BusinessMagazin

Tag: BCE

  • BCE îi arată BNR-ului ce trebuie să facă pentru a creşte creditarea: Finanţează mai ieftin băncile care îşi menţin sau cresc nivelul de creditare pentru companii şi persoane fizice

    ♦ Într-o măsură fără precedent, Banca Centrală Europeană a anunţat că finanţează cu 1.300 mld. euro băncile europene dacă se angajează să menţină acelaşi nivel de creditare ca în anul anterior sau dacă vor creştere nivelul de creditare pentru companii şi persoane fizice, conform Financial Times.

    BCE dă o lecţie băncilor centrale din Uniunea Eu­ro­peană, inclusiv BNR, prin modul în care finan­ţează bancile europene care au nevoie de bani. Astfel, pentru noile împru­mu­turi ale băncilor, rata de dobândă va fi mai mică de -1%, cu condiţia ca acele îm­prumuturi să fie re­di­recţio­nate pen­tru a stimula nivelul de creditare a gos­po­dă­riilor şi com­pa­ni­ilor. În caz con­trar, rata dobânzii va creş­te la un nivel de -0,5%.

    Pe de altă parte, guvernul Româ­niei a încercat o politică similară de im­pul­sionare a creditului pentru companii şi persoane fizice de către bănci, dar puni­tiv, prin taxare. Filosofia ordonan­ţei de urgenţă OUG 114/2018, prin care s-a impus taxa pe activele bancare, a fost să ta­xeze mai mult băncile care nu cre­di­tea­ză şi mai puţin pe cele care cre­ditează. Sectorul de business din Româ­nia are nevoie acută de finanţare. În perioada 2008 – 2020, soldul credi­te­lor în echivalent euro pentru companii a scăzut de la 26 mld. euro, la 25 mld. euro. În aceeaşi perioa­dă, PIB-ul a crescut de la 140 mld. euro, la 220 mld. euro.

    Ca urmare a scăderii atât în termeni reali cât şi procentuali a creditării com­paniilor de către sectorul bancar, com­paniile au ajuns în aprilie 2020 să aibă mai mulţi bani în bănci (26 mld. euro) decât soldul creditelor (25 mld. euro). În loc ca firmele să ia credite de la bănci au ajuns firmele să împrumute băncile.

    Intermedierea financiară din Ro­mâ­nia este în continuare la cel mai scă­zut nivel din Uniunea Europeană ca pro­cent din PIB, iar principala pro­blemă rămâne cea a peste 200.000 de companii care nu se pot finanţa, acestea fiind nebancabile.

    „Sunt şi factori speci­fici care explică ni­velul de intermediere financiară din România. În primul rând la nivelul compa­ni­ilor foarte multe sunt ne­ban­ca­bile, ceea ce în­seam­nă că nu se pot finan­ţa de la bănci. Acestea au ca­pi­taluri proprii nete ne­ga­tive, adică activele sunt mai mici decât dato­riile şi dis­cutăm despre peste 200.000 de companii în această situaţie“, a spus Ionuţ Dumitru, econo­mist-şef al Raiffeisen Bank, pentru ZF.

    El a explicat că avem circa 650.000 de companii care raportează situaţii financiare anual la Ministerul de Finanţe, din care puţin peste 400.000 au activitate, în timp ce 200.000 sunt dor­mante. Astfel, din com­paniile cu activitate, puţin peste 200.000 sunt solvabile după cea mai simplă definiţie a solvabilităţii. Practic 200.000 de companii sunt cu capita­luri proprii nete negative, care nu se pot finanţa de nicăieri, nu numai de la bănci.

    Problema constă în structura sec­torului corporatist, unde companiile sunt supraîndatorate şi au o lipsă de finan­ţare sub formă de capital, fiind deca­pitalizate profund. Necesarul de re­ca­pitalizare în sectorul corporatist este de circa 30 mld. euro, iar pentru a avea acces la finanţare bancară, tre­buie să ai un nivel de capita­li­zare adecvat. O recapitali­za­re poate să se facă fie prin acţionari, fie prin ac­ce­sarea pieţei de capital, chiar dacă nu este la un nivel de dezvoltare foar­te înalt, a mai explicat Ionuţ Dumitru.

    De asemenea, o reca­pi­ta­lizare a companiilor s-ar putea realiza şi dacă nu ar mai distribui foarte multe di­vi­dende, susţine Dragoş Cabat, analist financiar, pentru ZF.

    „Pentru a se putea recapitaliza, com­paniile nu ar trebui să mai distri­bu­ie atât de multe dividende. Pe de altă parte, la noi, foarte multe companii sunt mici, deţinute de o persoană sau fa­milie, iar din acele dividende trăiesc. Îşi pun salariul minim pe economie ca salariu pentru a plăti mai puţine taxe şi în rest trăiesc din dividende şi nu au bani pentru a-şi capitaliza compania. Este ca un business de supravieţuire. În ţările dezvoltate, având la dispoziţie mai multe posibilităţi, ele ajung să creas­că, dar în ţările mai puţin dezvoltate ră­mân la stadiul acesta“, a explicat Dragoş Cabat.

     

  • Se anunţă vremuri grele: Zonei euro îi vor trebui trei ani să îşi revină după această criză. Philip Lane, economist şef al BCE: Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestora asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea va reintra în normalitate

    Economistul şef al Băncii Centrale Europene a avertizat că este posibil să dureze cel puţin încă trei ani până ca economia zonei euro să îşi revină complet din şocul ”extraordinar şi şever” al coronacrizei, scrie Financial Times.

    Philip Lane a spus că în scenariul sever, modelat de BCE, care estimează o scădere economică de 12% în zona euro pentru acest an, economia nu se va reîntoarce la nivelul dinainte de criză până în 2023.

    Un grafic publicat de BCE indică un rezultat asemănător şi pentru scenariul ”mediu”, care arată o scădere economică de 8% la nivelul zonei euro anul acesta.

    Singurul scenariu unde perspectivele sunt mai optimiste este cel ”lejer”, care presupune o scădere economică de numai 5% anul acesta, şi în cadrul căruia economiştii estimează o revenire economică completă până la jumătatea anului viitor. 

    ”Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestor măsuri asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea economică va reintra în normalitate”, a scris Lane.

    Economia zonei a înregistrat o scădere trimestrială record de 3,8% în T1 2020, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta. Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca declinul să fie mult mai adânc în T2, din cauză că măsurile de izolare au cuprins întreaga perioadă şi au îngheţat activitatea economică.

    BCE a anunţat joi că îşi păstrează dobânzile la depozite la 0,5%, în timp ce diminuează costurile de finanţare pentru bănci, reducând dobânda la care le împrumută la un minim record de minus 1%, practic plătind băncile să le împrumute bani. 

    Vineri, Lane a indicat că BCE s-ar pregăti să extindă orizontul de timp pe care aplică PEPP – programul de achiziţii de urgenţă din pandemie – lansat în luna martie, şi să crească şi scara acestuia. Programul deja avea o amploare de 750 de miliarde de euro alocaţi. El a adăugat că va continua să examineze constant toate măsurile să vadă dacă sunt eficiente, şi că ”vom ajusta instrumentele dacă situaţia o va cere”. 

  • Raport fără precedent de la Banca Centrală Europeană: PIB-ul zonei euro ar putea rămâne sub nivelul din 2019 până la finalul lui 2022. Cele trei scenarii de scădere economică

    Banca Centrală Europeană a anunţat că PIB-ul zonei euro s-ar putea contracta cu până la 12% anul acesta, din cauza măsurilor de izolare luate pentru a preveni răspândirea coronavirusului, scrie Bloomberg. 
     
    ”Ne aşteptăm ca PIB-ul zonei euro să scadă puternic pe termen scurt, în condiţiile în care măsurile de izolare sunt critice pentru asigurarea revenirii rapide ulterioare”, a anunţat BCE. 
     
    PIB-ul real ar putea să scadă cu 5%, 8% sau 12%, în funcţie de gravitatea efectelor pandemiei. Estimarea de 5% este pentru un scenariu lejer, în timp ce o prăbuşire de 12% ar urma scenariilor severe în 2020. 
     
    În scenariul sever, PIB-ul ar urma să scadă în T2 2020 cu 15%, urmată de o revenire incompletă, cu creşteri economice de 6% şi respectiv 3% în T3 şi T4 2020. 
     
    Pe măsură ce relaxarea va permite normalizarea activităţii economice, PIB-ul se aşteaptă să crească cu 6%, 5% sau 4%, în funcţie de gravitatea scenariilor. 
     
    În scenariul sever, PIB-ul ar urma să rămână sub nivelul din 2019 până la finalul anului 2022. 
     

     

  • BCE: Zona euro ar putea înregistra o scădere economică între 5% şi 12% anul acesta

    Economia zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% din PIB anul acesta, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că efectele restricţiilor antiepidemice generează o “mare incertitudine”.

    “Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace”, afirmă Christine Lagarde, citată de cotidianul Le Figaro.

    Conform Eurostat, valoarea PIB-ului statelor din zona euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru din 2020.

    “Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru”, a avertizat preşedintele BCE.

    Creşterea economică ar urma să se normalizeze “în anii care urmează”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Banca Centrală Europeană vrea să relaxeze temporar regulile stricte contabile impuse băncilor prin IFRS 9

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să ofere o mână de ajutor sistemului bancar din regiune în lupta cu criza COVID-19, permiţând băncilor să nu aplice momentan noile reguli contabile impuse de legislaţia IFRS 9, întrucât acestea au avertizat că ar amplifica impactul economic negativ al pandemiei, potrivit FT.

    Decizia ar urma să amâne sau să anuleze impactul noilor standarde internaţionale de raportare financiară IFRS 9, după o decizie similară aplicată de Banca Angliei vineri.

    Mutarea arată că decidenţii politici răspund campaniei de lobby a băncilor, care au susţinut că noile reguli contabile ar genera pierderi şi mai mari în activele lor, întrucât anumite companii şi anumiţi consumatori nu îşi pot plăti datoriile temporar.

    Băncile din Europa şi din Marea Britanie au cerut supraveghetorilor să amâne IFRS 9, care obligă băncile să formeze provizioane pentru a acoperi creditele debitorilor aflaţi în situaţii de dificultate, înainte ca acesta să intre în incapacitate de plată.

    Într-o declaraţie lansată vineri, Banca Angliei a spus că înclină să „treacă cu vederea” o creştere temporară a pierderilor în bilanţul băncilor.

     

  • Banca Centrală Europeană pune 750 miliarde euro la bătaie prin Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un nou program prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată miercuri noapte în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit unui anunţ al băncii.

    BCE spune că programul ce se va desfăşura anul acesta va acoperi atât datoriile suverane cât şi datoriile corporate.

    Denumit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), acesta se va desfăşura până când criza coronavirus va fi depăşită.

    „Timpuri extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a spus Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene.

    BCE a decis să extindă gama de active eligibile pentru program şi către o facilitate comercială pentru instituţii non-financiare. Mai mult, banca va relaxa standardele de colateral pe care le impune băncilor, pentru a le permite acestora să atragă mai mult capital raportat la active.

    „Consiliul guvernator al BCE este angajat să îşi joace rolul în susţinerea tuturor cetăţenilor din zona euro în aceste timpuri pline de încercări. Consiliul guvernator va face tot ce este necesar în mandatul său”, a transmis BCE.

  • O „gafă” de comunicare a şefei BCE a provocat panică pe pieţele financiare

    O declaraţie a şefei BCE a stat joi la baza uneia dintre celei mai mari lichidări de pe piaţa secundară de obligaţiuni din istorie, chiar dacă Christine Lagarde a anunţat lansarea unui pachet de măsuri menit să amelioreze haosul economic cauzat de răspândirea coronavirusului, scrie Financial Times.

    Fiind caracterizată de investitori drept o “gafă” de comunicare, Lagarde a spus că rolul Băncii Centrale Europene nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă spread-ul -diferenţa – dintre dobânzile ţărilor din zona euro.

    Comentariile ei au venit în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei de politică monetară în care BCE a decis extinderea programului său de cumpărare de obligaţiuni cu achiziţii suplimentare în valoare de 120 de miliarde de euro, lansarea unui program de împrumuturi ieftine către băncile europene ce eliberează 500-600 miliarde de euro şi îndulcirea schemei de susţinere pentru bănci.

    “Nu suntem aici să reducem spread-urile, asta nu este o funcţie sau misiunea BCE”, a spus Christine Lagarde, adăugând că “există alte instrumente pentru asta şi alţi actori care să se ocupe de aceste probleme”.

    Lagarde a respins de asemenea sugestiile că încearcă să îl imite pe Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, spunând că nu caută să fie “orice este necesar, numărul doi”, ea făcând referire la celebrul discurs din 2012 al lui Draghi care a calmat pieţele financiare la apogeul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    Declaraţiile sale au fost percepute drept inversul discursului lui Draghi din 2012 în care spunea că va face orice este necesar pentru salvarea euro, a comentat Richard McGuire, strateg de investiţii la Rabobank.

    Pieţele bursiere europene s-au prăbuşit ieri iar dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie după declaraţiile preşedintei BCE. Banca centrală a decis de asemenea ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară în condiţiile în care investitorii aşteptau o reducere suplimentară după modelul băncilor centrale din Marea Britanie şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele continuă să scadă dramatic chiar şi după ce BCE, Fed şi Banca Angliei au anunţat stimuli şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro; se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare; S&P 500 scade 8%; Dow Jones scade 10%

    Bursa americană continuă să scadă dramatic chiar şi după Banca Centrală Europeană, FED-ul şi Banca Angliei au anunţat astăzi şi ieri o serie de stimulente şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare a fost activat mecanismul cunoscut drept circuit breaker – care se activează atunci când indicii bursieri majori scad cu mai mult de 7% şi reprezintă o oprire temporară de 15 minute a tranzacţionării.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 8%, în timp ce indicele Dow Jones scădea cu 10% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi.

     

     

     

     

  • O realitate care ar putea prinde contur: De ce Banca Centrală Europeană trebuie să ia în calcul opţiunea de a arunca bani din elicopter prin care ar putea transfera direct bani către toţi cetăţenii

    Dacă Christine Lagarde este sinceră în convingerea sa că procesul de revizuire strategică realizat de Banca Centrală Europeană trebuie să fie unul deschis şi să „analizeze toate opţiunile, aceasta trebuie să convingă consiliul guvernator al băncii să deschidă o discuţie despre banii din elicopter, argumentează Stanislas Jourdan, director executiv al Positive Money Europe, şi Eric Lonergan, economist şi membru al boardului Positive Money Europe, într-o opinie publicată de Euractiv.

    După ce a eşuat în menţinerea inflaţiei în apropiere de ţinta de 2% în ultimii şase ani, procesul de revizuire ar trebui să-i permită BCE să-şi updateze strategia la noile provocări postcriză. Până acum, dezbaterile s-au concentrat în mare măsură pe oportunitatea redefinirii ţintei inflaţiei, însă o astfel de redefinire nu poate restaura credibilitatea BCE dacă nu este însoţită de o conversaţie profundă privind instru­mentele de care BCE s-ar putea folosi pentru a-şi atinge această ţintă, scriu cei doi reprezentanţi ai Positive Money Europe. Există în cercurile de politică un sentiment din ce în ce mai pregnant că BCE şi-a epuizat muniţia. Aşa să fie, se întreabă cei doi.

    Nu este necesar ca BCE să-şi transmită politica doar prin intermediul pieţelor financiare.

    Deşi băncii i se interzice să finanţeze guvernele direct, nimic din legislaţia UE nu interzice ideea banilor din elicopter prin care BCE ar putea transfera direct bani către toţi cetăţenii. Deşi această opţiune nu este necesară chiar în acest moment, a venit vremea ca aceasta să fie analizată în mod serios.

    Dintr-o perspectivă pur economică, este dificil de adus argument împotriva banilor din elicopter, scriu Jourdan şi Lonergan. Astfel de transferuri s-ar traduce în mare măsură în consum. Cu echivalentul a 10% din QE, BCE ar putea transfera aproximativ 900 de euro către toţi cetăţenii adulţi din zona euro. Dacă numai 40% din aceştia bani ar fi cheltuiţi, efectul ar echivala cu o creştere de 1% a PIB-ului.

    Dacă este sigur că ideea ar funcţiona, de ce nu a fost implementată? În primul rând, mulţi se tem că o astfel de politică ar fi un pas prea extrem din partea băncilor centrale independente, pentru că demarcaţia dintre politica monetară şi cea fiscală ar deveni neclară.

    Problema poate fi însă uşor rezolvată prin crearea unui cadrul instituţional clar. Banca centrală ar decide doza necesară de stimulente, iar reprezentanţii aleşi ar putea defini unde merg banii. În acest sens, implicarea Parlamentului European în procesul de revizuire ar putea fi util, în opinia celor doi.

    Pentru a-şi păstra credibilitatea ca bancă centrală independentă, BCE trebuie să fie capabilă să intervină în orice condiţii. Până la finalul procesului de revizuire, BCE ar trebuie cel puţin să încerce să clarifice condiţiile în care ar putea fi activată opţiunea banilor din elicopter, consultându-se în acelaşi timp cu alte instituţii UE pentru specificarea cadrului necesar pentru controlarea efectelor distribuţionale, susţin Stanislas Jourdan şi Eric Lonergan. 

     

  • Banca Centrală Europeană: Şase bănci s-au aflat anul trecut sub indicatorii economici propuşi pentru 2020. Reglementările propuse de BCE sunt privite suspicios în contextul în care ratele negative ale dobânzilor şi numărul de pieţe fragmentate au lăsat băncile în situaţia în care se chinuie să ţină pasul cu Wall Street-ul

    Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat că un număr de 6 dintr-un total de 109 bănci evaluate de-a lungul anului trecut se situează sub indicatorii economici propuşi pentru 2020, potrivit Bloomberg.

    „Patru dintre cele şase bănci şi-au remediat situaţia până la sfârşitul lunii decembrie. Celorlalte două li s-a solicitat să întreprindă acţiuni de remediere într-o perioadă de timp bine definită”, a declarat Andrea Enria, preşedintele board-ului de supraveghere din cadrul BCE.

    Băncile europene au concurat mai bine de un deceniu cu cererile constante de creştere a capitalului care tind abia acum să stagneze. Povara pe care o reprezintă reglementările intenţiona să întărească puterea creditorilor după criza financiară din 2008. În prezent, este privită suspicios din cauza ratelor negative ale dobânzilor şi a unei pieţe fragmentate care a lăsat băncile în situaţia în care se chinuie să ţină pasul cu Wall Street-ul.

    BCE solicită băncilor să deţină o cantitate minimă de capital şi o cantitate adiţională facultativă. Dacă o bancă nu reuşeşte să îndeplinească prima condiţie, va trebui să explice cum va reuşi să revină la nivelul cerut. Dacă nivelul de capital al băncii continuă să scadă după un anumit punct, creditorul va fi supus unor restricţii de plată a investitorilor şi de acordare de bonusuri.

    Totuşi, băncile nu au reuşit să înregistreze scăderi atât de mari.

    BCE a declarat că cererile de capital au rămas stabile anul trecut. Acum, băncile sunt în situaţia în care au în faţă niveluri tot mai mari în contextul în care este luat în calcul nivelul cantităţii facultative solicitate de alte autorităţi financiare.

    „Chiar dacă este indiscutabil faptul că mediul extern este dificil, asta nu va schimba situaţia pe termen scurt. Băncile au nevoie să îşi îmbunătăţească eforturile manageriale pentru a se reorienta asupra propriilor modele de business, pentru a implementa strategii eficiente de digitalizare şi pentru a îmbunătăţi constant costurile”, a declarat Enria.