BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Turda derulează proiecte de 100 mil. euro pentru modernizarea oraşului, care atrage anual peste 700.000 de turişti

    Oraşul Turda are în derulare proiecte de 100 mil. euro finanţate prin fonduri europene, printre cele mai importante aflându-se modernizarea Castrului Roman şi a parcului unde se află mormântul lui Mihai Viteazul, acestea urmând să se alăture principalelor atracţii ale oraşului, alături de Salina Turda.

    Alte proiecte europene aflate în desfăşurare în Turda prevăd asfaltarea şi modernizarea străzilor principale pe care circulă mijloacele de transport în comun cu piste de biciclete, alveole pentru autobuze, construirea de staţii moderne, e-ticketing, monitorizare video, achiziţia a 20 de autobuze electrice şi implementarea sistemului de Bike Sharing.

    În contextul tuturor finanţărilor obţinute, reprezentanţii municipiului prevăd o creştere semnificativă a numărului de turişti şi o dezvoltare masivă a oraşului în perioada următoare.

    Turda este vizitată anual de peste 700.000 de turişti din întreaga lume, fiind cunoscută la nivel mondial datorită parcului de distracţii Salina. Compania care operează Salina Turda, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri netă de 22 de milioane de lei şi un profit net de 6,4 milioane de lei, respectiv o marjă de profit net de aproape 30%, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
     

  • Retailul nou şi vechi

    „Ne-am poziţionat în principal ca centru de proximitate şi centru comunitar. În acest sens avem Evidenţa Populaţiei şi în curând vom avea şi poştă”, spune Andrei Pogonaru, owner’s representative şi business partner al Veranda Mall. În completare, Maria Crăciun, center manager al mallului, spune că „poate părea ciudat, dar ne dorim ca odată intrat în Veranda să poţi să îţi rezolvi treburile pe care le ai cât mai repede pentru a-ţi rămâne timp suficient pe care să-l petreci cu familia”.
    Deschis în urmă cu trei ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de circa 35.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor are un portofoliu de peste 90 de chiriaşi, printre care se numără branduri precum Carrefour, H&M, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone sau IQ Box – Telekom. În 2018 businessul a înregistrat venituri din chirii de circa 8 milioane de euro. Potrivit lui Andrei Pogonaru, cele mai mari vânzări pe metru pătrat vin din partea magazinului de cosmetice Cupio, a retailerului Pepco şi a farmaciilor, însă per total retailerul Carrefour înregistrează cele mai mari vânzări. Preţul chiriilor, spune Pogonaru, a rămas constant şi e determinat de cererea şi oferta dintre malluri. Plecarea unor chiriaşi a făcut loc altor jucători, printre nou-intraţi numărându-se Decathlon, World Class, Meli Melo sau Cărtureşti. „Pe cei care au ales să îşi mute businessul în altă parte nu i-am eliminat noi pentru că nu ne-a plăcut de ei sau viceversa, doar că lucrurile nu au funcţionat în direcţia care trebuie, pentru publicul căruia noi ne adresăm sau au avut ei înşişi ceva probleme la nivel de companie, de organizare –  Tati (retailer franţuzesc – n. red.), de pildă, a dat faliment şi a închis operaţiunile din România”, punctează Crăciun. Un alt jucător „tăiat de pe listă” din start este liderul pieţei de retail vestimentar, Inditex, şi asta pentru că „nu ne plac politicile lor”, spune Pogonaru.
    În prezent numărul angajaţilor din cadrul complexului se ridică la peste 600 de persoane, „mai puţini decât ar trebui. Sunt foarte multe magazine care nu îşi găsesc suficienţi angajaţi”, menţionează Andrei Pogonaru. În ceea ce priveşte clienţii mallului, aceştia sunt, potrivit descrierii lui, „cei 400.000 de oameni aflaţi la zece minute de noi, urmaţi de cei din zona Moşilor, Ştefan cel Mare, Tei. Sunt peste media Bucureştiului din punctul de vedere al veniturilor, din perspectiva studiilor superioare, foarte mulţi dintre ei lucrează în Pipera, în nord, dar locuiesc aici”. „Vrem să atragem şi hipsterii care îşi fac piaţa în Obor şi vin aici doar ca să îşi lase maşina în parcare, însă la întoarcere realizează că au uitat ceva şi intră, de exemplu, în Carrefour”, adaugă el. Printre strategiile companiei de atragere a clienţilor obişnuiţi să îţi facă cumpărăturile în piaţa Obor se numără, de pildă, organizarea unor evenimente precum festivaluri de vinuri, „păstrând însă tot ce înseamnă piaţa Obor şi tradiţia negustorească”, punctează reprezentanţii mallului. Cu toate că perioada sărbătorilor de iarnă este cea mai aglomerată din an, Pogonaru spune că aceasta este urmată la foarte scurtă distanţă de luna august, când mulţi români plecaţi la muncă în străinătate vin acasă în concedii şi fie îşi fac aprovizionarea cu medicamente, fie îşi scot rudele şi prietenii la masă.
    Cât despre mediul online, pe care unii jucătorii din piaţa locală încă îl privesc cu teamă, Maria Crăciun spune că „este în creştere, dar eu cred că în România clientul încă îşi doreşte şi magazine fizice. Deocamdată, pe cifre, impactul din online nu este atât de mare pe offline şi pe malluri. Încă este spaţiu de creştere, lumea îşi doreşte experienţe şi probabil că aici e cheia raportului dintre online şi offline. Nu mai este vorba despre mâncare, despre satisfacerea unei nevoi primare, pentru că îţi este foame. Vrei să vezi mâncarea aranjată frumos în farfurie. Cred că foarte mulţi clienţi care merg la un restaurant fotografiază mâncarea înainte să o mănânce şi o pun pe Instagram. La fel şi în alte magazine. Încă ne dorim să punem mâna pe un lucru, să îl vedem”. Andrei Pogonaru subliniază, la rândul său, că mai ales în Bucureşti stocul total de metri pătraţi de retail modern este în continuare foarte, foarte jos. „Dacă nu ar fi existat online-ul şi creşterea care în momentul de faţă reprezintă 8% din consum, mai ales pe electrocasnice, care sunt mutate în online, probabil că în acest moment aţi mai fi văzut încă trei-patru proiecte de malluri în Capitală. Rezultatul online-ului este că dezvoltatorii nu au avut acelaşi avânt pe care îl aveau înainte. Lucrul acesta avantajează mallurile deja existente. Mallurile se transformă uşor, uşor, fie în centre locale, în care clienţii vin să rezolve ceva, fie în centre de destinaţie, în care te duci dimineaţa şi te întorci acasă seara. În sensul ăsta s-au polarizat experienţele, dar în România pornim de la o bază foarte joasă.”
    La nivel de extinderi, pe lângă o serie de magazine de retail, precum Mercari, jucători din servicii, ca Poşta Română, precum şi nume noi în zona de food court, de departe cea mai importantă deschidere din perioada următoare este Cinemax, primul cinematograf deschis de operatorul slovac de cinematografe în piaţa locală. După o serie de amânări date de necesitatea respectării unor reguli foarte stricte de construcţie, acesta va fi pus în funcţiune până la sfârşitul anului, pe o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi, cu 12 săli, dintre care una destinată exclusiv copiilor şi două săli vip, şi o capacitate totală de aproximativ 1.300 de locuri. De altfel, Pogonaru spune că cea mai mare provocare din ultimul an a fost construirea cinematografului în mallul deja finalizat. „Nu mi-am imaginat cât de greu poate fi să construieşti un cinematograf într-un mall deja existent. În momentul în care ai un şantier şi vrei să păstrezi experienţa consumatorilor la fel, este necesar un efort colosal.” Investiţiile realizate anul acesta s-au ridicat la peste 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate au fost direcţionate în amenajarea cinematografului, acestea neincluzând însă toată tehnologia pe care o aduc slovacii de la Cinemax.
    Pe lista competitorilor, Pogonaru menţionează centrul comercial Mega Mall, aflat la circa 3 km distanţă, „bătălia” dându-se mai ales pentru clienţii care locuiesc la distanţă egală de ambele malluri.

  • Dacă vor să supravieţuiască, oraşele va trebui să atragă tineri, aşa cum fac companiile cu forţa de muncă

    Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el.
    Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

    România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

    În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
    La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

    Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

    Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

    De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

    Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

    La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.
    Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.
    Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

    Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.
    Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

    Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

    Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

    Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci. 

  • Reţeta pentru a atrage orice tip de finanţare: plan de business cu o creştere de maxim 10% anual, studii de impact asupra pieţelor vizate şi consultanţă bună

    Pentru a-şi creşte şansele de a atrage finanţare antreprenorii locali la început de drum trebuie să îşi construiască un plan de business cu o creştere anuală de maxim 10%, deoarece acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic, a spus pentru ZF Aurel Cîrstea, consultant, auditor în business şi fost bancher.

    „În primul rând, pentru a atrage finanţare antreprenorii trebuie să apeleze la o firmă profesionistă de consultanţă, care să le ofere know-how şi să îşi construiască un business plan cu o creştere anuală de maxim 10%, pentru că acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic”, a spus Aurel Cîrstea.

    După ce se asigură că cele două elemente sunt bifate, următorul punct pe care trebuie să îl aibă în vedere antreprenorii mici şi mijlocii este reprezentat de impactul pe care îl vor avea produsele sau serviciile lor asupra pieţei vizate, element ce creşte încrederea investitorilor în potenţialul de dezvoltare al businessului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Raportul BNR privind nivelul şi structura invesţiilor străine subliniază ceea ce se bănuia sau se ştia, dar nu sub acest aspect: diferenţele dintre regiuni şi judeţe în privinţa atragerii de investiţii străine directe (ISD) sunt atât de mari încât poţi crede la un moment dat că vorbeşti despre ţări diferite.

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    Cititi mai mult pe zf.ro.

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Strălucirea din sticlă

    Descoperirea altor utilizări pentru acest element chimic a dus la renunţarea folosirii lui în acest domeniu, dar în ultima vreme o serie de artişti sunt iar atraşi de sticla de uraniu, realizând tot felul de obiecte şi chiar lucrări de artă, aşa cum este cazul sculptorului ceh Rony Plesl. Acesta, scrie Financial Times, expune la Victoria & Albert Musem de la Londra o instalaţie de artă intitulată „Geometrie sacră”, formată din crengi de copac trase în sticlă ce străluceşte în lumina ultravioletă. Spre deosebire de articolele de altădată însă, Rony Plesl, ca şi alţi artişti, foloseşte uraniu sărăcit, care este mai puţin radioactiv decât cel utilizat în urmă cu o sută şi mai bine de ani.

  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • Tratament rapid pentru un website în câţiva paşi

    „Totul a pornit de la identificarea nevoii persoanelor fără niciun fel de abilităţi în zona tech de a avea acces la un web builder simplu şi accesibil. Foarte repede s-a conturat ideea de a oferi o platformă de business pentru antreprenorii şi companiile care doresc să-şi dezvolte prezenţa online a propriei afaceri”, povesteşte Adrian Pătraşcu, administrator şi director IT în cadrul Q Bis Consult SRL. De profesie inginer software, specializat pe tehnologia cloud, el a înfiinţat compania Q Bis în 2003, iar ulterior i s-au alăturat doi parteneri de business – Dan Zaharescu (arhitect software) şi Lucian Tudose (medic). Dată fiind experienţa lui Adrian Pătraşcu în domeniul farmaceutic, primele soluţii software dezvoltate de Q Bis s-au adresat acestei industrii, fiind aplicaţii de tip CRM (Customer Relationship Management) dedicate. Astfel, compania activează de 16 ani pe aceste segment de piaţă nişat: soluţii software de tip CRM dedicate jucătorilor din industria farma. 
    „Activând în nişa dezvoltării de soluţii pentru industria farma, dezvoltarea businessului a fost mereu concentrată pe oferirea de soluţii la un nivel de securitate înalt şi de  performanţă. Am preferat să mergem mai degrabă pe consolidare decât pe dezvoltare, tocmai pentru a ne păstra în top cu soluţiile noastre”, a punctat antreprenorul.
    Echipa Q Bis s-a adaptat continuu la noile tehnologii, în condiţiile în care piaţa de profil este extrem de dinamică, iar sensibilitatea şi nevoia de acurateţe a datelor cu care clienţii săi lucrează au impus un „update” perpetuu din punct de vedere tehnologic. Colaborând încă de la înfiinţare cu mari companii farmaceutice globale, Q Bis este astăzi unul dintre jucătorii cu experienţă la nivel internaţional pe segmentul aplicaţiilor de tip CRM dedicate industriei farma.
    „Compania funcţionează ca un laborator de dezvoltare a noilor tehnologii. Domeniul în care activăm este unul extrem de dinamic. Ce este azi tehnologie de top mâine poate fi deja învechit. Apar noi jucători, generaţiile tinere sunt obişnuite cu inovaţia, cresc cu alte nevoi şi aşteptări din partea dezvoltatorilor de soluţii. Cele mai multe provocări au venit mai degrabă pe zona birocratică a dezvoltării businessului, mai puţin pe direcţia dezvoltării tehnologiilor cu care lucrăm, unde echipa a fost mereu cel puţin «up to date»”, a subliniat Adrian Pătraşcu. 
    Q Bis are dezvoltate două categorii de produse: agenda CRM, care se adresează companiilor farmaceutice, şi registrele de pacienţi, orientate către societăţile medicale. Astfel, majoritatea clienţilor companiei sunt multinaţionale care activează în domeniul farma şi medical. După experienţa acumulată pe segmentul aplicaţiilor CRM pentru industria farma, compania a „simţit” o oportunitate de business şi dezvoltare pe zona platformelor pentru crearea rapidă de website-uri de către persoanele fără cunoştinţe de programare sau abilităţi tehnice avansate.
    „În urmă cu doi ani am testat o variantă destul de simplă a builderului şi interesul a fost peste aşteptări, mai ales pe pieţele emergente – Asia, Africa, America de Sud”, a precizat antreprenorul. Noua direcţie de dezvoltare a companiei – platforma WebDo, a atras şi noi investiţii, nu doar din partea Q Bis, ci şi fonduri europene. Astfel, investiţia totală necesară pentru dezvoltarea platformei s-a ridicat la 4 milioane de lei, din care 2,5 milioane de lei au provenit din fonduri europene prin intermediul programului de Instrumente Structurale 2014-2020.
    „Am fost conştienţi că dezvoltarea aplicaţiei la nivelul pe care ni-l doream va presupune alocarea de resurse semnificative, iar acum cinci ani, când am aplicat pentru aceste fonduri, nu existau prea multe variante de susţinere a proiectelor de cercetare şi de dezvoltare. În domeniul IT, cele mai multe proiecte se dezvoltă prin împrumuturi sau sunt finanţate direct de către compania care va beneficia de soluţia respectivă”, a menţionat el. Ce este însă mai exact platforma WebDo şi ce se poate face prin intermediul ei? WebDo este o soluţie integrată pentru prezenţa online a unui business, clienţii având la dispoziţie domeniu, hosting, blog, analiza traficului şi a conţinutului, aplicaţii de marketing – newsletter, sondaje, aplicaţii de suport – eDetailing, plus o echipă de designeri dedicată. „Cu o interfaţă user-friendly, WebDo poate gestiona complet atât crearea unui site, cât şi trimiterea de newslettere, prezentări personalizare în sistem eDetailing sau crearea de sondaje astfel încât beneficiarul să aibă o imagine completă şi complexă a businessului său. În plus, site-urile create prin platforma WebDo sunt optimizate SEO şi vin cu variantă mobile-friendly integrată, indiferent de template-urile create, fiind uşor de urmărit şi de gestionat de pe orice ecran”, a explicat Adrian Pătraşcu, adăugând că utilizatorii pot avea acces şi pot gestiona orice aplicaţie disponibilă pe WebDo din acelaşi cont.
    „Nu ai nevoie de import de bază de date, nu este necesar să schimbi aplicaţiile sau să le sincronizezi, iar tehnologiile dezvoltate sunt toate în cloud – site-ul poate fi live imediat după ce a fost creat, iar nivelul de securitate este ridicat.”
    Platforma WebDo este disponibilă într-o versiune gratuită prin intermediul căreia utilizatorii, care nu trebuie să aibă competenţe tehnice, pot crea un website rapid şi pot testa o parte din funcţionalităţile platformei. Pentru a avea acces complet la toate funcţionalităţile, WebDo are şi o versiune „pro“ al cărei cost este de 24 de dolari pe lună.
    Atât din punctul de vedere al tarifului, cât şi al instrumentelor de marketing integrate în platformă, WebDo concurează cu soluţii similare cunoscute la nivel internaţional precum WordPress (versiunea WordPress.com) sau Wix.
    „Ştiam că acest proiect va însemna alocarea unor resurse importante, însă am considerat că este un proiect care va face diferenţa în piaţă, mai ales la nivel internaţional. Credem că WebDo, în varianta de azi, cu facilităţile sale şi uşurinţa în utilizare va câştiga destul de repede teren pe piaţa internaţională. Estimăm că vom atinge 3.000 de clienţi plătitori în primul an de la lansare şi cu siguranţă mult mai mulţi abonaţi pentru versiunea gratuită”, a afirmat fondatorul şi directorul de IT al Q Bis Consult SRL.
    Platforma WebDo a fost lansată recent, fiind disponibilă la nivel global, inclusiv în România, însă ţinta principală va fi pentru început reprezentată de pieţele emergente precum cele din Asia, Africa şi American de Sud.
    „Cu toate că ne dorim ca interesul de pe piaţa locală să fie unul cât mai mare, suntem conştienţi de faptul că România şi, în general, ţările din Uniunea Europeană sunt pieţe unde există o cultură de business mult mai consolidată. Efervescenţa segmentului de business pe zona companiilor mici şi mijlocii din ţările emergente, demografia, spiritul antreprenorial şi totodată bugetele reduse alocate pentru prezenţa online sunt câţiva dintre factorii care au influenţat alegerea pieţelor ţintă”, a explicat el.
    Ca atare, în decurs de un an de la lansarea soluţiei, compania estimează că 90% dintre utilizatori vor proveni din Asia, urmând ca peste 3-5 ani, piaţa locală să reprezinte peste 30% din portofoliul de clienţi.
    Din punctul de vedere al veniturilor, Q Bis se aşteaptă ca platforma WebDo să genereze circa 90.000-100.000 euro începând cu finalul anului viitor. Anul trecut, businessul Q Bis s-a situat la 250.000 euro, iar în prima jumătate a acestui an cifra de afaceri a fost de 135.000 euro, aproximativ la acelaşi nivel cu perioada similară din 2018.
    „Am privit de la început acest an ca un an de investiţii, de consolidare, ştiind că dezvoltarea platformei WebDo va presupune alocarea unor resurse importante, atât din punct de vedere al echipei, cât şi financiar. Astfel, estimăm o uşoară creştere pentru acest an, în condiţiile în care creşterea cifrei de afaceri nu a fost un obiectiv de business pentru noi în această perioadă, preferând să alocăm resursele disponibile pentru dezvoltarea WebDo”, a menţionat antreprenorul.
    Ca atare, anul acesta, majoritatea resurselor Q Bis au fost alocate dezvoltării platformei WebDo, pe lângă partea de mentenanţă şi dezvoltare firească a soluţiilor pe care compania le comercializează deja.
    „Aplicaţiile de tip survey, e-detailing, newsletter integrat au reprezentant focusul echipei tehnice. Pentru a doua parte a anului lucrăm la dezvoltarea altor aplicaţii care vor completa oferta WebDo astfel încât aceasta să devină cea mai accesibilă şi convenabilă soluţie pentru antreprenori, companii mici şi mijlocii şi nu numai.”
    Prima etapă a proiectului WebDo a presupus dezvoltarea pe direcţia B2C (business to consumer), însă compania are în plan să dezvolte şi o componentă B2B (business to business) a platformei.
    „Ne dorim ca WebDo să ofere cât mai multe soluţii pentru businessuri, dar disponibile într-un singur loc, printr-un singur cont. Vom dezvolta în perioada imediat următoare un e-shop, dar şi aplicaţii financiar-contabile, iar pe baza feedbackului clienţilor vom lucra la identificarea şi dezvoltarea de soluţii conform nevoilor acestora”, a menţionat el.
    Echipa locală Q Bis numără 11 programatori, dezvoltatori şi project manageri, la care se adaugă şi o echipă de colaboratori externi la nivel global. „Inclusiv pentru dezvoltarea WebDo am lucrat cu designeri din Brazilia, Ucraina, Marea Britanie şi nu numai”, a punctat Adrian Pătraşcu. În total, echipa Q Bis a lucrat timp de 20 de luni la dezvoltarea platformei WebDo. 

  • Cine este Vlad Zamfir, românul care a contribuit la proiectul de peste 20 miliarde dolari Ethereum alături de Mihai Alisie, şi care a atras acum 14,5 milioane de dolari pentru un alt proiect

    CasperLabs, un startup care construieşte o platformă de blockchain de tip open-source şi al cărui arhitect-şef pe acest proiect este românul Vlad Zamfir, a atras 14,5 milioane de dolari într-o rundă de finanţare Seria A, potrivit CoinDesk.

    Blockchain este tehnologia din spatele criptomonedelor precum Bitcoin şi Ethereum şi reprezintă o infrastructură digitală imuabilă şi descentralizată, care poate stoca informaţii în blocuri de date cu ajutorul unor tehnici criptografice.

    Vlad Zamfir este unul dintre românii care a contribuit la proiectul Ethereum – cel mai popular blockchain din lume şi a doua cea mai mare criptomonedă din lume – alături de nume precum Mihai Alisie, care a fost chiar unul dintre fondatorii proiectului iniţial Ethereum.

    Runda de finanţare a fost condusă de finanţatorul Terren Piezer, prin intermediul holding-ului său, Acuitas Group Holding. La runda de finanţare au mai participat nume precum Arrington XRP Capital, Consensus Capital, Axiom Holdings Group, Digital Strategies, MW Partners, Blockchange Ventures, Hashkey Capital şi Distributed Global.

    CasperLabs a anunţat că noile fonduri vor fi utilizate pentru a accelera dezvoltarea proiectului lor de infrastructură blockchain open-source scalabilă dar descentralizată, şi pentru cooptarea de noi ingineri.

    Startup-ul a lansat proiectul în luna febriarie, împreună cu Ethereum Foundation, de unde cercetătorul român Vlad Zamfir contribuie ca arhitect-şef al protocolului.

    Proiectul vrea să contruiască un nou blockchain bazat pe o serie de inovaţii aduse de românul Vlad Zamfir.