatica, Valvis explică de ce acordul este foarte bun pentru Pepsi, un grup cu vânzări de peste 70 de miliarde de euro anual, cu un portofoliu de mărci ce cuprinde Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker sau SodaStream, dar nu are un brand de talie mondială din zona apelor minerale naturale. „Acordul e bun pentru PepsiCo pentru că îi ajută să dispună de oferta premium în domeniul apelor minerale naturale. E bun pentru imaginea României pentru că brandul va ajunge peste tot în lume. E bun pentru colectivul Aqua Carpatica pentru că arată că ce am început acolo poate fi dus mai departe, pentru că beneficiază de încredrea Pepsi. E bun pentru consumatorii din toată lumea pentru  că pot să guste o apă naturală. E bun şi pentru Ministerul Finanţelor pentru că creşte veniturile din tot ceea ce obţine de la noi.” E bun şi pentru ambiţia lui Jean Valvis de a construi ceva care să depăşească graniţele lumii şi pleacă de la o evaluare a Aqua Carpatica ce „a fost satisfăcătoare pentru ambele părţi în sistemul european”. E singura declaraţie pe care o face în legătură cu preţul primit de el şi de acţionarii minoritari pentru 20% din Carpathian Springs.            

    Nu am nici avion, nici iaht şi sunt vaccinat împotriva imobiliarelor.

    Bucovinean prin adopţie, aşa se declară, Valvis vorbeşte mereu despre România, despre export, despre branduri româneşti care pot să treacă graniţele ţării. „Devenim ambasadorii economici ai României”, afirmă cu încredere, convins că de data aceasta va reuşi să îşi ducă brandul pe marile pieţele ale lumii. Ambiţia lui este piaţa globală şi a fost de la început. Dorna (azi la Coca-Cola) este un brand românesc care a ieşit timid în Repulica Moldova şi cam atât. LaDorna (azi la grupul francez Lactalis) este un alt brand românesc despre care nu sunt informaţii că ar fi ajuns pe multe pieţe externe după preluarea de către francezi. Aqua Carpatica a ajuns pe 16 pieţe internaţionale sub umbrela Valvis-Holding. Cu ajutorul PepsiCo, Valvis speră într-un alt destin. Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne duce de la o piaţă de sub un miliard de euro anual la o piaţă globală de peste 150 de miliarde de euro în fiecare an şi cu potenţial mare de creştere în continuare. Realitatea ne arată că România exportă produse alimentare şi băuturi de 2,1 mld. euro şi importă de 6,8 miliarde de euro. Deficit anual de 4,7 miliarde de euro. Şi tot creşte. Cum ar fi balanţa comercială a României cu mai multe mărci româneşti regionale, dacă nu chiar globale?

    Mulţi antreprenori români şi-au vândut brandurile create de la zero după Revoluţie şi cu speranţa unei dezvoltări internaţionale. În industria alimentară şi a băuturilor nu s-a întâmplat. Poate o multinaţională să facă „o casă bună” cu un antreprenor şi să aşeze împreună România pe harta mondială? „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni.”

    Pagină realizată de Alexandra Matei în urma interviului acordat de Jean Valvis lui Cristian Hostiuc în emisiunea de business ZF Live.

    Cele cinci motive pentru care acordul între AQUA Carpatica şi Pepsi are un impact pozitiv:

    ♦ E bine pentru brandul Aqua Carpatica;

    ♦ E bine pentru imaginea ţării, la nivel internaţional;

    Ž♦ E bine pentru PepsiCo, oferind o apă premium peste tot;

    ♦ E bine pentru finanţele statului român;

    ♦ E bine pentru România: Patria Apelor Minerale;

    ‘♦ E bine pentru Colectivul AQUA din România, UK şi Statele Unite;

    ’♦ E bine pentru toţi consumatorii din lume.

    Sursa: pagina de Facebook a lui Yannis Jean Valvis

    Mereu pe plus

    Evoluţia cifrei de afaceri, profitului şi numărului de angajaţi ai Carpathian Springs în ultimii cinci ani

    Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis, citat de ZF. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile“.

    Cinci întrebări, cinci răspunsuri

     

    Ce ştie Jean Valvis şi alţi antreprenori nu?

    „Nu este ceva legat de cunoştinţe, este ceva legat de pasiunea pe care o am. Foarte multă lume, după primele două tranzacţii, s-a întrebat când voi vinde şi Aqua Carpatica. Dar eu nu fac un produs pentru a-l vinde. Când fac un produs, mă gândesc să fie cât mai bun pentru consumator. Trebuie să-mi placă şi mie, iar asta nu e un lucru uşor. Este un proces creativ, la care mă dedic cu tot sufletul şi în care încerc să-mi depăşesc imaginaţia – atât din punct de vedere estetic, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul, utilitatea şi elementul diferenţiator. Am o pasiune nemăsurată în ceea ce fac. Sunt mulţi antreprenori care fac la fel în România şi pe care îi admir. E nevoie şi de puţin noroc.”

    De ce nu a investit în imobiliare, domeniu „vedetă” printre antreprenori?

    „Sunt un creator de brand. Aş dori să fiu mai mult un businessman, un finanţist, care simte tendinţele mai bine. Sunt însă vaccinat împotriva imobiliarelor. Sunt arhitect inginer de origine. Nu ştiu să trăiesc aşa. De aceea nu am nici avion, nici iaht, nici vilă în Franţa sau Grecia. Nu ştiu să trăiesc aşa.”

    De ce consideră că România are un avantaj unic în industria mondială a apelor minerale?

    „Când am anunţat în România că s-a găsit singurul izvor din lume fără nitraţi, nici măcar compatrioţii români nu au crezut. Au crezut că este un mecanism de marketing. Este un fenomen unic la Carpaţii noştri. Chiar dacă mergem în Amazon, unde nu există prezenţa umană sau în Siberia, apar nitraţii. Cum se face că în subsolul Carpaţilor nitraţii sunt nedetectabili? Este un mister care încă se încearcă a fi explicat. Avem o apă extrem de pură. Succesul acestei ape stă în faptul că este extrem de gustoasă. E o dependenţă, este ceva pur, este plăcut. Acum beau de două – trei ori mai multă apă.”

    Dacă nu ar fi fost Silviu Popovici (CEO al PepsiCo Europa) la PepsiCo, el fiind un bucovinean, locul de origine al Aqua Carpatica, ar fi făcut deal-ul?

    „Domnul Popovici a fost un catalizator. A fost foarte important la un proces complex de negociere. Faptul că el are această origine, că îi place, că este sucevean a contat foarte mult. Era un context de negociere, unde exista o diferenţă importantă între celelalte două deal-uri şi acesta. La celelalte, era pe principiul: câţi bani, garanţiile şi încheiam deal-ul. Erau relativ simple ca structură pentru că făceam un exit. Acum, diferenţa este că rămân tot eu preşedinte. Tot eu trebuie să fac lucrurile să meargă, să îmi realizez ambiţia de a deveni un brand global. Deal-ul a fost complex, nu a fost uşor, dar a contat voinţa domnului Popovici.”

    Ce alt brand ar vrea să creeze?

    „Un brand în agricultură. Aş vrea să creez un brand de cereale bio, pe care deja l-am negociat din 2008. În afară de asta, nu mai vreau să creez alte branduri, vreau să fac lucrurile să meargă într-un mod instituţionalizat.”

    În vara lui 2002, Jean Valvis semna prima tranzacţie importantă prin vânzarea apelor Dorna către Coca-Cola.

     

    În aprilie 2008, la şase ani după ce a semnat cu Coca-Cola, Valvis a anunţat o nouă tranzacţie, de două ori mai mare. Cumpărătorul a fost, din nou, tot un gigant internaţional – grupul francez Lactalis. Şi, ca un adevărat antreprenor în serie, imediat după ce a vândut LaDorna către francezii de la Lactalis, Valvis a declarat că are deja noi proiecte.

    În 2010, brandul Aqua Carpatica era deja pe piaţă.

    În august 2022, gigantul Pepsi preia un pachet minoritar din acţiunile Aqua Carpatica.

    Cine este românul cu care a bătut palma Jean Valvis pentru AQUA Carpatica?

    „Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici”, aşa cum spunea Jean Valvis la momentul anunţării vânzării a 20% din acţiunile Aqua Carpatica către PepsiCo, tranzacţia aceasta nu s-ar fi realizat. Cunoscut drept cel mai puternic român din grupul PepsiCo, prin prisma funcţiei de CEO al companiei în Europa, Silviu Popovici conduce, de aproximativ trei ani, un business cu o valoare aproximativă de 11 miliarde de dolari. Cum a ajuns aici?

    Silviu Popovici consideră că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi”, spunea el în unul dintre primele interviuri acordate Business MAGAZIN, în 2013. Povestea sa era, încă de atunci, definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici”. Ascensiunea lui Silviu Popovici, a cărui carieră a început ca profesor de fizică într-un sat din Suceava, ţine şi de CV-ul său şi de modul cum a evoluat şi a învăţat pieţele de la est din România. Experienţa sa rusească a început în 1998, când a preluat un post de director de vânzări la Coca Cola Molino, un îmbuteliator al mărcii din Novosibirsk (în Siberia), şi a continuat cu alte funcţii de conducere până la preluarea poziţiei de country operations manager al Coca Cola în Rusia în 2002.

    „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade Celsius. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escală de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”, îşi rezuma el cariera de până atunci. Din 2004, Silviu Popovici a preluat conducerea Coca Cola în Ucraina (un business de 150 de milioane de dolari cu 2.000 de angajaţi),  iar în 2006 s-a întors în Rusia la conducerea WIMM-BILL-DANN, un business local de băuturi şi produse alimentare în valoare de 600 de milioane de dolari, companie lider pe piaţa băuturilor din Rusia, cumpărată de PepsiCo în 2006. Datorită succesului înregistrat pe pieţele din Rusia şi Ucraina, a preluat conducerea afacerii PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI. După Rusia, au urmat doi ani petrecuţi ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană, de unde a coordonat activităţile de pe 65 de pieţe unde gigantul american PepsiCo avea afaceri de 10 mld. dolari. Această regiune contribuia cu circa 16% la businessul total al grupului, fiind a treia cea mai importantă divizie după divizia de băuturi din America de Nord şi cea a snacksurilor Frito-Lay tot din America de Nord şi a reprezentat escala înainte de businessul mai aproape de casă – cel prin care a preluat conducerea afacerilor grupului în Europa. Managerul spunea că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme, care au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor”.

    Carte de vizită:

    ► A crescut în oraşul Suceava;

    ► Deţine o diplomă de master în fizică şi un MBA la London Business School, fiind şi absolvent al programului de management avansat la Harvard Business School;

    ►Ž A preluat funcţia actuală în 2019, după doi ani ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană;

    ► Anterior, a petrecut câţiva ani conducând afacerea PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI;

    ► Înainte de a se alătura echipei PepsiCo, a deţinut mai multe funcţii generale de conducere la Bristol-Myers Squibb şi Coca-Cola, în Europa de Est;

    ►‘Este pasionat de sporturile de anduranţă, concurând în trei triatloane Ironman în ultimii ani, şi este un susţinător puternic al exerciţiilor fizice ca parte a unui stil de viaţă sănătos.

     

  • Ai o afacere sau ai un brand?

    Dumneavoastră ce sunteţi? Un creator de brand sau un businessman? „Mie îmi place mai mult să creez branduri decât să mă ocup de businessuri”, spune Jean Valvis, un grec elveţiano-român, care a făcut şi face carieră în capitalismul românesc. În 1994 a creat afacerea cu apele minerale Dorna, pe care după opt ani a vândut-o gigantului american Coca-Cola pentru 40 de milioane de euro. Apoi, în 1998, a făcut brandul de lactate Dorna, pe care l-a vândut grupului francez Lactalis în 2008 pentru 80 de milioane de euro. Acum, în 2022, s-a asociat cu Pepsi, eternul rival al Coca-Cola, pentru afacerea Aqua Carpatica, un nou brand de ape minerale, creat în 2010. Valvis a vândut 20% din business la o valoare totală a companiei estimată în jurul a 350 de milioane de euro. Pentru cineva care se declară mai degrabă un creator de brand decât un om de business, cele trei tranzacţii înseamnă mult. În 1980, Valvis a obţinut o diplomă în estetică arhitecturală la Universitatea Sorbona din Paris, ceea ce justifică atenţia lui către brand. De când îl ştiu pe Jean Valvis, tot timpul a vorbit mai mult despre brand, despre filosofia din spatele unui brand, despre estetica brandului, despre forma produselor, despre culoarea sau culorile brandului, decât despre afacerea din spate. De ea se ocupă altcineva.

    Bineînţeles, dacă în spatele unui brand nu există un business, dacă nu exista izvorul de ape minerale Dorna, dacă nu exista izvorul de ape minerale din spatele Aqua Carpatica, brandul poate nu ar fi existat. Dar după ce ai un business care începe să meargă, brandul începe să conteze cel mai mult, el poate face diferenţa pe piaţă, el te ajută când este criză şi, în final, are preţul lui, separat de business.

    De aceea, la nivel mondial există clasamente separate cu valoarea strictă a brandurilor. Capitalismul românesc, companiile româneşti, antreprenorii români, nu au o istorie de brand. De altfel, nici România nu are un brand de ţară. Destul de puţini antreprenori români s-au concentrat pe brand, deşi au businessuri destul de bune. Investiţiile în marketing, comunicare, publicitate, sunt considerate mai degrabă o cheltuială decât o investiţie. Toată lumea vrea ca, după ce investeşte 100.000 de euro, 1 milion de euro, 5 milioane de euro într-o campanie publicitară, să i se întoarcă de 10 ori banii imediat. Nu se poate. Un brand se construieşte în timp, dar, mai mult decât atât, trebuie să-l ţii permanent în viaţă. Coca-Cola, Pepsi, Mc’Donalds, KFC nu ar avea nevoie de campanii pentru că toată lumea a auzit de aceste produse şi le cumpără. Dar totuşi aceste branduri sunt practic cei mai mari investitori în publicitate în fiecare an. Piaţa românească de publicitate, estimată la 640 de milioane de euro în acest an, este destul de săracă, atât ca valoare, dar mai ales ca prezenţă a companiilor româneşti. Bineînţeles că nu toată lumea este Dedeman sau Aqua Carpatica să aibă bani pentru investiţii continue, dar nici cei care au bani nu prea investesc în brandul lor. Şi mulţi se întreabă câteodată de ce multinaţionalele au reuşit să vândă mai mult deşi, poate, produsele lor nu sunt cele mai multe. Companiile româneşti şi antreprenorii români încă nu au o cultură de brand, considerând că nu au nevoie atâta timp cât deja sunt în piaţă, ca şi cum produsul se vinde de la sine, doar prin simpla lui existenţă. Dacă firmele româneşti, dacă patronii români ar investi mai mult în brandurile pe care le-au creat, piaţa de advertising ar fi mai mare şi ar lua mai mult din consumul intern. Nu poţi spera să vinzi bine şi în vremurile bune şi în vremuri de criză, dacă lumea nu ştie de tine, dacă nu ai un brand de care să ai grijă. Iar în momentul în care scoţi capul, întâi cu brandul şi apoi cu businessul, devii o ţintă pentru numele mari internaţionale. Nu este obligatoriu să-ţi vinzi businessul sau brandul, dar dacă eşti în piaţă, la bătaie cu multinaţionalele, trebuie să investeşti continuu în brand, nu numai o dată pe an, când se întâmplă ceva. Brandul te poate ajuta şi în evaluarea mai mare a businessului pentru că face diferenţa în piaţă.

    Valvis a creat trei branduri şi, probabil, dacă mai are timp, va mai crea şi altele.

    Dar important este ca firmele româneşti, companiile româneşti, să înveţe ce înseamnă să creezi şi să ai grijă de propriul brand.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • (P) Brandul Fresh 0.0 de la Bergenbier S.A. continuă diversificarea portofoliul cu noua aromă Lemon & Orange

    Într-o piaţă care s-a confruntat în ultimii doi ani cu o serie de provocări ieşite din comun, cu premise limitate, performanţa Bergenbier a fost în linie cu prognozele trasate, înregistrând o creştere de 10% a cifrei de afaceri. Creşterea a fost susţinută, în primul rând de diversificarea portofoliului care acoperă nevoile şi cerinţele consumatorilor, dar şi de expansiunea în zona de beyond beer prin lansarea în 2021 a brandului Fresh 0.0., mixul delicios cu gust răcoritor de bere şi suc de fructe.

    Începând din această vară, Fresh 0.0 vine cu o nouă aromă Lemon & Orange, o adiţie importantă în portofoliul producătorului.

    ”Ne bucurăm să vedem că în ultimii ani, consumatorii au manifestat un interes crescut pentru acest tip de băutură care reflectă dorinţa oamenilor de a face alegeri responsabile în orice moment al zilei, iar ca un pas firesc al trendului ascendent, anul acesta am lansat noua aromă Fresh 0.0 cu gust intens şi răcoritor de lămâie şi portocală. Sub conceptul ”Optimism 100% răcoritor” oferim cea mai bună alternativă consumatorilor de a se bucura de o băutură răcoritoare, fără alcool şi cu un conţinut scăzut de calorii indiferent de momentul din zi sau de activitatea pe care o desfăşoară. Fresh 0.0 oferă libertatea consumatorilor de a se lăsa purtaţi de la o bucurie la alta.”, declară Lucia Rudaci, Brand Manager Fresh 0.0 .

    Anul trecut, lansarea brandului Fresh 0.0 a beneficiat de o campanie de comunicare integrată, sub conceptul „Optimism 100% răcoritor – O bucurie deschide o alta”.  Campania a inclus un spot TV ce aduce bucuria verii şi un optimism 100% răcoritor, o campanie inovativă în mediul digital şi o serie de evenimente prin intermediul cărora produsul a fost adus tot mai aproape de consumatori. În prezent, cele trei arome sunt disponibile în ambalaje de sticlă de 330 ml sau doză de 500 ml şi au un aport caloric de 25 kcal/100 ml, în trei arome: Raspberry & Blueberry, Apple & Pear şi Lemon & Orange.

    Bergenbier S.A., unul dintre cei mai importanţi producători de bere, investeşte în mod constant în inovaţii şi extinderea portofoliului, iar tendinţele din piaţă arată că berea lager a rămas în topul preferinţelor, cu o pondere anul trecut de 93,8%, în uşoară creştere faţă de 2020. Tot în top sunt şi mixurile de bere şi berile aromatizate 0.0% alcool, segment care se află pe un trend ascendent, înregistrând în ultimii ani creşteri importante la nivelul cererii.

     

  • Tranzacţia anului pentru un brand românesc: Jean Valvis semnează cu gigantul Pepsi pentru un pachet minoritar din Aqua Carpatica şi este gata de expansiunea globală

    Jean Valvis, unul dintre cei mai mari creatori de branduri din România, antreprenorul de numele căruia se leagă Aqua Carpatica, LaDorna sau Dorna, a semnat un acord cu gigantul american Pepsi pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni în cadrul îmbuteliatorului Aqua Carpatica.

    Valvis cedează 20% din acţiuni către Pepsi, dar păstrează controlul companiei precum şi funcţiile executive pe care le deţine la finalul unor negocieri care se întind pe ultimii doi ani şi care îi vor permite să ducă Aqua Carpatica pe toate pieţele lumii.

    PepsiCo va deţine 20% din acţiunile Carpathian Springs (Aqua Carpatica) şi drepturile de distribuţie exclusive pe canale specifice din România, Polonia, alte ţări internaţionale,  cu perspectiva de a fi extinse şi în alte pieţe, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

    „Avem încredere deplină că  AQUA Carpatica, prin capitalul puternic de brand , va rezona în totalitate cu aşteptările consumatorilor noştri atât pe plan local, cât şi internaţional”, a declarat într-un comunicat Silviu Popovici, CEO PepsiCo Europa.

    Cele două părţi nu au comunicat valoarea tranzacţiei.

    Jean Valvis reuşeşte să bată palma cu unul dintre cele mai mari grupuri din lume, dar păstrează controlul companiei pe care a creat-o spre deosebire de momentul 2002 când a vândut integral brandul de apa minerală Dorna către Coca-Cola.

    Ulterior, la mai mulţi ani de la închiderea acelui acord, Valvis era dezamăgit de faptul că evoluţia mărcii pe pieţele internaţionale nu a fost cea la care s-ar fi aşteptat.

    Aqua Carpatica, brandul creat de Jean Valvis în 2010, este deja prezent din 2016 pe 16 pieţe internaţionale.

    Jean Valvis este cunoscut şi în ţară, dar şi în străinătate pentru crezul său potrivit căruia România poate fi patria apelor minerale, o industrie globală de peste 170 mld. euro anual.

    „Prin parteneriatul puternic pe care l-am încheiat, materializarea viziunii noastre îndrăzneţe de a poziţiona “România ca Patria Apelor Minerale” la nivel internaţional devine acum un obiectiv tangibil. Mulţumesc PepsiCo pentru încrederea acordată conducerii AQUA Carpatica de a duce împreună mai departe acest avantaj specific al ţării”, a spus într-un comunicat de presă, Jean Valvis, fondator AQUA Carpatica.

    Carpathian Springs, compania care opereaz ă brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi.

    În şase ani cifra de afaceri a companiei s-a dublat.

    Valvis a avut alături în acest proces casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurariu Retevoescu (RTPR).

    PepsiCo a generat venituri nete de peste 70 de miliarde de dolari în 2021 cu un portofoliu care include mărci precum Lay s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream.

    De numele lui Jean Valvis se leagă deja două dintre cele mai mari tranzacţii din industria bunurilor de larg consum şi ambele cu giganţi internaţionali.

    În 2002, el a vândut Dorna către Coca-Cola într-o tranzacţie estimată la acea dată la 40 de mil. euro. După vânzarea Dorna s-a concentrat pe dezvoltarea mărcii – soră  La Dorna- din industria laptelui – marcă pe care a crescut-o până la zeci de milioane de euro şi a vândut-o în 2008, înainte de criza financiară către gigantul francez Lactalis (azi lider în România – n . red). În 2010, Valvis a lansat Aqua Carpatica şi a reînceput ofensiva pe piaţa apelor minerale cu un brand premium, creat de la zero.

    Antreprenorul spunea încă de atunci că piaţa are mult loc de creştere, atât cea locală cât şi cea internaţională.

    În România, vânzările de apă îmbuteliată în magazine, din care cea mai mare pondere o are apa minerală naturală, s-au situat anul trecut la 2,2 miliarde de litri , ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă, arată datele companiei de cercetare Euromonitor. Consumul a fost pe o pantă ascendentă în ultimii ani, iar pentru anul acesta compania de cercetare de piaţă estimează un avans de circa 4%.

    Piaţa apelor minerale este un sector unde brandurile româneşti au cele mai mari vânzări, România având tradiţie în extracţia apelor minerale. Branduri precum Borsec, AQUA Carpatica şi Dorna sunt printre cele mai vândute din sectorul apelor minerale. Ca pondere, piaţa apelor îmbuteliate este pe primul loc în topul băuturilor non-alcoolice, iar pe întreaga categorie de băuturile răcoritoare consumul ajunge la circa 210 litri per capita, conform calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor.

    Dacă România bea 2,2 miliarde de litri de ape minerale pe an, Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor.

     


     

     

  • InterContinental revine pe piaţa din România după un an de absenţă: Athénée Palace va funcţiona sub brandul InterContinental de la 1 ianuarie 2023. Contractul de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts se va derula pe o perioadă de 20 de ani

    Brandul hotelier InterContinental, poziţionat pe segmentul de lux, de cinci stele, revine pe piaţa din România după un an de absenţă, astfel că emblema lanţului internaţional va fi pusă de data aceasta pe hotelul Athénée Palace începând de la 1 ianuarie 2023.

    Hotelul Athénée Palace este parte a grupului hotelier ANA Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos. Din acelaşi grup fac parte şi hotelul din Bucureşti Crowne Plaza, şi trei unităţi hoteliere la Poiana Braşov – Sportul, Bradul şi Poiana şi Hotelul Europa împreună cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord.  Athénée Palace are o istorie de 108 ani şi este unul dintre simbolurile istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. În ultimii mai bine de 15 ani, hotelul a fost afiliat lanţului Hilton.

    InterContinental Athénée Palace Bucharest devine astfel singurul hotel din România operat sub brandul InterContinental, după ce mai bine de 50 de ani acest brand a stat pe clădirea emblemă a Pieţei Universităţii. Însă, anul trecut Compania Hotelieră InterContinental România, care operează hotelul de la kilometrul zero al Capitalei, nu a mai prelungit contractul de management pe care îl avea din 2006. Astfel, de la 1 ianuarie 2022 hotelul şi-a schimbat numele în Grand Hotel Bucharest.

    „Am pornit acest demers încă din anul 2021 şi precizez că mai mulţi operatori internaţionali de notorietate şi-au dorit să opereze hotelul Athénée Palace. După ample negocieri, derulate timp de aproximativ şase luni, a fost semnat contractul de management cu IHG Hotels & Resorts, urmând ca din anul 2023 hotelul Athénée Palace să fie operat sub brandul InterContinental“, spune George Copos.

    Athénée Palace trece printr-un proces de modernizare început în 2020 şi a fost împărţit în două faze, iar investiţia depăşeşte 40 de milioane de euro. Prima fază a renovării a fost finalizată în vara anului trecut şi a presupus modernizarea a 132 camere din Aripa Nouă, iar cea de-a doua fază presupune renovarea faţadei clădirii şi a 151 camere din Aripa Veche, construită în 1914.

    Pentru grupul Ana Hotels, relaţia cu grupul ce deţine brandul InterContinental nu este una nouă.

    „IHG Hotels & Resorts (grupul ce deţine brandul Intercontinental, alături de alte mărci ñ n.red.) ne este deja partener încă din anul 1998, în baza unui contract de management şi, ulterior, a contractului de franciză, pentru hotelul Crowne Plaza Bucharest, deţinut, de asemenea, de ANA Hotels în Bucureşti“, afirmă proprietarul grupului hotelier ANA Hotels, George Copos.

    Noul contract de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts, cel pentru hotelul Athénée Palace se va derula pe o perioadă de 20 de ani.