Conform statisticii realizate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, la limba şi literatura română a sesiunii august – septembrie 2011 a examenului de bacalaureat au fost înscrişi 62.348 elevi.
La teste au fost prezenţi 54.099 de candidaţi (86,77%). Şi la această sesiune au fost eliminaţi din cauza diferitelor tentative de fraudare a examenului (telefoane mobile, fiţuici), 240 de candidaţi adică 0,44% dintre cei prezenţi) la nivel naţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un profesor de limba si literatura romana de la Colegiul
National Sfantul Sava si unul de matematica de la Colegiul National
Matei Basarab s-au alaturat initiativei gandul, iar incepand de
marti, 2 august, vor da startul pregatirilor cu cele doua grupe de
cate trei elevi care se vor constitui in urma preselectiei.
Cel care va obtine cea mai mare nota la examenul de bacalaureat din
grupa sa – de limba si literatura romana, respectiv matematica – va
fi rasplatit cu o bursa de 1000 euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Bacalaureatul de anul acesta a dat semnalul categoric ca in
Romania se va putea aplica vorba din popor «ai carte, ai parte»,
dar pentru asta trebuie sa inveti si sa iti fie recunoscut
rezultatul la invatatura, nu sa il obtii prin mijloace care nu au
acoperire legala. Cred ca semnalul de anul acesta este un lucru in
directia unei mai sanatoase si corecte evaluari a elevilor de catre
profesori si societate”, a spus Boc. Promovabilitatea la prima
sesiune a examenului de bacalaureat din 2011 a fost de 45,72%.
“Analiza MECTS arata ca elevii din Romania au adunat intr-un
singur semestru peste 30 de milioane de absente. Calculate in ani
acestea inseamna 3.457 de ani de absente, vorbind despre toate
absentele motivate si nemotivate. Este inadmisibil ca un minister
sa nu remarce acest mare deficit in parcurgerea programei scolare,
pentru ca nefiind la scoala, elevii nu parcurg programa”, a
declarat agentiei MEDIAFAX, secretarul de stat pentru invatamantul
preuniversitar din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului (MECTS), Oana Badea. In acest context, MECTS a analizat
rezultatele la bacalaureat pentru a vedea daca nu cumva absentele
sunt cauza rezultatelor slabe. “Al doilea pas a fost sa analizam o
posibila legatura intre absente si rezultatele slabe de la
bacalaureat. Si, ce am stabilit: cele mai multe absente sunt mai
ales la licee. Da, numarul absentelor din liceu este dublu, chiar
triplu, celor din primar si gimnazial. Adica, cea mai mare parte a
absentelor facute de cei care la sfarsitul pregatirii vor sustine
bacalaureat. Daca am asociat aceste doua elemente de analiza am
vazut ca metodele actuale nu au dat rezultat”, a spus secretarul de
stat.
Indiferent ca este vorba de actori, cantareti, oameni de afaceri
sau fotomodele, o parte din milionarii lumi nu au terminat liceul.
Un bun exemplu este Francois Pinault. Cu un portofoliu de companii
precum casa de licitatii Christie’s, Gucci, Samsonite si Puma, este
greu de crezut ca al treilea cel mai bogat om din Franta a renuntat
la scoala pentru a-l ajuta pe tatal sau la moara pe care familia o
avea. Motivul pentru care a renuntat la scoala: colegii lui de
clasa radeau de faptul ca e sarac. Socrul Salmei Hayek are in
prezent o avere de 8,7 miliarde de dolari.
Nici Gisele Bundchen, cel mai bine platit manechin din lume, nu
a terminat liceul. Cand avea 14 ani, o “vanatoare de modele” a
descoperit-o intr-un mall din Brazilia. In 1996, Gisele Bundchen a
debutat la Saptamana Modei din New York City. Cel mai bine platit
model din lume are o avere estimata la 150 de milioane de dolari si
are contracte cu Versace, Dior si alte companii. Ea si-a lansat o
linie de sandale numita Ipanema by Gisele.
Si Robert De Niro, unul dintre cei mai populari actori din lume,
a renuntat la scoala inainte de a implini 17 ani. Actorul care a
castigat Oscarul de doua ori a studiat insa la Studioul de Actorie
al lui Lee Strasberg si la Stella Adler Conservatory. Cu toate ca
nu are bacul luat, De Niro detine studioul de film TriBeCa si mai
multe restaurante in New York.
Articolul publicat pe blogul Eastern Approaches al publicatiei
descrie situatia de la bacalaureatul din Romania, unde mai mult de
jumatate dintre elevi nu au reusit sa obtina note de trecere, desi,
cu doi ani in urma, rata de promovabilitate depasea 80 la suta. In
perioada comunista, Romania se mandrea cu calitatea sistemului de
invatamant, dar, “in mod clar, nu mai este in pozitia sa faca asa
ceva” , comenteaza ziarul. “Dar aceasta nu este neaparat o veste
proasta: desi toata lumea stia ca ratele mari de promovabilitate
din anii anteriori erau nerealiste, acestea ofereau guvernului o
scuza pentru inactiune. Testul va fi acum daca exista hotararea de
a merge mai departe”, adauga Economist.
Joi, 25 ianuarie 1990, un avion Boeing 707 al companiei
columbiene Avianca s-a prabusit; in accident au pierit 73 dintre
cei 158 de oameni aflati la bord.
Comandantul avionului se numea Laureano Caviedes, iar secundul sau
era Mauricio Klotz. Din cauza vremii potrivnice avionul s-a
invartit timp de o ora si jumatate in spatiul aerian american, iar
Turnul de Control din New York l-a impiedecat de trei ori la rand
sa se angajeze in manevrele de aterizare. Cand, in cele din urma, a
primit permisiunea, avionul s-a lovit de o serie de curenti
inselatori si, cum pilotul automat, care ar fi putut reactiona
suficient de rapid si coerent la curenti, era deconectat, aparatul
a ratat aterizarea si pilotii au executat o serie de manevre de
ocolire. S-au intors in zona unde credeau ca este aeroportul si au
reluat manevrele. La 25 de kilometri de aeroport, cu rezervoarele
goale, Avianca 052 s-a prabusit peste o casa care apartinea tatalui
tenismenului John McEnroe.
De ce s-a prabusit aparatul de zbor? Am spus-o un pic mai sus, nu
mai avea carburant. Iar Klotz, care ar fi trebuit sa comunice asta
Turnului de Control, a preferat ceea ce se cheama “discurs ocolit”:
“In urcare la trei mii si…aaaa…combustibilul e pe sfarsite,
domnule” este o mostra. Si, pe cale de a se prabusi, acelasi Klotz
raspundea unei intrebari directe a celor din turn – “Credeti ca
aveti combustibil suficient?” cu “Cred ca da. Mii de multumiri”. Un
soi de ploconeala speriata, iar in acest timp inginerul de bord ii
arata unei stewardese cadranul de combustibil pe zero si facea
semnul binecunoscut cu taiatul beregatii cu degetul.
O sa trec de la zborul Avianca 052 la dezastrul navetei Columbia
din 2003. O bucata de spuma izolatoare s-a desprins de pe unul
dintre rezervoarele externe si a lovit aripa. Desi existau
compartimente de analiza specializate, datele au fost insuficiente,
iar comunicarea dintre diversele compartimente defectuoasa, astfel
incat nimeni nu putea spune cu certitudine ce se va intampla cu
naveta la revenirea din spatiu. Echipa de management a misiunii pur
si simplu nu a crezut ca bucata de spuma a daunat navetei si a
ignorat orice proba contrarie; ei au alunecat in ceea ce psihologii
numesc prejudecata de confirmare, adica tendinta de a favoriza
informatiile care le confirma convingerile. Semnificativa ramane
declaratia Lindei Ham, sefa unitatii: “Si nu cred ca avem ce face,
asadar, nu cred ca are vreo importanta in desfasurarea misiunii
pentru ca nu prea avem ce face in acest sens”. Un grup de ingineri
de la NASA, Boeing si Lockheed Martin, grupati intr-o entitate care
se ocupa de deseurile spatiale, a ajuns la concluzia ca naveta ar
fi putut fi serios afectata de impactul cu bucata de spuma, dar
demersurile lor au ramas inutile din cauza convingerilor stabilor
de la NASA si a comunicarii greoaie cu restul institutiilor
implicate, printre care chiar si Departamentul Apararii. Asa ca
doua planuri de salvare a echipajului navetei au fost ignorate in
climatul convingerii ca “nu se poate intampla nimic pentru ca nu
avem ce face”.
Am luat cele doua cazuri, analizate de jurnalistii Malcolm
Gladwell si James Surowiecki, pentru ca mi se par emblematice, desi
extreme, pentru modul cum functioneaza oamenii: Mauricio Klotz nu
era pregatit sa interactioneze cu durii controlori de zbor
americani, iar stresul sau s-a manifestat prin “aaaa” si “mii de
multumiri”, desi era o problema de viata si de moarte. In cazul
navetei un mic grup a decis nu actiunile, ci conduita si modul de
abordare a problemei – “nu avem ce face, deci problema nu exista”
-, iar cea mai mare parte a colaboratorilor s-au conformat, iar
echipajul a pierit la intoarcerea pe pamant.
Care-i legatura cu bacalaureatul romanesc?
Abordarea ipocrita de care au dat dovada cei ce au gasit
vinovati in randul elevilor, al profesorilor sau al autoritatilor,
luati individual sau la gramada. Lovitura este buna, pentru ca
acest examen este o buna unitate de masura pentru lipsa de viziune
si de valori din societate. Nu profesorii, fie ei chiar
dezinteresati, nu elevii, fie ei jucatori de Counter Strike sau
amatori de cluburi, nici macar un anume ministru nu poarta
raspunderea, ci intreaga societate. Le-am servit tinerilor fie o
abordare hedonista si inutil degajata a vietii, fie o tinerete
marcata de lipsuri, menita sa-i elimine din start in jocul
societatii. Au fost conditionati sa se comporte fie precum Klotz,
ploconindu-se in fata puterii imbecile sau a banului, fie sa
ignore, asemeni responsabililor zborului navetei, chiar evidentele;
le cerem in schimb, acum, sa fie competenti si atotstiutori. Nu sta
nimeni sa-i inteleaga, nu pricepe nimeni schimbarea prin care trece
societatea si tanara generatie; curiosii sa caute o recenta analiza
din BUSINESS Magazin, care se numea chiar “Revolutia generatiei C”.
Cei fara combustibil si fara pista de aterizare nu sunt tinerii, ci
noi, restul.
Potrivit postului de televiziune Antena 3, Daniel Funeriu nu ar
fi reusit sa treaca de proba scrisa a bacalaureatului pe care l-a
sustinut in 1989, la Strasbourg, dar ar fi primit o a doua sansa la
examenul oral. Postul de televiziune, care preciza ca are datele de
la un telespectator, a prezentat si un tabel in care aparea numele
lui Petru Daniel Funeriu, iar in dreptul acestuia era mentiunea
“passe second groupe”. In replica, ministrul Educatiei, Daniel
Funeriu, a declarat, sambata, ca a luat bacalaureatul din prima
sesiune, cu o nota suficient de mare pentru a fi selectat in ruta
de studii pentru elite. Ministrul Daniel Funeriu a afirmat ca
postul de televiziune a facut, cu buna stiinta, un fals in acte,
iar datele prezentate sunt “o calomnie fara precedent”, un “fals
abject care nu poate sa ramana nesanctionat”.
In Bucuresti au fost inregistrate 9.138 de contestatii la
bacalaureat, dintre care cate 3.000 la limba si literatura romana
si matematica, iar 500 la fizica, restul fiind distribuit pe
celelalte discipline. Aproximativ 80% dintre candidatii care au
contestat rezultatele la bacalaureat au medii foarte mici, intre 2
si 4, astfel ca sansele ca acesti tineri sa promoveze raman
scazute.
La scara nationala su fost depuse 80.160 de contestatii. Din
totalul acestora, 26.580 au fost la limba si literatura romana,
25.527 la matematica, 9.568 la biologie, 4.978 la geografie, 3.281
la istorie, 3.156 la fizica, iar la limba materna 675, potrivit
datelor centralizate la Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
In prima declaratie de presa facuta dupa anuntarea rezultatelor
la examenul de bacalaureat inaintea contestatiilor, ministrul
Daniel Funeriu a inceput prin a-i felicita pe cei 90.765 de elevi
care au promovat, dar si pe parintii, profesorii si invatatorii
lor. De asemenea, Daniel Funeriu i-a felicitat pe cei 65 de elevi
care au luat nota 10 la bacalaureat, precizand ca acestia vor fi
premiati de Ministerul Educatiei in cadrul unei ceremonii.
Ministrul Educatiei a mai spus ca pentru prima data societatea stie
ca diploma de bacalaureat are o valoare castigata prin munca.