Tag: austeritate

  • A cedat si Portugalia. Ce masuri de austeritate ii asteapta pe portughezi dupa acordul cu FMI

    Dobanda imprumutului urmeaza sa fie stabilita ulterior, cel mai
    probabil la reuniunea din 16 mai a ministrilor de finante din zona
    euro, insa ce se stie e ca Portugalia va trebui sa reduca deficitul
    bugetar de la 9,1% din PIB la 5,9% din PIB in acest an (fata de
    tinta initiala de 4,6%), la 4,5% in 2012 si 3% in 2013.


    Creditul include si 12 miliarde de euro destinate pentru
    sustinerea sistemului bancar afectat de criza, precum si masuri de
    crestere a veniturilor la buget si de reducere a cheltuielilor,
    prin inghetarea pensiilor si a salariilor si limitarea angajarilor
    in sectorul bugetar, taierea pensiilor mai mari de 1.500 de euro, o
    crestere a taxelor pentru vanzarile de masini si tutun,
    privatizarea partiala a companiilor energetice si vanzarea
    companiei nationale aviatice TAP Air Portugal. Perioada de acordare
    a ajutorului de somaj va fi redusa de la 3 ani la 18 luni.

    Termenul limita pentru ca banii de la UE si FMI sa fie
    accesibili este 15 iunie, cand Portugalia are de platit datorii
    ajunse la scadenta de aproape 5 mld. euro.

    Ministrul de finante Fernando Teixeira dos Santos a apreciat ca
    pachetul de austeritate impus de UE si FMI va impinge Portugalia in
    recesiune, estimand ca economia tarii va scade acu 2% in 2011 si cu
    tot atata in 2012.

    Guvernul lui Jose Socrates a demisionat dupa ce parlamentul i-a
    respins un plan de austeritate care nu facea referire la ajutorul
    financiar din partea zonei euro si a FMI, insa analistii considera
    ca Portugalia oricum ar fi ajuns in situatia sa apeleze la acest
    ajutor mai devreme sau mai tarziu, pe urmele Greciei si ale
    Irlandei, avand in vedere randamentele tot mai inalte cerute de
    investitori pentru obligatiunile portugheze. Primavara trecuta,
    imediat dupa ce Grecia a cerut ajutorul UE si al FMI ca sa evite
    incapacitatea de plata, guvernul Socrates a anuntat un program de
    austeritate care prevedea renuntarea la unele investitii cu bani
    publici, inghetarea salariilor mari si marirea TVA de la 20% la
    21%.

  • Alegeri anticipate in Irlanda: criza si acordul cu FMI darama guvernul lui Brian Cowen

    Cu putin timp inainte, presedintele Mary McAleese dizolvase
    oficial Parlamentul, la cererea premierului in exercitiu, Brian
    Cowen.

    Depasind recordurile de lipsa de popularitate, Cowen nu se va
    prezenta la acest scrutin anticipat. Partidul sau, Fianna Fail
    (centru), va fi marele perdant al acestor alegeri, potrivit
    sondajelor de opinie, fiind victima resentimentului populatiei dupa
    semnarea vastului plan de salvare in valoare de aproape 70 de
    miliarde de euro cu Comisia Europeana, Banca Mondiala si Fondul
    Monetar International, considerat nedrept de numerosi
    irlandezi.

  • Financial Times: Romania si Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate

    Letonia si Romania sunt singurele state membre ale Uniunii
    Europene care au scazut simultan salariile cu aproximativ 30%, au
    majorat TVA si au redus numarul angajatilor din sectorul public cu
    circa 20%.

    Astfel, atat Romania, cat si Letonia par a fi experimente
    controlate pentru ipoteza ca beneficiile unor politici indraznete
    de austeritate vor fi mai mari, intotdeauna, decat impactul negativ
    al declinului veniturilor din taxe, la care reducerile de
    cheltuieli au contribuit in prima faza, afirma Cornel Ban, doctor
    in relatii internationale si politici comparate la Universitatea
    din Maryland, SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Ce a facut Guvernul: masuri si efecte

    CRONOLOGIA MASURILOR DECISE ANUL ACESTA

    @ Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina
    (01.01.2011) – Obiectiv: Cresterea incasarilor bugetare din accize
    de la 17,4 mld. lei la 18,4 mld. lei

    @ Lansarea lucrarilor pentru constructia a circa 290 km autostrazi
    (01.01.2011) – Obiectiv: Investitii de 2,5 mld. euro, 2/3 din suma
    fiind fonduri europene

    @ Unificarea declaratiilor fiscale (01.01.2011) – Obiectiv:
    Posibilitatea ca firmele sa-si poata depune la ANAF declaratiile
    fiscale intr-un singur loc si in format electronic

    @ Adoptarea legii unice a salarizarii, a legii bugetului si a legii
    pensiilor (dec.2010) – Obiectiv: Satisfacerea angajamentelor in
    acest sens catre FMI, drept conditie pentru eliberarea urmatoarei
    transe de credit (cca 850 mil. euro)

    @ Majorarea cu 3,3% a CASS, impozitarea cu 5,5% a pensiilor mai
    mari de 740 lei/lunar (06.12.2010) – Obiectiv: 2.067.764 de
    contribuabili in plus la sistemul de sanatate

    @ Recalcularea pensiilor speciale – Suspendata in justitie

    @ Stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor cu varste pana
    in 35 de ani – Obiectiv: Acordarea de fonduri nerambursabile de
    pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului
    de afaceri. Oferirea de garantii prin Fondul National de Garantare
    pentru pana la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult
    de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata CAS pentru
    maximum 4 angajati. Programul a fost insa amanat, dupa discutii cu
    Banca Mondiala

    @ Eliminarea impozitului minim (01.10.2010) – De la aceasta data se
    aplica impozitul pe profit, urmand ca din 2011 sa se aplice impozit
    forfetar

    @ Plata arieratelor din sanatate de 1,9 mld. lei (sep.2010) –
    Guvernul a anuntat FMI ca a achitat restantele, insa la sfarsitul
    lunii octombrie, arieratele din sanatate erau de un miliard de
    lei

    @ Credite cu garantii pentru asociatiile de locatari pentru
    reabilitarea termica a cladirilor de locuit (21.07.2010) – Pana la
    1 noiembrie se reabilitasera 50% din 895 de blocuri, iar Ministerul
    Dezvoltarii Regionale estima o pondere de 85% pana la sfarsitul
    anului

    @ Cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa,
    a tichetelor cadou si a unor taxe locale (01.07.2010) – Obiectiv:
    peste 390 mld. lei venituri in plus atrase la bugetul de stat

    @ Cresterea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor in
    sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj,
    pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale (01.07.2010)
    – Obiectiv: incadrarea in tinta de deficit bugetar negociata cu
    FMI, de 6,8%

    @ Reducerea cu 50% a consumului de carburanti in institutiile
    publice, interzicerea achizitiei de autoturisme, mobilier si
    birotica, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si
    serviciile ramase de executat pe semestrul II (01.07.2010) –
    Obiectiv: scaderea cheltuielilor de la buget

    @ Capitalizarea suplimentara a Fondului de Garantare pentru IMM cu
    46 mil. euro (23.06.2010) – Pana in august, Fondul a acordat 10.400
    garantii, in valoare de 643 mil. euro

    @ Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai
    multe cladiri si introducerea unei taxe de solidaritate pentru
    veniturile din inchirierea proprietatilor suplimentare (iunie 2010)
    – Obiectiv: cresterea cu 31 milioane de lei a sumelor colectate la
    bugetele locale

    @ Scutirea pe 6 luni de la plata CAS a firmelor care angajeaza
    someri (01.03.2010) – Pana la 30 septembrie, numarul total de
    persoane angajate ca efect al OUG 13 era de 2.635, la 1.686 de
    angajatori beneficiari

    @ Inghetarea valorii punctului de pensie in 2010 si 2011
    (01.01.2010) – Deficitul bugetului de pensii era, la 30.09.2010, cu
    75% mai mic decat la aceeasi data din 2009, de 742 mil. lei.

  • Primariile arunca sute de mii de euro pe decoratiunile 3D de Craciun

    Primaria Sectorului 3 a estimat ca va cheltui 492.832 de lei
    (114.402 euro) pentru decorarea parcului bucu-restean Alexandru
    Ioan Cuza, cu pri-lejul Sarbatorilor de iarna. Figurine
    tridimensionale de Mos Craciuni, reni si un elf, un castel, un om
    de zapada, un ingeras de 2 metri, o sanie, brazi si alte
    decoratiuni, cu descrieri extrem de detaliate, se regasesc,
    deocamdata, in anexele caietelor de sarcini ale celor doua anunturi
    -“invitatii de participare la cerere de oferta”, publicate de
    subordonatii primarului Liviu Negoita, pe site-ul gu-vernamental
    www.e-licitatie-ro.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Nouriel Roubini: Unele tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia. Europa risca un “deceniu pierdut”

    Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
    afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
    sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
    tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
    doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
    intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.

    Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
    de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
    alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
    cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
    dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
    insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
    ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
    partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.

    Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
    la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
    cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
    Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
    ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
    austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
    vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
    noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
    cand”.

    In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
    da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
    ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
    pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
    mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
    va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
    tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
    ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
    austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
    este o “eroare grava”.

    Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
    recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
    “In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
    situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
    companii, banci si, in final, la nivel de state.”

    “Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
    indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
    “A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
    in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
    valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
    etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
    privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
    fiscale”, spune el.

    Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
    reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
    arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
    succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
    In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
    sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
    insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
    face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
    urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
    fata.”

  • Bugetul Londrei pe 2011: cele mai mari reduceri de cheltuieli publice de la razboi

    In medie, taierile de cheltuieli ale bugetelor ministerelor sint
    de aproximativ 19%, mai mici totusi decat cele estimate anterior –
    de 25%, datorita unei reduceri suplimentare, in valoare de 8
    miliarde de euro, de la protectia sociala. De asemenea, numarul
    posturilor din sectorul public britanic va scadea cu 490.000 pana
    in 2015, iar varsta de pensionare va creste de la 65 la 66 de ani
    din 2018.

    Aceste economii drastice, cuplate cu majorarea importurilor cu
    34 de miliarde de euro, vor permite scaderea spectaculoasa a
    deficitului bugetar in Marea Britanie, de la nivelul de 10,1%
    estimat pentru acest an la 1,1% din PIB in 2015.

  • Deficitul bugetar a crescut cu aproape un miliard de lei in august

    Deficitul a fost rezultatul unor venituri de 106,25 miliarde de
    lei, echivalentul a 20,8% din PIB, si al unor venituri de 127,16
    miliarde de lei, respectiv 24,9% din PIB, au mentionat sursele.
    Deficitul bugetar a fost calculat la un PIB nominal estimat pentru
    finele acestui an de 511,58 miliarde de lei. Veniturile au urcat in
    august cu 13,8%, de la 93,3 miliarde lei in primele sapte luni, in
    timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu 12,2%, de la 113,3
    miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analistii straini, pesimisti in privinta Romaniei si a Europei emergente

    Efectele dure ale masurilor de austeritate fiscala sunt de
    asteptat sa adanceasca Romania intr-o a doua faza a recesiunii,
    apreciaza Institutul International de Finante (IIF), intr-o
    cercetare publicata la inceputul acestei luni. “Impreuna cu
    reducerea drastica a cheltuielilor, majorarea TVA ar urma sa
    sustina restrangerea deficitului bugetar, conform planurilor, insa
    avand in vedere ca ajustarile fiscale se bazeaza in majoritate pe
    masuri luate ad-hoc, riscul unor derapaje in politicile economice
    va creste direct proportional cu apropierea alegerilor din 2012”,
    noteaza IIF.

    Expertii Institutului – principala asociatie internationala a
    bancilor si a institutiilor financiare, cu aproape 400 de membri
    din peste 70 de tari – nu sunt singurii care aduc in discutie
    riscurile legate de perioadele electorale: analistii de la Danske
    Bank scriu, intr-o cercetare de luna trecuta, ca “nemultumirea
    publica fata de masurile de austeritate este in crestere, iar
    riscurile de ordin politic reprezinta un semn de intrebare esential
    in raport cu perspectiva consolidarii fiscale din Romania”.

    La randul lor, analistii JP Morgan Chase au inrautatit
    estimarile pentru Romania, care in opinia lor va fi singura tara
    din Europa de Est cu scadere economica notabila in 2010. Fata de
    precedenta estimare, de la inceputul lunii iulie, care lua in
    calcul o scadere economica de 1% in 2010, urmata de o crestere de
    2,5% la anul, JP Morgan Chase si-a modificat previziunea, in
    raportul aferent lunii august, la -2% anul acesta, respectiv 1,5%
    in 2011. Banca americana are deci aceeasi viziune ca si FMI, care
    ia in calcul o scadere a economiei romanesti de 2% in acest an.

    Pe ansamblul Europei de Est, JP Morgan mai anticipeaza doar in
    cazul Bulgariei un usor declin pentru 2010, respectiv 0,5%, urmat
    insa de o crestere de 4%, in 2011.

    Referitor la inflatie, banca prevede pentru Romania o inflatie
    anuala de 8% la sfarsitul acestui an si de 7,2% la sfarsitul lui
    iunie 2011.

    Cat priveste sansele economiei romanesti de a iesi din
    recesiune, Danske Bank isi declara ingrijorarea cu privire la
    perspectiva consumului privat, a investitiilor si a ritmului de
    majorare a creditelor neperformante, adaugand insa ca “exista semne
    relativ puternice de redresare in sectorul productiei, avand in
    vedere ca exporturile sustin revenirea industriei”. Conform
    Eurostat, productia industriala a Romaniei a crescut cu 7,9% in
    luna iunie fata de aceeasi luna din 2009, dupa o crestere de 2,8%
    in luna mai, iar fata de mari 2010 a crescut cu 1,9%, unul dintre
    cele mai bune ritmuri din UE.

    Mai vechiul scepticism al Danske privind posibilitatea ca leul
    sa-si pastreze stabilitatea fata de euro si dolar avand in vedere
    continuarea recesiunii ii face pe bancherii danezi sa anticipeze o
    depreciere lenta a leului pe parcursul urmatorului an, de la
    nivelul actual de 4,23 lei/euro spre 4,50 lei/euro peste sase luni
    si 4,55 lei/euro peste 12 luni. In privinta raportului leu/dolar,
    acesta ar urma sa ajunga de la 3,29 lei/dolar in prezent la 3,75
    peste sase luni, pentru a-si reveni insa ulterior la 3,58 lei/dolar
    peste 12 luni.

    PARIURI PENTRU ECONOMIA GLOBALA

    Europa emergenta se confrunta cu aversiunea investitorilor fata
    de risc, care a dus pana acum la deprecierea mai multor monede din
    regiune, si cu nesiguranta privind iesirea din recesiunea a
    economiei globale, apreciaza la randul lor analistii IIF. Daca
    ratele dobanzilor raman relativ scazute in regiune, fiindca nici
    asteptarile privind inflatia nu sunt prea mari, cea mai mare
    incertitudine ramane insa cea privind reluarea creditarii de catre
    bancile care opereaza aici, adauga IIF.

    In privinta zonei euro si a economiei americane, IIF dovedeste
    un scepticism similar: daca perspectiva pe termen scurt arata mai
    bine, gratie performantei Germaniei, cresterea pe ansamblu a zonei
    euro este de asteptat sa fie mai slaba in 2011 decat in 2010, avand
    in vedere ca atunci va disparea efectul stimulentelor economice
    acordate in primii ani dupa criza, iar masurile de austeritate
    fiscala anuntate de guvernele occidentale vor incepe sa-si faca
    efectul. Acelasi va fi si modelul dupa care va evolua economia
    americana, asa incat pentru prima jumatate a anului viitor este de
    asteptat ca resorturile cresterii sa fie foarte slabe, cu
    posibilitati de ameliorare abia in a doua jumatate a lui 2011.

    In aceste conditii, previziunile IIF vorbesc de o crestere de 6,7% pentru
    economiile in curs de dezvoltare in 2010, realizata in mare parte
    pe seama Asiei si a Americii Latine, in timp ce Europa de Est va
    evolua sub asteptarile de pana acum. Economiile din tarile
    dezvoltate vor reusi doar o crestere de 2,5%.

    In opinia analistilor de la JP Morgan, foarte asemanatoare cu
    cea a IIF, economiile in curs de dezvoltare vor creste cu 6,8% anul
    acesta, iar cele dezvoltate cu 2,5%. Europa emergenta (tarile din
    Europa Centrala si de Est plus Rusia si Turcia) ar urma sa aiba o
    crestere de 3,9%, sustinuta de Turcia (5,9%), Rusia (5%) si Polonia
    (3,5%), in timp ce zona euro ar reusi doar o crestere de 1,3%,
    trasa in sus de Germania (2,2%). SUA vor termina anul cu un avans
    de 3%, China – 10%, India – 8,3%, iar America Latina va beneficia
    de o crestere de 5,4%.

    In functie de astfel de previziuni ar trebui citite si
    perspectivele de investitii de portofoliu in pietele analizate: IIF
    apreciaza ca influxurile de capital catre pietele din Asia sau
    America Latina vor ramane substantiale, gratie dobanzilor
    atractive, comparativ cu cele din economiile dezvoltate, iar cei de
    la JP Morgan si-au majorat estimarea privind fluxurile de
    investitii concentrate pe titlurile cu venit fix emise de statele
    in curs de dezvoltare din aceleasi zone, de la 50-55 de miliarde de
    dolari la 70-75 de miliarde in 2010. Inca o data, acest optimism nu
    se refera la Europa Centrala si de Est, singurele state bine cotate
    din vecinatatea acestei regiuni fiind Rusia si Turcia.

  • Ungaria respinge categoric noi masuri de austeritate. Forintul se depreciaza puternic fata de euro

    Matolcsy a afirmat ca executivul de la Budapesta va pastra taxa
    speciala asupra bancilor, aprobata recent pentru o perioada de trei
    ani, si estimeaza ca veniturile bugetului de stat vor creste,
    datorita acestei masuri, cu 200 de miliarde de forinti (720 de
    milioane de euro) numai in 2010, transmite Bloomberg.

    Fondul Monetar International si Uniunea Europeana au suspendat
    in weekend discutiile cu Ungaria privind evaluarea acordului de
    imprumut incheiat la sfarsitul lui 2008, avertizand ca guvernul de
    la Budapesta trebuie sa adopte masuri dure pentru reducerea
    deficitului bugetar.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro