BusinessMagazin

Tag: BCR

  • Românii se pun la adăpost: BCR a vândut trei tone de aur în opt ani

    BCR, cel mai mare jucător din România, a vândut trei tone de aur în cei opt ani de când a început să distribuie aur prin unităţile sale.

    Pe parcursul anului 2016  vânzările de aur au avut o evoluţie ascendentă. Trendul descrescător multi anual al preţului aurului pare că s-a inversat, menţionează banca. Cererea a crescut datorită riscurilor apărute în pieţele financiare, dar şi că urmare a randamentelor mici sau parţial negative ale bondurilor guvernamentale de pe pieţele dezvoltate europene.

    “De-a lungul timpului,  aurul s-a dovedit a fi una din cele mai sigure forme de păstrare a averilor. În ciudă fluctuaţiilor de preţ, valoarea aurului a adus stabilitate portofoliului investiţional. Într-un climat economic dificil sau instabil, aurul este un activ de refugiu, esenţial fiecărui portofoliu. Mulţi experţi recomanda că un procent de 5-10% din portofoliul pe termen lung al investitorilor privaţi să fie reprezentat de investiţia în aur fizic. Să nu uităm că cine are aur, are întotdeauna bani,” a declarat Laura Hexan, Şef Departament Vânzări Retail, Pieţe Financiare.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Topul băncilor din România pe 2015

    Mai puţin de 30% din băncile de pe piaţa locală şi-au majorat cota de piaţă anul trecut, jumătate reuşind şi să avan­seze în top. Pe ansamblu, aproape trei sferturi dintre bănci şi-au schimbat po­ziţia, urcând sau coborând în clasa­ment, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din ra­portul anual al BNR.

    Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproape 80% din acti­ve­le totale, a consemnat doar două mo­di­ficări: pe locul 9 a urcat Bancpost o po­ziţie, în locul Volksbank, care a fost pre­luată de banca Transilvania, iar pe 10 a ajuns Garanti Bank, care în 2014 era pe locul 13. Se remarcă avan­sul cotei de piaţă a Băncii Transilvania cu 2,8 puncte procentuale, până la 12,6%. În top 10, cotele de piaţă ale BCR, CEC Bank, Alpha Bank şi Bancpost au fost în declin.

    BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 15,8% şi respectiv 13% din activele bancare. Locul al doilea al francezilor de la BRD SocGen este ameninţat de Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro 

  • Ce se va întâmpla cu ”programul Prima Casă”? Anunţul făcut de BCR

    De la începutul anului 2016, numărul de cereri pentru programul Prima Casă a crescut cu 350% faţă de ultimul trimestru din 2015, motiv pentru care această suplimentare de plafon va acoperi numai 1.000 de solicitări existente de garantare pentru creditele cu aprobare finală de către BCR.

    BCR a acordat, până în prezent, circa 51.000 de credite în cadrul Programului Prima Casă, în valoare de peste 8,5 mld lei.
     

    Solicitările de garanţie şi dosarele în analiză care nu au aprobare finală, îşi vor continua fluxul de procesare până la epuizarea totală a plafonului existent.

     

  • Cea mai mare bancă din România măreşte avansul la creditele ipotecare în lei de la 15% la 35% şi reduce durata maximă a creditului cu 5 ani. Poziţia BCR

     BCR, cel mai mare jucător din sistem, a decis să majoreze avansul la creditele ipotecare de la 15% la 35%. Banca nu vinde credite în euro.

    Decizia vine ca o reacţie la promulgarea dării în plată şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Legea ar urma să intre în vigoare pe 13 mai.

    Astfel, pe podiumul băncilor în funcţie de active care nu au majorat avansul pentru creditele imobiliare rămâne doar Banca Transilvania.

    În prezent, un număr de nouă bănci din sistem, dintre care şase în top zece cele mai mari instituţii de credit după active (BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost) au majorat avansul la creditele imobiliare în lei, în cazul celor în euro chiar şi de la 25% la 40%.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara recent pentru ZF că are o analiză în lucru pe sistemul bancar. Iar asta în condiţiile în care unele bănci care au decis majorare avansului fac parte din Asociaţia Română a Băncilor şi este posibil să se fi înţeles între ele pentru acelaşi avans.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Aproape jumătate dintre studenţii şi absolvenţii din România îşi găsesc cu greu un loc de muncă

    Aproape 50% dintre tinerii studenţi dar şi proaspeţi absolvenţi din România susţin că îşi găsesc cu greu un loc de muncă, iar aproximativ 85% dintre aceştia îşi caută un loc de muncă prin intermediul mediului online, arată un studiu realizat de BCR pe un eşantion de 436 de studenţi şi absolvenţi români.

    În acelaşi timp, rata şomajului în rândul tinerilor este de trei ori mai mare faţă de media din România, anul trecut rata şomajului a fost de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, potrivit datelor de la INS (Institutul Naţional de Statistică).

    „În România există o problemă serioasă de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, în timp ce economia are nevoie de premise de creştere sănătoasă în viitor. Acum avem la îndemână mijloacele necesare în mediul digital pentru a răspunde provocărilor economice, de formare şi educare a tinerilor“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail &Private Banking în cadrul BCR.

    De asemenea, studiul mai arată că peste 70% dintre tineri spun că e-learning-ul îi ajută în viaţa personală şi profesională, iar puţin peste 77% susţin că le permite să descopere subiecte şi abordări noi, iar 74,5% recurg la el pentru că doresc să exploreze mai multe tehnici decât cele cuprinse în programa şcolară sau universitară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • BCR a epuizat fondurile alocate pentru acordarea de credite prin programul “Prima Casă”

     Pe ultima sută de metri din 2015, guvernul a decis ca programul Prima casă să continue în 2016, deşi încă din toamnă au apărut voci care au contestat acest program. Astfel, executivul a decis ca rata dobânzii la creditele acordate prin Prima casă să fie de 2% în loc de 2,5% cât era anterior, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O treime din IMM-urile din România sunt deţinute de femei; jumătate dintre clienţii BCR sunt femei

    O treime din înteprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România sunt deţinute de femei, iar cele mai mult activează în Transilvania, potrivit BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie ZF.

    Femeile care apelează la serviciile BCR tranzacţionează mai des şi mai mult cu cardul la POS, încasează venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbaţii şi sunt mari amatoare de cumpărături offline şi online, conform datelor actualizate ale companiei.

    “Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacţionează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar şi economii, e obişnuită cu plata automată a facturilor şi optează pentru internet banking”, a afirmat Dana Demetrian, Vicepreşedinte  retail BCR.

  • Cea mai mare bancă din România: programul “Prima Casă” va dispărea!

    Numărul clienţilor eligibili pentru un credit imobiliar se va reduce cu 60% în următorii cinci ani, având în vedere că doar una din zece persoane poate dispune de un avans de 30%, la care s-ar ajunge dacă se adoptă legea dării în plată în forma actuală, reies dintr-o analiză a BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie Ziarul Financiar.

    Piaţa de credite ipotecare şi imobiliare se va contracta cu aproximativ 60%, adică circa 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit, ca impact al unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15% în prezent la o medie viitoare de 30%.

    Analiştii BCR estimează ca Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.

    „Programul Prima casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii dării în plată, iar fără garanţia statului, instituţiile financiare bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă”, consideră analiştii de la BCR. 

  • BCR a ajuns la 9 luni la un profit de 203,6 milioane de euro, reducând drastic costurile de risc

    BCR a obţinut un profit operaţional de 1,2 miliarde lei (270,5 mil. euro), în scădere cu 23,5%, influenţat de veniturile operaţionale mai mici, aflate sub impactul unei contribuţii mai reduse din derularea creditelor neperformante şi costurilor mai ridicate, se arată într-un comunicat al băncii.

    Activele grupului au scăzut la 60,02 miliarde lei (13,5 miliarde euro), de la 61,62 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, menţinându-se pe primul loc în sistemul bancar românesc în funcţie de acest indicator.

    Costurile cu creditele neperformante s-au ajustat la 55,1 milioane lei (12,4 mil. euro), faţă de 4,05 miliarde lei (910,8 mil. euro) în primele trei trimestre ale anului trecut, datorită procesului de curăţare a bilanţului.

    “Costurile de risc substanţial mai mici au fost generate în principal de o calitate mai ridicată a portofoliului de credite performante, de generarea mai mică de NPL-uri, precum şi mai puţine cazuri de neplată şi recuperări mai ridicate ca urmare a revizuirii extensive a portofoliului”, se spune în comunicat.

    Rata creditelor neperformante s-a plasat la 22,2%, în scădere de la 26,5%, în pofida reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 79,1%.

    Soldul creditelor BCR s-a redus la 32,21 miliarde lei, de la 32,56 miliarde lei la finele anului trecut.

    Volumul de credite noi garantate pentru segmentul de retail a crescut cu 17% anual, dintre care creditele Prima Casă au consemnat un avans anual de 48%, iar volumul de credite de nevoi personale a crescut cu 11%.

    Pe segmentul corporate, portofoliul de împrumuturi nou acordate s-a ridicat la 2,2 miliarde lei de la începutul anului, în timp ce volumul total al creditelor din bilanţ a rămas stabil, susţinut de o creştere de 1,7% pe segmentul de întreprinderi mici şi mijlocii.

    “Volumul de credite noi aprobate este din ce în ce mai ridicat, susţinut de un flux solid de afaceri noi de o calitate mai bună, în special pe segmentele de descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea lanţurilor de aprovizionare”, se arată în comunicat.

    Depozitele atrase de la clienţi au fost în uşoară scădere, cu 0,5%, la 39,73 miliarde lei (8,99 miliarde euro), evoluţia pozitivă a depozitelor retail fiind compensată de o scădere sezonieră a depozitelor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca beneficiind totodată de surse de finanţare diversificate, inclusiv compania mamă.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 15,5%, la 1,5 miliarde lei (339,3 milioane euro), de la 1,78 miliarde lei (400,8 milioane euro) în primele nouă luni ale anului trecut, pe fondul curăţării aceelerate a portofoliului de credite cu probleme şi a unui mediu dominat de rate mai mici ale dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane s-au redus cu 1,6%, la 531,6 milioane lei (119,7 milioane euro), pe seama comisioanelor mai mici din administrarea creditelor şi conturilor curente, dar susţinute de veniturile generate de activitatea BCR Pensii.

    Rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 17,5%, la 232,1 milioane lei (52,3 milioane euro), datorită activităţii mai reduse de tranzacţionare.

    Venitul operaţional a scăzut cu 12,1%, la 2,3 miliarde lei (519,6 milioane euro), în special datorită veniturilor nete din dobânzi mai reduse, împreună cu un rezultat din tranzacţionare mai scăzut.

    Cheltuielile administrative ale grupului financiar au ajuns la 1,1 miliarde lei (249,1 milioane euro), mai ridicate cu 4,9%.

    “Realizarea ţintelor privind costurile, stabilite în 2012 în planul de redresare şi susţinuta de concentrarea continuă asupra îmbunătăţirilor productivităţii, este de aşteptat să se traducă în investiţii semnificative în infrastructura IT a băncii. Conform strategiei stabilite în 2012 privind redresarea şi îmbunăţirea productivităţii băncii continuă investiţiile masive în infrastructura IT a băncii, ceea ce a generat creşterea cheltuielilor administrative generale în primele 9 luni”, se precizează în comunicat.

    Raportul cost-venit a avansat la 47,9%, de la 40,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Raportul de solvabilitate conform standardelor locale (doar banca) se situa în august la 19,8%, peste cerinţele obligatorii ale BNR, de minim 10%.